Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

"Studiu de geografie sociala - Municipiul Braila"

CONDITIILE GENERALE DE DEZVOLTARE A COMUNITATII UMANE ÎN ORASUL BRAILA
 


1.2.2.Cadrul geodemografic

Populatia, ca forma elementara de organizare si de existenta a speciei,
nu poate supravietui decât în interdependenta cu factorii abiotici, dar si cu ceilalti factori biotici.
Conditiile naturale, socio-istorice si economice au favorizat popularea orasului Braila, dar si a celorlalte orase ale judetului din cele mai vechi timpuri.

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI ORASULUI BRAILA

Cercetarile întreprinse în arealul municipiului Braila, atesta prezenta în aceste locuri a unei populatii înca din neolitic, populatie atrasa în aceste locuri mai ales de bogatia floristica si faunistica a luncii Dunarii; în zona cartierului Brailita s-au descoperit numeroase dovezi care atesta prezenta unei populatii stabile în acest teritoriu.

Din punct de vedere demografic, Braila a înregistrat de-a lungul timpului fluctuatii în limite largi, cu ritmuri diferite în functie de conditiile socio-politice si economice, fiind cel mai sensibil parametru de stare la modificarile presiunii mediului.
Referitor la numarul populatiei din municipiul Braila exista numeroase date, dar certe sunt cele care dateaza începând din anul 1829, celelalte provin din marturiile unor calatori care au facut uneori aprecieri generale. Astfel, în anul 1812, ungurul Koraczy tipareste o lucrare în care Braila era consemnata ca având 30.000 de locuitori (Gr. Mihailescu, 1932). În anul 1828, maresalul Von Moltka arata în memoriile sale ca Braila are 40.000 de locuitori, dar prin parasirea orasului de catre turci ramân doar 6.000 de locuitori (591 familii).
Ulterior acestei perioade numarul populatiei din orasul Braila creste continuu, stimulat de libera dezvoltare a comertului care atrage un numar tot mai mare de negustori români si straini.
În anul 1853, orasul Braila era al treilea oras din tara Româneasca, ca numar de locuitori dupa Bucuresti si Ploiesti (C.C. Giurescu, 1968).

Deschiderea navigatiei pe Dunare, unirea principatelor, liberalizarea comertului, înfiintarea serviciilor de navigatie si transporturi feroviare, aparitia industriei fac din orasul Braila un puternic centru de concentrare a populatiei. Se constata ca cea mai mare importanta pentru dezvoltarea orasului Braila, pentru definirea sa ca important centru urban si economic a avut-o pozitia sa geografica, între care merita sa mentionam situarea sa pe malul stâng al Dunarii, prezenta acesteia a favorizat dezvoltarea transporturilor, a comertului, situarea orasului în cadrul reliefului de câmpie, putin accidentat, a favorizat si ea aparitia si dezvoltarea transporturilor feroviare si rutiere, aparitia si dezvoltarea unitatilor industriale. În final, toate acestea au dus la cresteri însemnate ale numarului populatiei.
Astfel, în anul 1862, orasul avea deja 15.000 locuitori, iar la recensamântul din 1899 totaliza 56.330 locuitori, fiind clasat pe locul IV între orasele tarii, dupa Bucuresti, Iasi si Galati (C.C. Giurescu,1968).
La recensamântul din anul 1912 se înregistreaza o crestere a populatiei cu 115 % fata de anul 1899. În acest an orasele Braila si Galati detineau 70 % din numarul populatiei de pe tot cursul românesc al Dunarii, Braila avea 65.000. Cresterea rapida a numarului de locuitori s-a datorat mai ales sporului migratoriu, acesta se va reduce în timpul primului razboi mondial. Din aceasta cauza, pâna în anul 1936, populatia orasului Braila cunoaste o crestere numerica redusa, ajungând la 68.718 locuitori.
Stagnarea în ceea ce priveste cresterea numarului de locuitori, se datoreaza pe de o parte sporului natural scazut (fenomen ce se înregistra în majoritatea oraselor mari din tara), iar pe de alta parte se datoreaza afluxului mic de populatie din regiunile înconjuratoare.

În urmatorii cinci ani, pâna în anul 1941 se înregistreaza o crestere rapida a numarului populatiei din orasul Braila, aceasta crestere nu este determinata de schimbari intervenite în miscarea naturala a populatiei, ci se datoreaza includerii în populatia orasului a populatiei din suburbiile Chercea si Radu-Negru (care vor deveni cartiere ale orasului Braila), ce detineau peste 10.000 de locuitori fiecare.
Astfel populatia orasului Braila ajunge la 99.531 persoane în anul 1941, în principal datorita extinderii teritoriale a orasului.

În anii celui de-al doilea razboi mondial, pierderile de vieti omenesti, diminuarea activitatii economice, deplasarea unui numar însemnat de persoane spre zone mai adapostite, scaderea puternica a natalitatii, saracia pregnanta – foametea, duc la o scadere însemnata a numarului de locuitori în orasul Braila, populatia atingea un numar de 94.514 persoane.
Dupa razboi, ca urmare a refacerii orasului, dar mai ales datorita dezvoltarii economice care capata o amploare tot mai mare în perioada socialista, se înregistreaza o crestere demografica sustinuta.
Alaturi de dezvoltarea economica, cresterea numerica a populatiei municipiului Braila s-a datorat politicii demografice din epoca socialista, care a avut drept efect o explozie demografica. Prin urmare, în decurs de 25 de ani, populatia orasului s-a dublat, numarul populatiei stabile a crescut de la 144.551 persoane în anul 1966 pâna la 242.595 locuitori în anul 1989.

Tabelul nr.1: evolutia numerica a populatiei din municipiul Braila pâna în anul 1989

Ani

1930

1956

1966

1977

1985

1989

Nr. Locuitori

68.317

102.500

144.551

195.659

240.971

242.592

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Tabel nr.2. Evolutia numerica a populatiei din municipiul Braila între anii 1990 – 2000

Ani

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Nr. Locuitori

247.902

249.902

236.970

236.344

235.763

236.197

235.243

234.648

233.756

232.409

231.900

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Grafic numarul 2.

Cresterea numerica a populatiei înregistrata pâna în anul 1989, a continuat, dar cu ritmuri de crestere mai reduse, pâna în anul 1993, fiind efectul migratiei interne, determinat exclusiv de afluxul populatiei de la sat la oras, mai ales dupa abrogarea legislatiei privind stabilirea domiciliului în municipii si orase mari. Prin urmare, populatia orasului Braila a crescut numeric din anul 1989 – 242.592 locuitori stabili, atingând o valoare maxima în anul 1991 – respectiv 249.902 locuitori stabili.
Începând cu anul 1993, se înregistreaza o scadere a numarului populatiei stabile, însa ritmul cu care numarul populatiei scade are valori mici; daca în anul 1993 populatia stabila din Braila înregistra un numar de 236.344 persoane, în anul 2000 numarul locuitorilor stabili s-a redus pâna la 231.900 persoane. Principala cauza a reducerii numarului de locuitori stabili din municipiul Braila este restructurarea economica, foarte multe persoane ramase fara loc de munca s-au retras în mediul rural, înregistrându-se dupa anul 1993 o migratie inversa fata de perioada anterioara, respectiv din mediul urban catre mediul rural (de la oras la sat). Alaturi de restructurarea economica o alta cauza a exodului urban a constituit-o si împroprietarirea agrara care a determinat retragerea citadinului pe locul natal, spre vatra de care apartine proprietatea sa funciara.
În concluzie, dupa primii trei ani de la Revolutia din Decembrie 1989, populatia a înregistrat o scadere accentuata în municipiul Braila, scadere care se continua si astazi, reflectând stoparea migratiei populatiei de la sat la oras, starea precara a economiei, dar si valori extrem de reduse ale natalitatii care au dus în final la înregistrarea unui spor natural negativ.


NATALITATEA, MORTALITATEA SI SPORUL NATURAL


Sporul natural reprezinta diferenta dintre numarul nascutilor vii si numarul decedatilor, dintre natalitate si mortalitate. Efectele natalitatii si mortalitatii determina un spor natural al populatiei diferit pe ansamblul tarii, dar mai ales de la un judet la altul si de la un oras la altul.
Sporul natural al populatiei din orasul Braila a înregistrat de-a lungul timpului, de la un recensamânt la altul fluctuatii însemnate, acestea fiind determinate de conjunctura social – economica, istorica, dar si de o anumita conceptie a populatiei în ceea ce priveste familia.
În anul 1890, în orasul Braila, cifra absoluta a sporului natural era de 433, reprezentând diferenta dintre 1875 nascuti vii si 1441 persoane decedate.
Valori apropiate s-au înregistrat si în prima jumatate a secolului al XX-lea, cresterea numarului de locuitori facându-se aproape exclusiv pe seama sporului migratoriu.
Între cele doua razboaie mondiale sporul natural s-a mentinut în jurul valorii de 3,5 ‰, mult mai scazut fata de perioada anterioara a razboiului, ca urmare a natalitatii scazute în antiteza cu mortalitatea ridicata.
Între anii 1949-1955, sporul natural a cunoscut o usoara crestere ca urmare a îmbunatatirii nivelului de trai, dupa care a scazut din nou foarte mult, ajungând în anul 1965 la o valoare de 1,7 ‰.
Pe baza masurilor luate si a legislatiei pentru stimularea natalitatii, a politicii pronataliste care s-a bazat în principal pe interzicerea avorturilor, dar si pe acordarea de ajutoare financiare familiilor care aveau mai multi copii, începând din anul 1968, sporul natural a înregistrat o crestere brusca, rapida, ajungând în doar 10 ani sa atinga valori de 12 ‰. Se consta astfel ca a avut loc o explozie demografica, un „baby – boom”, aceasta sustinuta si de scaderea ratei mortalitatii au determinat o crestere a sporului natural impresionanta, de la 1,7 ‰ în anul 1965 la 11,7‰ în anul 1977. Aceasta este si perioada în care numarul populatiei stabile din municipiul Braila creste foarte mult.


Tabel nr.3.
Evolutia sporului natural 1977 – 1998

Ani

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

Spor natural

(0/00)

11,7

9,4

8,3

6,4

5,2

5,2

3,5

5,2

4,9

6,3

5,3

Ani

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Spor natural

(0/00

5,2

5,9

3

0,8

-0,2

-0,7

-1,3

-1,7

-1,9

-2,1

-1,8

Sursa: Directia Judeteana de Statistica – Braila
 

Graficul numarul 3

Dupa anul 1977 sporul natural cunoaste o reducere, dar se mentine relativ ridicat, pâna în anul 1989 sporul natural al populatiei brailene variind în jurul valorii medii de 5 – 6 ‰.
În perioada 1989 – 1991, în doar doi ani, sporul natural cunoaste o scadere accentuata, de la 5,9 ‰ la 0,08 ‰, însa ramâne pozitiv. Aceasta situatie se datoreaza în principal descresterii ratei natalitatii de la 13,5 ‰ în anul 1989 la 7,9 ‰ în anul 1994 si chiar sub 6‰ în anul 1998, aceasta valoare fiind sub valoarea medie pe tara (10,9 ‰).
Ca urmare a scaderii accentuate a ratei natalitatii, în municipiul Braila, începând din anul 1992 se înregistreaza valori negative ale sporului natural, valori ce scad continuu.
Aceasta reducere accentuata a ratei natalitatii se datoreaza abrogarii legislatiei care interzicea întreruperile de sarcina, însa au actionat si alti factori, cum ar fi de exemplu cei economico-sociali, în perioada de tranzitie catre economia de piata, recurgându-se la un nou model de familie, cu un singur copil sau chiar fara.
În ciuda faptului ca rata mortalitatii în rândul populatiei brailene a înregistrat valori relativ mici, 9,2 ‰ în anul 1996, valoare sub nivelul ratei pe tara (11,7 ‰), totusi începând cu anul 1992 valorile sporului natural devin negative si cunosc o scadere continuata pâna în prezent. Daca în anul 1992, sporul natural înregistra valori de –0,2 ‰, în anul 1997 aceasta valoare a scazut la –2,1 ‰, înregistrându-se apoi o usoara crestere (-1,8 ‰ în anul 1998).
Mentinerea sporului natural la valori negative determina în timp aparitia unui fenomen demografic grav, cu repercusiuni asupra tuturor fenomenelor demografice, sociale si economice, acesta fiind fenomenul de îmbatrânire a populatiei.


MOBILITATEA TERITORIALA A POPULATIEI


Cresterea numarului de locuitori din orasul Braila s-a realizat atât prin sporul natural ridicat, dar si datorita sporului migratoriu, care de multe ori a fost determinant.
Explicatia este data de rolul de centru polarizator al fiecarui oras pentru populatia de pe un areal foarte extins, iar orasul Braila, în cadrul judetului, a fost, este si va ramâne cel mai important centru polarizator.
În anul 1828, când se deschid portile orasului amploarea migratiei devine tot mai pregnanta; mocanii transilvaneni platesc 1593 taleri si 102 bani pentru oi (C. C. Giurescu, 1968).
În anul 1837, în orasul Braila se stabileste un numar apreciabil de transilvaneni, români din Dobrogea, aromâni din Macedonia, greci, bulgari, ultimii detinând în anul 1838, 412 capi de familie, reprezentând 23,69 % din populatia totala (C.C. Giurescu, 1968). Se mai stabilesc în arealul analizat si numerosi lipoveni, mai ales în satul Piscu, sat ce a devenit ulterior cartier al orasului Braila, s-a realizat în acest fel o larga eterogenizare a locuitorilor.
Sporul migratoriu joaca un rol important si la începutul secolului al XX-lea, între anii 1912-1930, a înregistrat cresteri de 15,7 % anual, fiind cel mai important mod de sporire a populatiei urbane.
Aceasta situatie continua, ceea ce pune în evidenta atractia pe care o exercita orasul Braila asupra localitatilor din judet, dar si asupra asezarilor dintr-un areal mult mai extins din estul Câmpiei Române.
În anul 1966, sporul total era de 1142 locuitori, din care: 160 de persoane au provenit din sporul natural, iar restul locuitorilor, 982 persoane au fost rezultatul direct al sporului migratoriu. Cresterea puternica a sporului migratoriu în aceasta perioada se datoreaza faptului ca în acest timp, în orasul Braila s-a dezvoltat foarte mult industria, au aparut numeroase unitati industriale care necesitau forta de munca numeroasa .
Astfel între anii 1977 – 1980, sporul migratoriu a depasit de aproape doua ori sporul natural.

Tabel nr.4: Evolutia sporului migratoriu în 1985 - 2000

Anul

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Număr  persoane

1.566

608

1.009

793

600

16.321

2.028

1.450

992

1.035

1.040

1.120

1.110

1.131

1.215

1.273

Sursa: Directia Judeteana de Statistica – Braila

Graficul numarul 4.

Analizând tabelul nr.4 cu graficul aferent se constata ca în orasul Braila, în intervalul 1985 – 2000, au sosit 34.471 persoane si au plecat, în acelasi timp, 11.252 persoane, revenind astfel un spor migratoriu de 23.219.
Transformarile social – economice care au survenit dupa anul 1990 au impus în toate orasele tarii o mobilitate teritoriala accentuata reprezentata prin deplasari definitive si temporare pentru lucru. În cazul orasului Braila, aceste transformari au determinat o scadere treptata a sporului migratoriu, desi aceasta scadere s-a facut într-un ritm redus, totusi ea este însemnata.


DENSITATEA POPULATIEI


Densitatea populatiei reprezinta raportul dintre numarul de locuitori si unitatea de suprafata pe care acestia locuiesc, se exprima în locuitori/km2, din acest motiv constituie un parametru deosebit de important prin semnificatia sa ecologica.
Municipiul Braila are o suprafata de 3.329 hectare si o populatie stabila de 231.900 persoane, de aceea se înscrie cu valori ale densitatii de peste 1.000 locuitori/km2 ; este vorba de o densitate strict zonala care provine din raportul dintre o populatie numeroasa si un spatiu administrativ relativ mic.
Valorile cele mai mari ale densitatii se înregistreaza în zonele în care constructiile sunt înalte (cu mai multe nivele). Aici se încadreaza Calea Calarasilor si a Dorobantilor, cartierul Viziru.
În cartierele periferice, Lacu Dulce, Chercea, Brailita, Radu Negru, unde predomina locuintele cu un singur nivel (casele), valorile densitatii scad.
În conformitate cu Legea nr.5/1973, a fost stabilita suprafata locuibila pe persoana la 10m2. Ca urmare a acestei indicatii, constructiile de locuinte executate pâna în anul 1989, au un grad de disconfort ridicat. Aceasta constituie si unul dintre motivele cresterii densitatii populatiei în zona constructiilor înalte.

Tabel nr. 5:
Evolutia densitatii populatiei în orasul Braila

Anul

1966

1977

1985

1990

1995

2000

Densitate locuitori/km2

3571,2

5877,4

7349,7

7195,1

7095,1

6981,3

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Graficul numarul 5

Ca urmare legii promulgate în 1973, se constata o crestere brusca a densitatii populatiei de la circa 5.000 locuitori/km2 în anul 1975 la peste 7.000 locuitori/km2 în anul 1985, orasul Braila fiind unul dintre orasele cu cele mai mari densitati dintre orasele tarii. Începând din anul 1990, densitatea populatiei a scazut, cu un ritm lent, ajungând în anul 2000 la o valoare de circa 6.900 locuitori/km2.
Potrivit datelor statistice, densitatea populatiei pe judetul Braila este apropiata de media pe tara, mai scazuta însa în Insula Mare a Brailei si mai ridicata în celelalte orase ale judetului. Spre exemplu, densitatea medie a populatiei în judetul Braila, în anul 2000 era de 81,2 locuitori/km2, iar în orasul Faurei densitatea depaseste 700 locuitori/km2.
Însa, diferenta dintre densitatea populatiei din municipiul Braila si cea a celorlalte orase ale judetului este foarte mare, aceasta situatie se datoreaza rolului de centru polarizator pe care îl are orasul Braila.



Structura populatiei în orasul Braila

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VÂRSTA SI SEXE

Structura populatiei pe sexe a suferit transformari în cadrul fiecarui oras din judetul Braila, dar mai ales în orasul Braila ca urmare a mutatiilor ce au avut loc în domeniul economic. Spre exemplu, în municipiul Braila, dupa anul 1960, alaturi de ramurile industriei grele, au aparut si s-au dezvoltat foarte mult ramuri ale industriei chimice, usoare (mai ales textila si de confectii), ramuri ale industriei alimentare, care au atras si retinut populatia de sex feminin, determinând un echilibru între sexe.

Tabel nr.6: Structura populatiei pe sexe în municipiul Braila (1930 – 2000)

Anul

1930

1959

1966

1977

1989

1992

1995

1998

2000

masculin

38.316

49.031

72.616

98.027

121.300

114.205

114.556

112.649

111.299

feminin

36.001

53.469

71.935

97.632

121.295

119.905

121.641

121.107

120.610

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Graficul numarul 6

Aceasta situatie de egalitate numerica a populatiei de sexe diferite s-a mentinut mai multi ani în sir, proportia fiind de 50,11% barbati la 49,9% femei.
Dupa anul 1989, balanta s-a schimbat în favoarea persoanelor de sex feminin, proportia fiind în anul 1992 de 52,2 % femei la 48,8 % barbati. Dupa acest an pâna în prezent, populatia de sex feminin înregistreaza o crestere usoara, dar continua, în timp ce populatia de sex masculin se reduce simtitor.
Populatia pe grupe de vârsta depinde direct de natalitate si mortalitate. Ultimul recensamânt pune în evidenta o crestere a populatiei apte de munca, cuprinsa între 15 si 59 de ani.
În trecut, ea a fost supusa unei variatii ca reflex al transformarilor economico – sociale prin care a trecut orasul. Daca în anul 1930 reprezinta 58,4%, pâna în 1956 creste la 66,9%, apoi cunoaste o scadere pâna la 62,9% în anul 1977, urmata de o noua crestere la 64,2 % cu o cifra de 150.337 persoane. Populatia tânara, sub 20 de ani, numara 108.703 persoane, însa se observa scaderi la grupurile de vârsta de 0 – 14 ani, datorita ratei scazute a natalitatii. Astfel, daca în anul 1966, populatia tânara avea o pondere de 20,4%, în anul 1977 aceasta pondere creste pâna la 22,0%; pâna în anul 1987, datorita exploziei demografice care caracterizeaza perioada epocii socialiste, ponderea populatiei tinere creste foarte mult, pâna la 27%, dupa anul 1989 aceasta pondere coboara pâna la 23,2% în anul 1992 si chiar mai mult, 21,3% în anul 1998. Aceasta scadere a ponderii populatiei tinere se datoreaza în principal scaderii natalitatii, dar si migratiei persoanelor tinere spre orase mai mari, mai dezvoltate economic, în principal spre Bucuresti.


STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE RAMURI DE ACTIVITATE


Schimbarile din domeniul economic al orasului Braila care au intervenit dupa anul 1989 au dus la modificarea însemnata a structurii populatiei ocupate pe ramuri de activitate.
Modificarile petrecute în economia orasului Braila dupa al doilea razboi mondial s-au bazat pe dezvoltarea industriala puternica a orasului, pe diversificarea functiilor sale, toate acestea au avut urmari asupra numarului si structurii populatiei active.
În perioada anilor 1930 – 1965, populatia activa reprezenta 40% din populatia totala. Din anul 1966, ponderea populatiei active ocupate a înregistrat o crestere lenta, de la 41,9% (1966), crescând pâna la valoarea de 46,2% în anul 1977. Dupa anul 1989, ca urmarea evolutiei demografice, a pensionarilor înainte de vârsta standard si mai ales datorita aparitiei si cresterii continue a somajului, numarul populatiei active ocupate scade, reprezentând 42,4% din numarul locuitorilor; aceasta scadere continua si astazi.
La sfârsitul anului 1993, populatia ocupata înregistra 102750 persoane, ponderea fiind cu 7,8% mai mica fata de 1989 si cu 10,6% mai mica fata de anul 1990.
Modificarile demografice care s-au înregistrat în structura populatiei active pe ramuri de activitate, reflecta evolutia functionala a orasului.
Astfel, pâna în anul 1956, cea mai mare pondere din populatia activa era ocupata în agricultura, iar dupa acest an, populatia activa ocupata în industrie înregistreaza o crestere continua ca urmare a dezvoltarii industriale. Aceasta crestere însemnata se prezinta astfel: populatia activa ocupata în industrie reprezenta în anul 1956 46,3% din totalul populatiei active, aceasta pondere creste pâna la 49% în anul 1966 si la 51,2% în anul 1977. Dupa anul 1989, aceasta pondere cunoaste o scadere brusca, ca urmare a restructurarilor industriale, astfel încât în anul 1992, ponderea populatiei active ocupata în industrie reprezenta doar 19,8% din totalul populatiei active, în anul 1995 – 18,1%, iar în anul 1998, ponderea a scazut pâna la 17,2%.
În domeniul constructiilor, ponderea populatiei active ocupata în acest domeniu era în anul 1956 de 7,4%, aceasta pondere a crescut pâna la 12,25% în anul 1966, ulterior aceasta pondere a scazut pâna la 9,6% - valoare înregistrata în anul 1977.
Între anii 1980 – 1987, s-au înregistrat procente mari ale populatiei ocupata în constructii, valori ce depaseau usor ponderea de 15%. Dupa anul 1990, ponderea populatiei active ocupata în domeniul constructiilor cunoaste o scadere apropiindu-se de valoarea înregistrata în anul 1956, 17,7%.
Cresteri substantiale se remarca în cazul ponderii populatiei active ocupata în comert (9.634 persoane), în domeniul transporturilor si telecomunicatiilor (8.758 persoane), finante, asigurari, servicii comerciale (3.892 persoane) si servicii publice, sociale si personale (15.590 persoane).
Modificarile survenite în activitatea diferitelor sectoare ale economiei si la nivelul agentilor economici privati au influentat fluctuatiile produse pe piata muncii, redistribuirile fortei de munca între ramurile economice, mutatiile în profilul socio-profesional si neocupational.
Reducerea considerabila a populatiei ocupata în industrie (cu 29,3% mai mica în anul 1993 fata de 1989) s-a realizat îndeosebi pe seama ramurilor prelucratoare ale industriei, mai ales în industria chimica – a firelor si fibrelor sintetice, a celulozei si a hârtiei si în cea a masinilor si echipamentelor industriale, care prin gradul ridicat de concentrare a activitatii, au constituit principala sursa de alimentare si întretinere a somajului.
Dupa intrarea în vigoare, la începutul anului 1991 a Legii nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, pe fondul agravarii crizei economice, fenomenul de somaj a evoluat rapid de la 18.625 persoane în 1992 la 21.800 în anul 1996. Ritmul s-a accentuat cu un an mai târziu, concomitent cu manifestarea dezechilibrelor structurale acute pe piata fortei de munca, repercutând în diminuarea capacitatii economiei de a absorbi personalul disponibil. Dezvoltarea sectorului privat este insuficienta pentru a crea un numar corespunzator de locuri de munca si mai mult decât atât, acoperirea necesarului sau de resurse umane se bazeaza pe alegerea de persoane active din sectorul public si mai putin pe repartitiile oficiilor fortei de munca (aceasta problema a fost tratata detaliat în capitolul 3).


 

STRUCTURA POPULATIEI PE NATIONALITATI

Urmarind structura etnica a populatiei din municipiul Braila observam ca populatia de nationalitate româna a fost întotdeauna dominanta, detinând procente covârsitoare fata de celelalte nationalitati.
Pentru a evidentia cum a evoluat structura pe nationalitati în cadrul populatiei brailene am ales doi ani de referinta: anul 1930, respectiv 1992.
Structura populatiei în anul 1930 se pr
ezinta astfel în municipiul Braila: românii detin o majoritate covârsitoare de 90,2 % din totalul populatiei, fiind urmati la mare distanta de evrei, 2,8% din totalul populatiei, romi, 1,3% din populatia totala, maghiari 0,6% din totalul populatiei, rusi lipoveni 0,5%, acestor etnii principale li se mai adauga alte nationalitati ce detin 4,6% din populatia totala, fiind reprezentate mai ales de greci, turci, tatari, populatia de origine slava, ruteni, bulgari, cehi, etc.
În anul 1992 structura nationala se prezinta astfel: ponderea românilor ramâne dominanta, având valori mai mari decât în anul 1930, 98% fata de 90
,2% (1930).
Dintre celelalte etnii se mentin ponderi ridicate ale romilor 1,1%, ale rusilor lipoveni, ponderea acestora a crescut fata de 1930, detin 0,6% din totalul populatiei.
Ponderea celorlalte nationalitati a scazut considerabil din anul 1930 pâna în anul 1992, astfel ponderea evreilor s-a redus de la 2,8% (1930) pâna la 0,01%(1992), ponderea populatiei maghiare a scazut de la 0,6% (1930) pâna la 0,05% (1992). Foarte mult a scazut si ponderea altor nationalitati din totalul populatiei, aceasta pondere s-a redus de la 4,8% (1930) pâna la 0,3% (1992), în cadrul acestora din urma ramânând predominati grecii, turcii.

STRUCTURA CONFESIONALA A POPULATIEI

Structura confesionala (religioasa) a populatiei din municipiul Braila s-a modificat în concordanta cu evolutia structurii nationale, modificari importante ce au avut loc în perioada 1930 – 1992.
În anul 1930, ponderea religiei ortodoxe era predominanta detinând o valoare de circa 70% din totalul religiilor întâlnite în municipiul Braila. Celelalte religii detin ponderi aflate la distante considerabile fata de religia ortodoxa, între acestea ponderi mai mari detineau în anul 1930: iudaismul, circa 5%, religia catolic 8,2%, greco-catolica 9%, reformata 3%, alte religii 4,8 %.
Situatia anului 1992 reflecta cresterea ponderii religiei ortodoxe pâna la procentul de 86,8%, cu aproximativ 17% fata de anul 1930, asociind unitatii de neam si o remarcabila unitate confesionala a poporului român.
În cadrul nationalitatilor cultul ortodox detine o pondere însemnata nu doar la români, ci si la romi si ucrainieni.
Ponderea religiei iudaice a scazut foarte mult din anul 1930 , de la 5% la 0,5%, ponderea religiei greco-catolice a scazut pâna la 4,2%, religia catolica are o pondere de 4,5%, ponderea religiei reformate a scazut foarte putin reprezentând 2,8% din totalul religiilor, alte religii detin o pondere de 1,2%.

MUTATII ÎN EVOLUTIA POPULATIEI DUPA ANUL 1989

Daca pâna în anul 1989 recensamintele efectuate asupra populatiei au indicat o crestere continua a numarului de locuitori în orasul Braila, crestere ce a avut loc cu ritmuri diferite de la o perioada la alta, dupa acest an situatia s-a modificat. De remarcat este faptul ca în cazul structurii populatiei pe sexe, ponderea cea mai ridicata a detinut-o populatia masculina si mai putin cea feminina, aceasta fiind o trasatura specifica pentru câteva judete ale tarii. Însa, între anii 1980 – 1989, raportul dintre sexe s-a echilibrat, existând diferente foarte reduse, nesemnificative. Situatia se modifica din nou dupa anul 1989, când în orasul Braila ponderea cea mai însemnata din totalul populatiei este detinuta de persoanele de sex feminin.
Evolutia ascendenta a populatiei brailene înregistrata pâna în anul 1989 este rezultatul direct al dezvoltarii economiei din perioada socialista, aparitia a numeroase unitati industriale, din diverse ramuri ale industriei, necesita o forta de munca numeroasa; în aceste conditii a avut loc o crestere impresionanta a numarului de locuitori.
Transformarile survenite dupa anul 1989, mai ales cele din domeniul economic, dar si legislativ, au impus mutatii în evolutia numerica a populatiei din Braila.
Din domeniul legislativ este important sa amintim abrogarea legislatiei privind întreruperile de sarcina, aceasta abrogarea a avut efecte directe în ceea ce priveste evolutia numerica a populatiei, asigurând o scadere accentuata a natalitatii.
Acestei legalizari a întreruperilor de sarcina i se adauga si alti factori (evolutia economico-sociala în perioada de tranzitie spre o economie de piata), ce fac posibil un nou model de familii, cu un singur copil sau fara.
Din aceste cauze populatia orasului Braila a scazut continuu din anul 1991 pâna în prezent, însa cred ca cea mai mare importanta o are scaderea accentuata a natalitatii care determina înregistrarea unui spor natural negativ. Înregistrarea unui spor natural negativ pe o perioada mare de timp va duce la procesul de îmbatrânire a populatiei, acest proces va avea repercusiuni în toate domeniile, dar mai ales în cel economic si social.

Material elaborat de Ionescu Ana-Cristina

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania