Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Editorial | Acest editorial este dedicat tinerilor - stim ca iti place sa calatoresti, sa te joci, sa iubesti si sa ai prieteni. Impreuna invatam cum sa traim viata asa cum este ea...

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

 

< Inapoi la index

   Editorial / Pentru studenti, cu drag

   Despre Oana Mosoiu

Nu de mult, am fost si eu studenta. As putea spune, noi toti am fost candva studenti. Noi toti am avut emotii de examene, ne-am strambat in pre-sesiune de solicitarile profesorilor, ne-am numarat prezentele, ne-am prezentat scuzele si am indurat tirul subiectelor in ziua de examen, darzi, cu capul ridicat, ochii ficsi uitandu-se in gol, rememorand momentele in care am invatat exact pentru subiectul asta si acuma... si acuma... nu-mi amintesc nimic... da’ nimic...

Nu de mult, am inceput sa lucrez cu studenti. Am inceput sa vorbesc cu ei, sa ma interesez de nevoile lor, de curiozitatile lor, de nemultumirile lor, incercand sa fim in moment, sa constientizam cele pana la 120 de minute cat suntem impreuna, sa fim mai putin absenti din devenirea noastra, eu ca seminarist, ei ca viitori profesionisti in domeniul lor.

Culmea e ca eu tin seminarii de evaluare. Si cand vorbim despre evaluare, apare inevitabil subiectul „evaluarea studentilor”. Se plang de subiectivism, de niste profesori absenti din actul evaluarii, de niste eforturi atlas-iene ale lor pentru a-si dovedi competentele si cunostintele, de niste indiferente fata de opiniile si parerile lor personale asupra subiectelor – ce mai, sunt niste suparati! Dezbatem pe indelete si intreb cat sunt ei de dornici de a fi evaluati corect, obiectiv, de a-si dovedi competentele reale si cunostintele pe bune. E interesant, va spun sincer! Imi sunt dragi de tot si tinem unii la altii!

Examen. Metoda traditionala de evaluare. Conteaza 70% din totalul notei finale (restul de 30% l-am dat eu la seminar, in urma unui complex sistem de evaluare menit a imbunatati zonele de tristete... alta discutie).

Asezare strategica – au venit de dimineata, si-au ocupat locurile cele mai bune, cu vizibilitate minima, au ocupat in jur pentru colegii agreati, stau inghesuiti unii in altii ca puii de 1 leu cumparati iarna, si-au baricadat bancile cu tonele de re-surse. Incercarea de a-i desparti e un moment dur in existenta lor. Se uita unii la altii, ala eu, ala eu... nu misca nimeni. Se trece la repercusiuni dure. Toata lumea iese din banci, se strica aranjamentele, se intra in ordine alfabetica, spatiu de 1 intre ei... Toata chestiunea – 15 – 20 min. Incep prieteniile alfabetice. Se face un tur de 360 grade jur – imprejur pentru identificarea potentialilor aliati.

Subiectele. Se schimba mai multe foi, fie au gresit numele, fie ordinea titulaturii disciplinei, fie au mazgalit... fosgaiala, foi... In fine, liniste! Priviri fixe de tip „ok, shoot!”. Vin subiectele. Emotie, fremataturi... Unii exubereaza, altii inchid ochii terminati. Final previzibil in faza asta, dar sa nu ne pierdem speranta. Mai sunt 2 ore. 2 ore de lupta, de negocieri, de talent actoricesc scos la iveala la nevoie.

Primele 30 min. Relativ liniste – se scrie din amintiri, bucati de fraze, ciornele sunt la cautare. Cei care stiu, au dat drumul si intind egal metri de scris, ritmic, regulat, atent. Cei care nu, au o activitate specifica. Mai intai, stau ghemuiti in ciorne si scot bucatile amintite. Apoi, intind gaturile usurel, ca niste girafe elegante, spre colegi – dreapta, stanga si mai ales fata. Nu mult. In faza asta, putin. Sa scrie si ei, sa avem apoi de unde.

Incepe plimbarea prin sala. Se fosgaie hartii, se umbla in ciorne, se introduc foile din cursuri. Te opresti. Sala se opreste cu tine. Se aude o musca ratacita. Langa cine te-ai asezat, l-ai terminat. Incepe meditatia. Tacere penibila. Eu stiu ca ei asteapta sa plec, ei stiu ca eu voi sta acolo ceva timp. Saracii de aia langa care m-am oprit. 10 minute stau locului si contemplu cu privirea. Se vede tot. Cine de la cine scrie, cine de unde scrie, plimbarea tiptila a ciornelor, cateva cuvinte soptite si rastite inapoi. Continui plimbarea. Fixez cu privirea un grup... mai au putin si capetele lor vor fi tot-una. Ii despart. Foi imprastiate pe banci (hehe, si noi faceam la fel, ce credeti?) – atentionez sa-si stranga foile, altfel le iau si le arunc. Priviri schimbate intre ei „Cine, eu?”.

Trece o ora. S-au scris 2-3-4 pagini. Mai citesc si eu ceva, mai citesc si ei de pe unde apuca. Incep sa-si dea lucrarile, cei mai harnici. Motiv de noi miscari in spatiul de lupta, schimbari de foi ramase aiurea prin sala, ciornele se intorc la autori, viermuiala si zumzet. Se mai linistesc... Mai rasufla, mai scriu. Mai mediteaza cu pixul in gura si privirile ratacite. Mai beau. Mai cauta un servetel, un pix, o foaie curata. Pe la si jumate, incepe iar tensiunea. Mai sunt 30 minute. Cele mai grele 30 de minute! Acum sau niciodata. La catedra e miscare cu predarea unor lucrari. N-au capse, capsatoare, clame, nu-si mai gasesc foile. Incepe fibrilatia. Da-mi si mie! Lasa-ma-n pace! Da, ma! Hai, ma! Ba, n-auzi, ma da afara! Gaturile s-au lungit nespus de mult! Fetele sunt rosii, simti caldura cum iese din ei. Ma plimb. Ma urmaresc atent cu privirea. Unde se duce, la cine se aseaza? Pe cine a vazut? Nu te opri... mergi, mergi... asa... mai mergi... sa scriu si eu macar 10 randuri la subiectul asta...

Mai sunt 10 minute. Ultimii combatanti scriu cu ultima rasuflare ultimele idei. Care au venit acum, chiar acum, mi-am amintit, ce spor au la scris! Mai am putin, pot sa mai scriu putin? Va rog, predati lucrarile!

Inca o batalie incheiata. La final, sala miroase urat, a inselare, a minciuna si a asteptari care niciodata nu se vor implinite.


P.S. Un bun prieten, implicat in viata studenteasca, imi spune – si sunt de acord cu el – ca studentii sunt cei care creaza practic imaginea proasta despre ei si despre universitate. Vorbind urat despre profesorii lor, despre cursurile lor, despre activitatile lor, despre examenele lor, lipsiti de dorinta de a fi mai buni si de a cere o scoala mai buna, nu fac decat sa se descalifice si sa arate de fapt ca urmeaza o universitate slaba, cu studenti la fel de slabi, nu?

Daca voi mergeti la o universitate slaba, ce fel de angajatori credeti ca va vor angaja?

< Inapoi la index

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania