"Studiu de geografie sociala - Municipiul Braila"

Impactul scaderii nivelului de trai asupra fenomenelor sociale

3.2.5. Diferentieri teritoriale dupa veniturile populatiei

Atestat documentar în anul 1368, municipiul Braila s-a dezvoltat ca un vechi centru comercial si portuar, cele doua functii ale orasului au fost predominante pâna la începutul secolului al XX-lea, dupa aceasta perioada începe sa se dezvolte foarte mult industria, astfel încât dupa anul 1950, industria devine functia predominanta a orasului Braila.
Ca urmare a aparitiei si dezvoltarii unitatilor industriale, apare în Braila un peisaj industrial, peisaj ce cuprinde câteva zone distincte: Zona Industriala Nord, unde sunt amplasate cu precadere unitati ale industriei grele, Zona Industriala Sud împreuna cu Zona Portuara, unde predomina ramuri ale industriei constructoare de masini (santier naval), dar si industria usoara, industria lemnului ; Zona Portuara Vest, cu predominanta unitatilor industriei alimentare.
Corespunzator dezvoltarii sale economice, municipiul Braila a cunoscut si o însemnata dezvoltare edilitar-urbanistica, construindu-se noi cartiere. Marile întreprinderi industriale au aparut initial în cadrul unor asezari, a unor comune suburbane (situate la marginea orasului), de exemplu: Întreprinderea de Utilaj Greu "Progresul" (astazi S.C. PROMEX ) a fost amplasata în comuna Radu Negru, alte unitati industriale au fost amplasate în comuna Nedelcu Chercea, Pisc. Dupa anul 1930, aceste comune suburbane sunt sudate, înglobate orasului, comunele respective devenind cariere, ele si-au pastrat aceeasi denumire: Brailita, Nedelcu Chercea, Radu Negru, Pisc, ce-i drept cartiere muncitoresti, periferice, cu conditii urban-edilitare nu chiar corespunzatoare.


TIPURI DE CARTIERE ÎN ORASUL BRAILA

Cartierele periferice, muncitoresti

Sunt reprezentate în general de zonele industriale din Braila. În aceasta categorie se încadreaza urmatoarele cartiere: Brailita, Vidin, Radu Negru, Nedelcu Chercea, Pisc.

CARTIERUL BRAILITA

Cartierul Brailita reprezinta fosta comuna Brailita, aceasta a devenit cartier dupa anul 1930, ca urmare a amplasarii si dezvoltarii în cadrul ei a "Întreprinderii de Utilaj Greu - Progresul". Cartierul Brailita este situat în partea de nord a orasului; daca initial a avut doar functia economica, ulterior, ca urmare a cresterii spectaculoase a numarului de locuitori din orasul Braila, acest cartier a capatat si functia rezidentiala. Între anii 1960 - 1975, în acest cartier s-au construit numeroase blocuri, în general cu trei nivele (p+3), iar casele (care erau predominante pâna în anul 1950) au fost în marea lor majoritate demolate, modificându-se total fizionomia initiala. Locuintele au fost dotate tehnico-edilitar corespunzator, au fost amplasate centre comerciale, precum si linii de transport care faceau si fac în continuare legatura dintre cartier si restul orasului (în acest sens a fost construita o linie de tramvai si una de autobuz).

Datorita faptului ca acest cartier a aparut si s-a dezvoltat ca urmare a dezvoltarii industriale, majoritatea populatiei care traieste aici este reprezentata de muncitori.
În urma aplicarii unui chestionat pe un esantion de 50 de persoane, am constatat ca 80% dintre locuitorii acestui cartier au studii medii (liceul) sau au urmat scoli profesionale, în concluzie sunt muncitori; doar 20% dintre ei au studii superioare.
Datorita faptului ca în cadrul întreprinderii "S.C. PROMEX" (ce se constituie în locul de munca principal al locuitorilor din acest cartier) au avut loc disponibilizari masive de forte de munca, doua dintre sectiile uzinei fiind închise, în cartierul Brailita exista numerosi someri.
La întrebarea din chestionar: "Va încadrati în rândul populatiei cu un nivel de trai scazut sau ridicat?", 95% dintre respondenti au afirmat ca nivelul de trai este extrem de scazut în România, dar mult mai scazut în Braila.

Astfel se constata ca în cartierul Brailita, mai mult de 70% dintre muncitori sunt astazi someri, ei având venituri sub limitele venitului mediu pe economie.
Pentru unii dintre locuitorii cartierului Brailita, dar din întregul oras, de fapt, situatia este critica, disperata, pentru ca în doi ani ei nu au reusit sa-si gaseasca un alt loc de munca, iar în prezent nu mai beneficiaza nici macar de alocatii de sprijin.
Din cauza acestei situatii disperate, peste 40% din cei chestionati s-ar putea muta din orasul Braila într-un oras mult mai dezvoltat economic, acolo unde si-ar putea gasi un loc de munca. Ceilalti 60% sunt constienti ca cel mai mare dezavantaj al orasului este puternicul regres economic prin care trece, dar nu s-ar putea muta în alt oras datorita familiei, obisnuintei, etc.
La întrebarea din chestionar: "Cum credeti ca se poate rezolva problema somajului în orasul Braila?", circa 70% dintre respondenti considera ca singura metoda de rezolvare a somajului este redeschiderea unitatilor industriale închise, doar 20% cred ca problema somajului se poate rezolva prin dezvoltarea unor noi ramuri industriale, care sa fie rentabile, sa fie în concordanta cu cererea de pe piata muncii si care sa absoarba în acelasi timp o mare parte din forta de munca disponibilizata, 10% dintre respondenti considera ca aceasta situatie nu are iesire, sunt absolut pesimisti cu privire la economia braileana.

Cei mai multi dintre respondenti considera ca aparitia numeroaselor puncte comerciale ofera un numar însemnat de locuri de munca pentru femei; însa redus în comparatie cu numarul de cereri de locuri de munca.
O alta problema cu care se confrunta locuitorii din cartierul Brailita este infractionalitatea, 70% dintre locuitorii acestui cartier nu se simt în siguranta, în principal datorita acelor "bande de cartier" (gasti), care sunt foarte numeroase si "bine dezvoltate" în acest cartier.
De aceea mai mult de 50% dintre respondenti nu ies din casa dupa lasarea întunericului, în rândul acestora aflându-se mai ales persoanele vârstnice si copii.

Dintre cei chestionati, circa 20% sunt nemultumiti în principal datorita distantei relativ mare între cartierul Brailita si centrul orasului (Calea Calarasilor), sau între cartier si locul lor de munca, o parte din acestia având locul de munca la celalalt capat al orasului.
Problema principala pentru locuitorii cartierului Brailita ramâne însa saracia accentuata, înregistrându-se un nivel de trai extrem de scazut în rândul populatiei din acest cartier urmata fiind de problema infractionalitatii.
Locuitorii acestui cartier considera ca singurul merit, avantaj pe care îl are acest cartier, ca întregul oras, este curatenia; curatenia este caracteristica pentru întregul oras.

CARIERUL VIDIN

Cartierul Vidin este situat în partea de nord a orasului, de fapt s-a dezvoltat în continuarea cartierului Brailita, dupa anul 1975, ca urmare a dezvoltarii puternice a orasului Braila din punct de vedere economic si, implicit, demografic.

A aparut ca un cartier rezidential, functie pe care o detine si astazi, aici fiind concentrate în exclusivitate locuinte, blocuri înalte în general, cu 8 - 10 etaje, case, alaturi de care s-au dezvoltat unitati comerciale, sanitare, de învatamânt.
Problemele cu care se confrunta locuitorii acestui cartier sunt identice cu cele pe care le au locuitorii cartierului Brailita, cele doua cartiere fiind strâns legate între ele.
Majoritatea locuitorilor sunt muncitori - 70% , din care mai mult de 50% si-au pierdut locul de munca. Veniturile populatiei sunt extrem de scazute, de aceea problema majora cu care se confrunta locuitorii acestui cartier este saracia.
O alta problema majora este lipsa sigurantei, a securitatii în acest cartier, datorita faptului ca este situat la periferia orasului (unde politistii actioneaza mai greu), dar si datorita numarului mare de romi care locuiesc aici.

Astfel, peste 70% din locuitorii acestui cartier au venituri sub nivelul mediu pe economie, iar în privinta securitatii peste 60% din cei chestionati afirma ca nu traiesc în siguranta.
si locuitorii acestui cartier considera ca problema somajului, a nivelului de trai scazut ar putea fi rezolvata prin redeschiderea unitatilor industriale.
Dintre persoanele chestionate, din rândul femeilor - 80% au raspuns ca aparitia punctelor comerciale a oferit numeroase locuri de munca, în antiteza, majoritatea barbatilor considera ca acestea au oferit locuri de munca, dar într-un numar limitat.

La întrebarea daca s-ar muta într-un alt cartier sau chiar într-un alt oras aproximativ 50% dintre respondenti au afirmat ca s-ar muta datorita saraciei care "se simte în aer" - spun ei, datorita lipsei securitatii, dar si datorita distantei mari între cartierul Vidin si centrul orasului, cealalta jumatate considera ca nu si-ar schimba domiciliul din cauza obisnuintei sau pentru ca le-ar fi greu, chiar imposibil sa dobândeasca o locuinta într-un cartier mai aproape de centru, diferentele de pret între locuintele din cartierele periferice si cele din cartierele centrale fiind colosale.
si în cazul locuitorilor cartierului Vidin problemele majore sunt aceleasi: somajul, saracia si implicatiile lor asupra fenomenelor sociale: cresterea infractionalitatii, starea de sanatate precara, gradul tot mai redus de participare la procesul educational, etc.

CARTIERUL NEDELCU CHERCEA

Cartierul Nedelcu Chercea este contemporan cu cartierul Brailita, a devenit cartier al orasului Braila dupa anul 1930, ca urmare a amplasarii si dezvoltarii în comuna initiala a unor importante unitati industriale. Acest cartier este situat în vestul orasului, iar în trecut purta denumirea de cartierul "1 Mai".
Acest cartier a pastrat oarecum fizionomia comunei initiale, aici predomina casele, dotarile tehnico-edilitare nu sunt peste tot corespunzatoare, nu toate strazile sunt asfaltate, nu exista peste tot guri de canalizare, astfel încât strazile periferice din acest cartier au fost de multe ori inundate.
În ceea ce priveste comportamentul profesional în acest cartier predomina populatia cu studii medii sau chiar fara studii, cea mai mare pondere este reprezentata de muncitori, 90% din totalul locuitorilor, iar dintre acestia mai mult de 70% muncesc în sectorul agricol.

Datorita faptului ca majoritatea locuitorilor din acest cartier muncesc acum în agricultura, cei mai multi au propriile terenuri agricole, nivelul de trai este ceva mai ridicat în comparatie cu celelalte cartiere muncitoresti, saracia atinge doar o mica parte din populatia ce traieste aici.
Dintre cei chestionati, circa 20 % au afirmat ca sunt saraci sau chiar ca traiesc sub pragul saraciei, iar acestia sunt în majoritate someri.

Peste 90% dintre respondenti nu si-ar schimba domiciliul într-un alt cartier, ei sunt multumiti de faptul ca acest cartier este curat, linistit în cea mai mare parte, considera ca au numeroase facilitati datorita faptului ca locuiesc la casa si nu la bloc (datoriile catre stat sunt mai putine, posibilitatea de a creste animale, etc.), iar distanta între cartierul lor si centrul orasului nu este un impediment, mai ales datorita faptului ca exista trasee ale transportului în comun care fac legatura între cartier si restul orasului.

Majoritatea respondentilor considera ca cel mai mare dezavantaj al orasului Braila este lipsa locurilor de munca, decaderea economica în care se afla orasul si apoi rata infractionalitatii care este ridicata.
În acest cartier am considerat ca exista un grad al saraciei mai scazut fata de celelalte cartiere muncitoresti, dar totusi foarte ridicat în comparatie cu cartierele bogate, însa starea generala a oamenilor este aceea de resemnare.

CARTIERUL RADU NEGRU

Comuna suburbana Radu Negru a devenit cartier al orasului Braila, dupa anul 1930, ca urmare a dezvoltarii industriale, s-au dezvoltat initial ramuri ale industriei grele ("Laminorul"), ulterior urmând sa apara si alte unitati industriale, dar mai ales depozite, baze pentru produsele agricole sau industriale. Puternica industrializare a orasului Braila a atras dupa sine o puternica crestere a parametrilor demografici, toate acestea au dus la nevoia de extindere teritoriala a orasului.
Cartierul Radu Negru este situat în estul orasului Braila, dupa ce a devenit cartier aici s-au construit numeroase blocuri cu dotari tehnico-edilitare necorespunzatoare, locuintele se caracterizeaza prin disconfort (confort IV), restul locuintelor sunt reprezentate de case, în majoritatea lor neîngrijite, darapanate.

Peisajul în acest cartier este dezolant, plecând de la aspectul exterior al caselor si blocurilor, de la mizeria de pe strazi si pâna la aspectul locuitorilor, la vocabularul "pestrit" pe care îl întrebuinteaza, totul lasa de dorit.
Aici predomina populatia cu studii medii sau fara studii în proportie de 85%, doar 10% dintre cei chestionati au studii superioare. Populatia activa din acest cartier era ocupata într-un procent de 95% în industrie; de aceea de la disponibilizarile masive din industrie, cea mai mare parte a locuitorilor au devenit someri.

somajul are o mare amploare în acest cartier, prin urmare predomina persoanele cu un venit personal foarte mic.
În aceasta zona a orasului se pot observa cel mai bine efectele restructurarii economice si ale privatizarii în masa de dupa 1989, aici saracia a atins cote maxime.
În acest cartier predomina foarte mult comertul stradal de tip "bisnita", practicat de persoanele cu nivel de studii redus (în mare parte de catre tigani).
Nivelul infractionalitatii este extrem de ridicat, femeile si copii fiind cele mai afectate persoane din totalul populatiei, acest nivel ridicat se datoreaza ponderii ridicate a tiganilor din totalul populatiei, saraciei accentuate, dar si nivelului redus de educatie.
Cartierul Radu Negru este cartierul cu cel mai mare numar de someri, cu cel mai mare numar de infractiuni, cu cel mai redus grad de cultura si educatie a populatiei; se constata aici chiar cel mai mare consum de alcool în rândul populatiei de toate vârstele.

CARTIERUL PISC

Cea mai mare parte a populatiei din acest cartier este reprezentata de pescari, iar marea majoritate a femeilor sunt casnice.
Nivelul de trai este scazut datorita numarului ridicat de someri. Cea mai mare parte a locuitorilor din acest cartier au venituri personale extrem de mici.
Se constata ca în acest cartier predomina lipovenii, ei reprezinta 80% din locuitorii acestui cartier, de aceea propriile lor opinii cu privire la orasul Braila, la cartier, la economia orasului, etc., au fost foarte greu de obtinut.

CARTIERELE DE TIP MIXT

Sunt reprezentate în general de cartierele din zona functionala mixta si sunt situate în centrul municipiului Braila, atât în centrul vechi, cât si în cel nou. Aceste cartiere se caracterizeaza în primul rând printr-o pozitie favorabila pentru dezvoltarea unei comunitati. Blocurile sunt înalte, în general zece etaje. În ceea ce priveste comportamentul profesional în cartierele mixte se întâlnesc toate categoriile de profesii, de la someri la muncitori, pâna la intelectuali. În general, din punctul de vedere al veniturilor populatia din zona centrala, putem spune, detine venituri medii.

În orasul Braila, cartierele de tip mixt sunt cele care se grupeaza de o parte si de alta a Caii Galati (pâna la cartierul Brailita), a Bulevardului Karl Marx si a Bulevardului Alexandru Ioan Cuza (centrul vechi al orasului) si de o parte si de alta a Caii Calarasilor (pâna la cartierul Viziru) - centrul nou al orasului (centrul civic), acestea fiind si principalele artere de circulatie din orasul Braila. Acestora li se adauga si cartierele Hipodrom si Obor, situate pe o parte a Caii Dorobanti.
Cartierelor mai sus mentionate li s-a acordat o mare atentie în perioada socialista, unele dintre ele fiind unele dintre cele mai vechi grupari de locuinte si umane din municipiul Braila, dar care au cunoscut o dezvoltare accentuata dupa anul 1950, altele au fost construite dupa acest an.
Astfel, în anul 1898 orasul apare construit pâna la Bulevardul Dorobanti si strada Carantinei si cuprindea gara de calatori, calea ferata curenta Braila Galati, parcul Monument, portul cu magaziile.
Dupa anul 1944, în peisajul orasului apar ansambluri de locuinte (în cartierele sus mentionate), ample dotari social-culturale.

Primul bloc a fost construit în Braila în anul 1956 pe strada Victoriei nr.8, cu un numar de 34 apartamente, din anul 1958 încep lucrarile de executie a blocurilor de locuinte în cadrul Pietei Hristo Botev si din Piata Halelor; în anul 1962 se dau în folosinta primele blocuri de pe Strada Galati. În anul 1966 se dau în folosinta primele blocuri din ansamblul Hipodrom, iar în 1969 începe construirea ansamblului (cartierului) Obor. Concomitent cu realizarea ansamblelor de locuinte începând cu anul 1958 se modernizeaza spatiile verzi ale bulevardului Karl Marx si Dorobanti si se amenajeaza faleza Dunarii si parcul Monument.

În cadrul bulevardelor Karl Marx, Alexandru Ioan Cuza si Dorobanti, locuintele erau reprezentate pâna în anul 1980 de case, pastrându-se fizionomia initiala a orasului, ulterior, dupa 1980, a început construirea unor ansambluri de blocuri, mai ales pe bulevardul Dorobanti si bulevardul Karl Marx.
În ceea ce priveste diferentierile dupa venituri, categorii profesionale, intensitatea producerii unor anumite categorii de fenomene sociale în cadrul gruparilor umane din fiecare cartier; aceste diferentieri între comunitatile umane specifice fiecarui cartier sunt aproape neînsemnate, de aceea le-am analizat împreuna.

Instrumentul de lucru, care m-a ajutat sa constat care este conceptia locuitorilor despre propriul oras, care considera acestia ca este dezavantajul major pe care îl au ca locuitori al Brailei, ce venituri au si care este nivelul de trai specific pentru populatia cartierului respectiv, gradul de siguranta în cartier, etc., a fost chestionarul. Chestionarul a fost aplicat pe un esantion de 50 de persoane/cartier în total 350 de persoane.
Astfel am constatat ca în fiecare dintre cartierele mai sus mentionate se întâlnesc în rândul populatiei toate categoriile de profesii: muncitori, intelectuali, respectiv oameni cu studii medii, cu studii superioare sau fara studii.
La întrebarea din chestionar "Care credeti ca este cel mai mare avantaj ca locuitor al orasului Braila?", mai mult de 70% din cei chestionati (aceasta pondere înregistreaza diferentieri sensibile, neînsemnate în cadrul fiecarui cartier) au raspuns ca singurul avantaj este faptul ca Braila este un oras foarte curat si multumesc primarului pe aceasta cale.
În ceea ce priveste numarul de someri din aceste cartiere ei constituie circa 35 - 40 % din totalul populatiei active, provin fireste din sectorul industrial.

Se constata ca o mare parte a populatiei din aceste cartiere, mai ales în cadrul celor grupate în jurul strazilor Calea Galati, Bulevardul Karl Marx, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, nu au lucrat în domeniul industrial, iar în domeniile în care îsi desfasoara activitatea nu au avut loc restructurari, astfel încât ei nu si-au pierdut locul de munca. Cea mai mare parte a populatiei ocupata în industrie este concentrata în centrele Obor, Hipodrom, Bulevardul Dorobanti, aici întâlnindu-se si cel mai mare numar de someri. Datorita somajului mai putin accentuat se constata ca nivelul de trai al populatiei din aceste cartiere este ceva mai ridicat în comparatie cu cartierele periferice, muncitoresti.

Astfel, din totalul celor chestionati, doar 20% au raspuns ca au venituri sub venitul mediu pe economie, fiind puternic afectati de saracie; cea mai mare pondere, 60% au afirmat ca au venituri medii, care le asigura un nivel de trai aproape de decenta, iar 20% dintre respondenti au afirmat ca nu sunt afectati de saracie, chiar duc un trai decent. În rândul acestora din urma se numara mai ales micii afaceristi si cei care lucreaza în domeniul sanitar, al învatamântului.
În concluzie, cea mai mare parte a acestor oameni au venituri medii, un nivel de trai mediu, în comparatie cu locuitorii cartierelor periferice unde cea mai mare parte (peste 80% dintre locuitori) au atins pragul saraciei extreme.

În cadrul locuitorilor acestor cartiere se constata si o schimbare a conceptiilor, a modului de gândire (în comparatie cu locuitorii cartierelor marginase), astfel la întrebarea: "Care credeti ca este solutia pentru diminuarea somajului si ridicarea nivelului de trai în rândul locuitorilor acestui oras?", circa 60% dintre respondenti au afirmat ca solutia este relaxarea economica, aparitia unor domenii economice noi, în actualitate cu cerintele economice actuale, doar 30% au raspuns ca solutia ar fi redeschiderea unitatilor industriale închise, iar 10% au raspuns ca solutia ar fi reorientarea populatiei, pregatirea lor profesionala în domeniile economice noi, care necesita forta de munca specializata, pregatita în domeniul respectiv.

În privinta securitatii, al gradului de siguranta din cartierele respective, 70% dintre cei chestionati se simt în siguranta în cartierul în care locuiesc. Exceptie fac locuitorii din carierele Hipodrom, Obor, cei de pe Bulevardul Dorobantilor, acestia, în proportie de 60% nu se simt în siguranta dupa lasarea întunericului în cartierele lor.
Peste 90% dintre cei chestionati nu si-ar schimba domiciliul într-un alt cartier al orasului, iar 10% au afirmat ca în cazul în care ar avea posibilitati financiare s-ar muta într-o locuinta în centrul civic, Calea Calarasilor.

Cea mai mare parte a locuitorilor din acest oras ar accepta sa se deplaseze definitiv într-un oras mai dezvoltat, am constatat ca nu ar face acest lucru nu doar datorita obisnuintei, ci mai ales datorita unui accentuat patriotism local; cea mai mare parte a locuitorilor îsi iubesc foarte mult orasul si doresc redezvoltarea acestuia, refacerea lui din punct de vedere economic.
O situatie aparte se remarca în cadrul locuitorilor de pe Calea Calarasilor. Calea Calarasilor cu ansamblul de locuinte situate de o parte si de alta a sa, reprezinta cea mai dezvoltata zona a orasului, centrul nou (centrul civic). Aici se întâlnesc cele mai frumoase si adecvate locuinte, care sunt reprezentate fie de case cu unul, doua nivele, fie apartamente de bloc. Tot aici se regaseste sediul politico - administrativ al municipiului, cele mai importante obiective de cultura si de educatie, între acestea enumeram: "Casa Alba", "Casa Agronomului", "Casa Tineretului" (sau Casa de Cultura) în incinta careia se afla biblioteca publica, "Tribunalul si Judecatoria Braila", etc.

În acest sector faleza Dunarii este amenajata deosebit, astfel, lânga "Casa Alba", spre faleza Dunarii, a fost construit un sistem de fântâni arteziene, unice în tara, ele se remarca prin originalitate (forma unica) si printr-o rara frumusete (încânta privirea). Spatiile verzi din aceasta zona sunt numeroase si mai mult decât atât îngrijite zilnic.

În ceea ce priveste categoriile de populatie care locuiesc pe Calea Calarasilor am constatat ca: cea mai mare parte a populatiei este reprezentata de persoane cu studii superioare, ponderea muncitorilor este foarte redusa, 10%.
Reprezinta zona unde este concentrat cel mai mic numar de someri, acestia detin o pondere neînsemnata în cadrul populatiei active (circa 5%).

Reprezinta zona unde au aparut cele mai numeroase puncte comerciale, dar si cele mai importante, reprezentate de magazine mari, restaurante, sedii ale unor firme importante, cum ar fi Dialog, Connex, magazinele Prisma, Hollywood Music&Film, etc. de aceea locuitorii din aceasta zona considera ca aparitia acestor firme importante, a punctelor comerciale, a determinat, a creat numeroase locuri de munca.
Circa 60% dintre respondenti au afirmat ca au venituri personale relativ mari, nivelul de trai este ridicat si cei mai multi nu cunosc ce este saracia. Peste 30% dintre cei chestionati considera ca au venituri satisfacatoare si ca duc un trai decent, acestia lucreaza mai ales în domeniul sanatatii, învatamântului sau în cadrul unor firme private, dar mai mici.

Datorita conditiilor de viata net superioare (în comparatie cu celelalte cartiere), locuitorii din aceasta regiune a orasului au cel mai mare grad de participare la procesul educational si cultural, starea de sanatate a populatiei de aici este (în cea mai mare parte) buna, normala, infractionalitatea este redusa.
Concluzionând putem spune ca aici se regaseste cea mai favorizata categorie a populatiei municipiului Braila, locuitorii de pe Calea Calarasilor au venituri foarte mari în comparatie cu locuitorii celorlalte cartiere, au un nivel de trai superior. De aceea, nici un respondent nu a afirmat ca si-ar muta domiciliul în alt cartier, însa 20% dintre acestia, mai ales din rândul tinerilor au afirmat ca ar pleca definitiv într-un oras mai mare, cu precadere Bucuresti.

CARTIERELE VIZIRU I, II sI III

Reprezinta o extindere teritoriala a orasului Braila, o continuare a Caii Calarasilor, fiind situate în sudul orasului. În anul 1970 încep lucrarile la ansamblurile de locuinte din Viziru I si II, iar în anul 1975 se dau în folosinta primele blocuri de locuinte din ansamblul Viziru III. Locuintele sunt reprezentate de blocuri înalte, cu 10 - 12 nivele.
Locuitorii acestor cartiere se înscriu în categoria populatiei cu venituri medii în proportie de 70%; circa 10% dintre locuitori au venituri ridicate si 20% dintre respondenti declara ca se înscriu în categoria populatiei cu venituri foarte scazute. Prin urmare, saracia atinge o pondere mai redusa a locuitorilor din aceste cartiere.
În ceea ce priveste tipurile de categorii profesionale, aici se întâlnesc într-o proportie sensibil egala muncitori si intelectuali. Numarul somerilor este mai redus decât în cartierele periferice, muncitoresti, dar mai ridicat fata de cel care se înregistreaza în rândul locuitorilor din zona centrala.
Cea mai mare parte a locuitorilor din aceste cartiere, circa 85%, considera ca cel mai mare dezavantaj pe care îl au ca locuitori ai orasului Braila este faptul ca în prezent orasul trece printr-o criza economica, iar saracia cu care se confrunta marea majoritate a populatiei determina accentuarea unor fenomene sociale negative.

SOSEAUA BUZAULUI

Cartierul care se înscrie de o parte si de alta a acestei artere de circulatie, este în cea mai mare parte un cartier nou, rezidential, constructia acestuia completeaza zestrea urbanistica a ultimilor decenii.
Cea mai mare partea a populatiei de aici este reprezentata de tineri, vârstnicii detin o pondere redusa.
Marea majoritate a locuitorilor de pe soseaua Buzaului au venituri medii sau putin peste medie.
Acestia considera ca nivelul de trai este foarte scazut nu doar în rândul populatiei brailene, ci caracterizeaza populatia din întreaga tara.
somerii detin o pondere relativ mica în cadrul populatiei active; în aceasta zona saracia afecteaza doar o mica parte a populatiei.

În concluzie, se constata ca în municipiul Braila cei mai dezavantajati, cu un nivel de trai extrem de scazut sunt locuitorii cartierelor periferice, muncitoresti care au aparut datorita amplasarii (în comunele initiale) a unor mari unitati industriale. Ca urmare a restructurarii industriei, dupa anul 1989, a fost disponibilizata o forta de munca numeroasa, cei mai multi locuitori din aceste cartiere ramânând fara loc de munca. Majoritatea muncitorilor nu si-au gasit un nou loc de munca, de aceea în aceste cartiere se regaseste cel mai mare numar de someri. Locuitorii din aceste cartiere se gasesc într-o saracie accentuata, starea de sanatate a oamenilor este precara, participarea la procesul educational si cultural este redusa, numarul infractiunilor de toate tipurile creste îngrijorator. Toate aceste situatii caracterizeaza locuitorii cartierelor: Brailita, Vidin, Radu Negru, Nedelcu Chercea, Pisc.

În antiteza cu locuitorii din aceste cartiere mai sus mentionate, se gasesc locuitorii de pe Calea Calarasilor, fiind considerati cei mai avantajati, cei mai bogati locuitori din orasul Braila. Astfel, nivelul de trai în rândul locuitorilor de pe Calea Calarasi este ridicat, majoritatea acestora au venituri personale mari sau satisfacatoare, somajul este un fenomen rar întâlnit în rândul lor, iar saracia este aproape inexistenta.

Cea mai mare parte a locuitorilor, din celelalte cartiere au venituri medii, având un nivel de trai satisfacator. În aceste cartiere se gasesc deopotriva muncitori, intelectuali, someri, oameni afectati de saracie si oameni care au un nivel de trai ridicat.
Partea grafica cuprinde configuratia cartierelor si tipurile de cartiere din municipiul Braila în functie de veniturile populatiei.
 

Material elaborat de Ionescu Ana-Cristina