Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Summit-ul de la Helsinki (10, 11 decembrie 1999) marcheaza sfarsitul unei perioade de tranzitie in viata Uniunii Europene, de la o regiune integrata exclusiv din punct de vedere economic, cu o piata unica, la un organism politic care isi propune sa aiba propriile initiative de politica externa si securitate. Acest summit a schimbat si destinul Romaniei...

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

Asistenta financiara nerambursabila

1 Asistenta financiara multilaterala

Guvernul Romaniei este beneficiar al Programului PHARE incepand din anul 1990. In perioada 1990-1998, bugetul total alocat Guvernului Romaniei din Programul PHARE a fost de peste 1 miliard de EURO. Principalele sectoare care au beneficiat de asistenta PHARE au fost: privatizarea, restructurarea, intreprinderile mici si mijlocii (167 milioane EURO - MEURO); educatia (135 MEURO); transporturile (141 MEURO); agricultura (86 MEURO); sanatatea (31 MEURO).

Incepand din martie 1997, Comisia Europeana a decis finantarea dezvoltarii capacitatilor administratiilor de a aplica acquis-ul comunitar si sprijinirea proceselor investitionale de dezvoltare a infrastructurilor necesare asigurarii standardelor comunitare.

In anul 1997, Romaniei i-au fost alocate fonduri in valoare de 100 MEURO, structurate dupa cum urmeaza:

Programul Operational de Tara 1997 76,61 MEURO

TEMPUS 10,00 MEURO

EURO GTAP 7,00 MEURO

Programe comunitare 6,40 MEURO

In anul 1998, bugetul total alocat Romaniei de Uniunea Europeana a fost de 158 MEURO, structurat dupa cum urmeaza:

1) Programul national PHARE 1998 : 117 MEURO

2 ) Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) : 16 MEURO

3) Programul de dezvoltare a infrastructurii de dimensiuni mari 25 MEURO

1) Programul national PHARE 1998, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 29 ianuarie 1999, cuprinde urmatoarele sase obiective principale:

- Consolidarea democratiei, statului de drept si a drepturilor omului (12 MEURO), prin lansarea unor programe pentru imbunatatirea situatiei romilor si de reformare a situatiei copiilor;

- Intarirea capacitatii institutionale si administrative de a gestiona acquis-ul comunitar, care presupune consolidarea unor institutii cheie ale administratiei publice: Ministerul Finantelor, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Agentia Nationala Sanitara Veterinara, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Departamentul pentru Integrare Europeana;

- Integrarea in Piata Interna a Uniunii Europene, ce are in vedere ameliorarea regimului serviciilor publice, restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni si implementarea planului de dezvoltare institutionala a Bancii Nationala a Romaniei;

- Indeplinirea obligatiilor in sectorul justitiei si al afacerilor interne prin programe legislative de dezvoltare institutionala, formare profesionala si de dezvoltare a bazei materiale: Ministerul de Interne (2 MEURO), Ministerul Justitiei (1 MEURO);

- Dezvoltarea coeziunii economice si sociale (33 MEURO). Obiectivul prevede proiecte referitoare la dezvoltarea regionala prin lansarea unor proiecte, politici, prin elaborarea de proceduri si constituirea unor structuri administrative si de finantare, precum si pentru dezvoltarea coridorului pan-european de transport nr. IV;

- Cresterea gradului de integrare prin participarea Romaniei la programele comunitare si la Programul TEMPUS (10,4 MEURO), programe ce au ca finalitate accelerarea procesului de pregatire a Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

2) Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility)

In anul 1998 Comisia Europeana a alocat 100 MEURO pentru finantarea unor proiecte din sfera privatizarii si restructurarii, promovarii investitiilor straine si luptei impotriva coruptiei. Acest fond este constituit din Facilitatea de recuperare si finanteaza proiecte din cele 5 tari asociate care vor incepe mai tarziu negocierile de aderare la UE. Cele 100 MEURO sunt alocate in doua transe: 40 MEURO pentru anul 1998 si 60 MEURO pentru anul 1999.

3) Programul de dezvoltare a infrastructurii de dimensiuni mari

In anul 1998 Comisia Europeana a alocat 85 MEURO pentru finantarea unor proiecte de refacere a infrastructurii de dimensiuni mari, cu precadere din sectorul transporturilor si al protectiei mediului inconjurator in tarile asociate. Din bugetul alocat pentru anul 1998, Romaniei i-au revenit 25 MEURO pentru un proiect de reabilitare a retelei de drumuri. Proiectul se deruleaza in co-finantare cu Banca Mondiala si cu Banca Europeana de Investitii si are un impact direct asupra coridorului Pan European nr. 9.

Romania beneficiaza in anul 1999 de o alocare bugetara din partea Uniunii Europene in valoare de peste 200 MEURO. Din aceasta suma, circa 156 MEURO sunt alocati pentru Programul National PHARE 1999, iar circa 50 MEURO sunt destinati participarii Romaniei la o serie de programe adresate tuturor tarilor candidate, care abordeaza urmatoarele domenii: protectia mediului, infrastructura, cooperare trans-frontiera, sprijin acordat intreprinderilor mici si mijlocii.

In perspectiva noilor orientari ale programului PHARE, Comisia Europeana va aloca statelor candidate un buget total de circa 10,5 miliarde EURO (1,5 miliarde EURO anual, in perioada 2000-2006). Din experienta anilor precedenti, Romania poate beneficia de circa 16 % din aceasta suma (o alocare anuala de circa 240 MEURO).

Consiliul European de la Berlin, din 24-25 martie 1999, a stabilit ca fondurile destinate reformelor de pre-aderare acordate tarilor candidate sa fie de 22000 MEURO pe sapte ani. Intrarea in vigoare, incepand cu 1 ianuarie 2000, a celor trei fonduri de pre-aderare (ISPA pentru transporturi si mediu, SAPARD pentru agricultura, PHARE) necesita eforturi suplimentare din partea Romaniei pentru crearea unui cadru legal si institutional adecvat.

Astfel, intre actiunile intreprinse pana in prezent de Romania pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare, se pot aminti:

• adoptarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala;

• adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 24/1998 privind zonele defavorizate;

• infiintarea Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala;

• demararea programelor PHARE pentru politici regionale si coeziune economica si regionala;

• realizarea Planului National de Dezvoltare, anexat la Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, ca mecanism de utilizare a fondurilor de pre-aderare.

2 Asistenta financiara si tehnica bilaterala

In planul asistentei financiare, Romania a beneficiat, pe langa fondurile nerambursabile PHARE, si de un volum semnificativ de asistenta din partea tarilor G-24.

Principale surse de finantare ale asistentei bilaterale sunt reprezentate de fonduri provenind de la guvernele tarilor donatoare, transferul acestora facandu-se prin organisme guvernamentale, agentii specializate cvasi-guvernamentale si prin organizatii neguvernamentale (ONG). O alta sursa o reprezinta asistenta bilaterala privata, a carei principala modalitate de exprimare este reprezentata de ONG-uri.

Asistenta de acest fel a vizat cel mai des: acordarea de consultanta, furnizarea de know-how, organizarea de vizite de studiu si cursuri de instruire, precum si dotarea cu echipamente pentru derularea normala a proiectelor. Domeniile prioritare ale asistentei bilaterale se confunda in linii mari cu domeniile sprijinite prin asistenta multilaterala si au in vedere: restructurarea si privatizarea, agricultura, finantele, invatamantul, cercetarea, dezvoltarea economica locala, administratia publica, dezvoltarea infrastucturii, dezvoltarea societatii civile si pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.

De asemenea, asistenta multilaterala oferita de Uniunea Europeana tarilor din Europa centrala si de est, candidate la aderare, in principal prin Programul PHARE, este de cele mai multe ori completata de diverse programe de asistenta bilaterala, oferite de Statele Membre.

3 Noi instrumente financiare de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD)

Ca urmare a semnarii intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, la 16 iulie 1998 la Bucuresti, a Memorandumului de Intelegere asupra infiintarii Oficiului Central de Plati si Contractare si la 20 octombrie 1998, la Bruxelles, a Memorandumului de Intelegere asupra infiintarii Fondului National, a intrat in vigoare un nou mecanism de gestiune financiara a asistentei nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana.

Noul mecanism se bazeaza pe infiintarea si functionarea Oficiului Central de Plati si Contractare, a Fondului National pentru Pre-aderare, pe aplicarea unui sistem descentralizat de implementare a proiectelor ce stabileste agentii de implementare si agentii de plati si pe monitorizarea comuna a implementarii in cadrul unui Comitet Mixt de Monitorizare, alcatuit din reprezentantii institutiei ce coordoneaza Fondul National, ai institutiei ce coordoneaza asistenta si ai Comisiei Europene.

Acest nou mecanism se aplica incepand cu Programul Operational de Tara PHARE 1998 si functionarea sa constituie clauza de conditionalitate pentru alocarea fondurilor din partea Uniunii Europene. De asemenea, prevederile celor doua acorduri se vor aplica si asistentei acordate de Uniunea Europeana incepand cu anul 2000, respectiv celor 3 instrumente financiare de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD. Infiintarea si functionarea Oficiului Central de Plati si Contractare si a Fondului National pentru Pre-aderare a revenit Ministerului Finantelor.

Incepand cu anul 2000, asistenta pentru pre-aderare din partea Uniunii Europene va fi acordata prin intermediul a trei programe: PHARE, ISPA si SAPARD, care vor face, fiecare, obiectul unor memorandumuri de finantare.

Programele ISPA, SAPARD si, in parte, PHARE (investitiile in coeziunea economica si sociala) vor urmari aceleasi obiective ca si fondurile structurale si de coeziune alocate statelor membre ale Uniunii Europene.

Programul ISPA, modelat dupa Fondul European de Coeziune, va fi alocat in proportii egale investitiilor in domeniile transporturilor si mediului. Vor fi finantate numai proiecte mari, alocarea minima admisa fiind de 5 milioane EURO pe fiecare proiect. Vor fi finantate investitii in dezvoltarea retelelor europene de transport, a celor nationale conectate la retelele europene, precum si investitii in masuri de protectie a mediului care sa permita statului beneficiar sa indeplineasca exigentele comunitare in aceasta materie (uzine de reciclare a apei, a deseurilor, instalatii de filtrare a aerului etc.).

Programul SAPARD, destinat domeniilor agriculturii si dezvoltarii rurale, este modelat dupa Fondul European de Garantare si Indrumare a Agriculturii (FEOGA). Proiectele care vor fi finantate vor putea fi de tipul: investitiilor in societatile agricole, imbunatatirii productiei si comercializarii produselor agricole si piscicole, imbunatatirii structurilor institutionale pentru controlul calitatii si sanatatii produselor animale si vegetale, a alimentelor si protectia consumatorului, identificarii unor metode de productie agricola pentru protectia mediului si mentinerea ecosistemelor rurale, dezvoltarii si diversificarii activitatilor economice in mediul rural, crearii de forme de asistenta si servicii manageriale pentru agricultori, sprijinirii asocierii agricultorilor, renovarea si dezvoltarea asezarilor rurale, imbunatatiri funciare (inclusiv irigatii) si clasificarea terenurilor, crearea si imbunatatirea registrelor agricole, formarea profesionala, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurilor rurale, administrarea padurilor, actiunile de impaduriri si sprijinirea operatorilor din domeniul producerii si comercializarii produselor forestiere. Data fiind natura obiectivelor urmarite, se asteapta ca valoarea proiectelor sa fie de mica dimensiune, respectiv numarul lor sa fie mare.

Programul PHARE va sprijini pregatirea aderarii in trei domenii: constructia institutionala, investitii in conformitate cu cerintele Uniunii Europene si investitii in coeziunea economica si sociala.

Fiecare dintre programele ISPA, SAPARD si PHARE (pentru componenta de investitii) prevede obligativitatea co-finantarii din partea statului beneficiar deoarece, asemenea fondurilor structurale din interiorul Uniunii Europene, asistenta comunitara este menita sa completeze si nu sa se substituie efortului national.

Caracteristici ale instrumentelor financiare de pre-aderare

Fiecare dintre programele Uniunii Europene ridica o serie de intrebari si probleme legate de diferite aspecte de implementare, conducere si gestiune:

1) In privinta functionarii Fondului National de Pre-aderare, acesta va tine evidenta tuturor platilor in avans si realimentarilor primite in vederea implementarii programelor, sub-programelor, proiectelor si sub-proiectelor. Pentru deplina functionare a Fondului, Ministerul Finantelor va desemna cat mai rapid o banca comerciala ce va opera efectiv cu banii, pe baza unei selectii de oferte venite din partea unui numar de banci comerciale din Romania. Nominalizarea bancii va debloca fondul pentru programul PHARE incepand cu 1998, insa pentru ca el sa functioneze si pentru programele ISPA si SAPARD, Comisia cere adoptarea de catre autoritatile romane de reglementari in materie de achizitii publice si de control financiar compatibile cu legislatia comunitara.

2) In ce priveste desemnarea punctelor nationale de contact pentru fiecare dintre programe, a caror existenta este ceruta de Comisie pentru rationalizarea dialogului cu autoritatile romane. Primul Ministru a aprobat ca Departamentul pentru Integrare Europeana sa fie punctul national de contact pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD, in calitatea sa de coordonator national al asistentei. El are rolul de avizare si integrare a Planului National de Dezvoltare cu componentele sale (planuri regionale, planul pentru agricultura si dezvoltare rurala, planurile pentru transporturi si mediu) in PNAR si de a-l prezenta Comisiei Europene. Planul National de Dezvoltare va fi, in prealabil, aprobat de catre Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala.

3) In ce priveste desemnarea institutiilor care vor asigura programarea multi-anuala (Planul National de Dezvoltare) a utilizarii instrumentelor financiare de pre-aderare, s-au stabilit pentru fiecare program in parte urmatoarele:

  • pentru programul PHARE – componenta de dezvoltare regionala, programarea multi-anuala se va face in conformitate cu prevederile Legii 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, iar pentru componenta sociala programarea multi-anuala este in responsabilitatea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale;

  • pentru programul ISPA - sectiunea transporturi, elaborarea planului sectorial se va face de catre Ministerul Transporturilor si pentru sectiunea mediu elaborarea planului sectorial se va face de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Definitivarea propunerii pentru programarea ISPA se va face in cadrul unui comitet interministerial format din reprezentantii ministerelor: Transporturilor; Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Finantelor (pentru coordonarea co-finantarii de la bugetul de stat), Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Departamentului pentru Integrare Europeana, care va asigura coordonarea acestui organism.

  • Pentru programul SAPARD, elaborarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala revine Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, care coordoneaza de asemenea comitetul interministerial deja constituit.

Monitorizarea implementarii proiectelor va fi efectuata conform reglementarilor Uniunii Europene de catre agentiile de implementare pentru fiecare proiect in parte, iar ministerele de resort implicate vor raporta periodic stadiul implementarii programelor Departamentului pentru Integrare Europeana. Autoritatile romane, conform conditiilor impuse de Comisia Europeana, urmeaza sa raporteze anual, prin DIE, stadiul implementarii programelor.

Pentru luarea unei decizii, trebuie sa se tina seama si de faptul ca, daca pentru ISPA este de asteptat sa existe, la o suma totala anuala de aprox. 200 mil. EURO, un numar de 10-12 proiecte, in ce priveste SAPARD ne putem astepta ca numarul proiectelor pentru care trebuie efectuate plati sa fie de aprox. 10 000, la o suma totala anuala de aprox. 100 MEURO. Aceasta va impune ca, in special pentru agentia de plati SAPARD, aceasta sa aiba capacitatea institutionala corespunzatoare. Precizam si faptul ca simpla desemnare ca agentie de plati nu face ca institutia respectiva sa joace vreun rol in politicile programului, ci numai sa indeplineasca functia de contabil.

Co-finantarea de la bugetul de stat a proiectelor care vor fi selectate in cadrul programelor ISPA si SAPARD

Co-finantarea ceruta prin proiectele de regulamente aplicabile este de 25% din partea statelor beneficiare. Cota nu se aplica fiecarui proiect in parte, ci ansamblului valorii proiectelor unui an, insa un anumit procent de co-finantare trebuie asigurat pentru fiecare proiect. In anumite cazuri va fi posibil sa se inteleaga prin co-finantare si contributia statului roman cu imprumuturi contractate si nu direct de la bugetul de stat. Aceasta este o problema-cheie, intrucat Romania trebuie sa faca unele eforturi bugetare, insa va putea primi gratuit sume de trei ori mai mari. S-a aprobat ca Ministerul Finantelor sa defineasca in colaborare cu celelalte institutii implicate, solutiile necesare pentru asigurarea co-finantarii de la bugetul de stat, precum si pentru garantarea creditelor contractate de catre persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat de la banci, prin care se asigura co-finantarea proiectelor SAPARD.

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania