Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 Bine ati venit in sectiunea dedicata limbii si literaturii germane. In aceasta sectiune veti avea posibilitatea sa descoperiti multe lucruri utile care speram sa va ajute la cursuri. Willkommen bei ScoalaOnline!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Zuruck zum index

Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) - www.ggr.ro

Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, 7. Jg., Heft 13-14 / 1998, S. 175-176

 


IMAGOLOGIA - O ȘTIINȚĂ?

Radadiana Ivănescu



Imagologia este o știință nouă, de graniță, care furnizează date calitative întregind informațiile oferite de științele sociale, în special de istoria universală, antropologie, socio-psihologie și paremiologie. A fost omologată științific la al XVI-lea Congres de Stiințe Istorice de la Stuttgart în 1985 (1).

Dumitru Hîncu, cel care a tradus cartea profesorului Klaus Heitmann Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. Un studiu imagologic afirma în prefața la această traducere că

imagologia nu înțelege să se rezume la un inventar de imagini, clișee sau stereotipuri despre propria națiune ori despre alta, ci le cercetează ca pe o oglindă, ca pe un limbaj care, inconștient sau nu, reflectă o dorință de comprehensiune sau, dimpotrivă, o opinie preconcepută, o calmă înțelegere a unei realități sau o tendință de distorsionare a acesteia, o nevoie de adevăr sau o predispoziție către denaturarea lui (2).

De aici reiese în mod clar caracterul subiectiv al imaginii. Făuritorii imaginii despre români din intervalul de timp mai sus amintit fie că au fost călători, oameni politici și diplomați sau simpli negustori i-au ’văzut’ pe români prin prisma intereselor pe care le reprezentau. De asemenea, gradul lor de cultură, de cunoaștere a obiectului despre care scriau precum și împrejurările în care au scris au avut un rol hotărâtor în formarea imaginii lor. Ei adresau scrierile lor unei anumite audiențe de a cărei percepție erau vădit influențați și nu o dată, prin temeinicia descrierilor făcute de ei, au înrâurit deciziile politice luate de națiunea pe care o reprezentau față de Tările Române. Marelui diplomat, erudit si filozof Johann Ferdinand Neigebaur, ’Consul General al Prusiei in Moldova și Muntenia’ îi aduce un omagiu în acest sens Victor Papacostea, în prelegerea sa Un observator prusian în Țările Române acum un veac spunând:

Nu cunoaștem din nefericire rapoartele diplomatice ale lui Neigebaur. Dar judecând după scrierile privitoare la români, am credința că informațiile transmise de Neigebaur au înrâurit în mod favorabil politica Prusiei față de Principate în perioada când chestiunea românească intra în dezbaterea cabinetelor diplomatice europene (3).

Receptarea corectă a unei națiuni față de alta, bazată pe cunoaștere reciprocă și pe respect este un deziderat de prim rang într-o lume, care tinde să-și făureasca un viitor comun. Studiile de imagologie pot contribui într-o mare măsură la explicarea și combaterea unor reprezentări greșite despre un popor sau altul, care adesea au degenerat în stereotipuri și clișee de gândire extrem de dăunătoare și greu de șters din memoria colectivă.

Afirmațiile făcute de profesorul Dragoș Protopopescu cu mai bine de 60 de ani în urmă semnalează tocmai caracterul tendențios și destructiv al multor aprecieri ale noastre referitoare la alt popor (în cazul în speță, a englezilor) și mai sunt pertinente și astăzi:

Avem - și au în general latinii - o întreagă concepție greșită despre poporul englez. Ni-i zugrăvim ciudați, caraghioși, baroci, îi numim insulari. Credem că toate valorile se răstoarnă o dată cu trecerea Mânecii și nu o trecem de frică să nu uităm pe celălalt mal tot bagajul de prejudecăți și vicii cu care fiecare ține atât de mult să voiajeze ... De bună seamă greșeala este a noastră care, necunoscând, deformăm - cum e natural - adevărul..
Nu este de mirare că imagologia a găsit un teren atât de fertil în Germania tocmai din dorința de a nu repeta greșelile trecutului și de a stăvili manifestările xenofobe.

Rolul ei este însă benefic pretutindeni prin încurajarea unei atitudini critice față de reprezentări care nu au o justificare rațională și a unei viziuni lipsite de idei preconcepute.

Preocupări în acest sens există și la nivelul Uniunii Europene unde, deși s-a realizat un real progres de integrare politică și economică, diferențele culturale persistă și chiar se accentueaza, fapt menționat de Tyler Marshall de la “Los Angeles Times” în articolul Țelul Uniunii Europene se întoarce împotriva diversității. Cauze de natură umană, psihologică, istorică, diferența în modul de a gândi și simți, modul de organizare a societății, tradiția și educația explică în bună parte acutizarea acestui fenomen. Ralf Dahrenhof, cunoscutul sociolog german, considera această reacție ca fiind firească:

Când începi să vorbești despre eliminarea granițelor politice sau despre posibilitatea de a deveni o parte a unui tot unitar, oamenii încep să-și dorească păstrarea trăsăturilor lor caracteristice care îi fac unici.

De aici rezultă și necesitatea cunoașterii cât mai profunde a diverselor culturi și a găsirii unor punți de legătură între popoare. Organizarea unor manifestări culturale la scară europeană poate duce la formarea unor deprinderi interculturale pozitive.

În articolul său intitulat Europäische Nachbarn: Symbole und Klischees Michael Hierholzer comentează un asemenea eveniment și anume organizarea unei expoziții de către Berliner Museum intitulată: Fustă scoțiană si pantaloni tirolezi - vecini europeni în simboluri și clișee (4). Scopul expoziției a fost de a atrage atenția asupra necesității de a fi mai prudenți în folosirea stereotipurilor subliniind unghiul îngust și schematic prin prisma căruia privesc adevărul - atunci când nu sunt chiar grosolane sau nocive. Deși nu se poate tăgădui o anumită încărcătură de umor, în anumite împrejurări ele pot ușor degenera în manifestări rasiste.

Stereotipia apare atunci când presupunerile asupra caracteristicilor colective ale unui grup sunt aplicate unui individ particular din acel grup... Stereotipurile sunt adevăruri pe jumătate și astfel nu sunt de dorit în comunicarea interculturală după cum remarca renumitul profesor olandez Geert Hofstede în Managementul structurilor multiculturale (5).

Un interesant mod de abordare a desființării prejudecăților și a unei mai bune comunicări interculturale este oferit de revista MARKT, ediția I 1993 – o culegere de texte economice apărute în presa germană în scopul folosirii lor în predarea limbii germane - în articolul intitulat sugestiv Vive la différence. Articolul descrie pe larg participarea la un seminar având ca temă sinergia franco-germană, a unei echipe de manageri francezi cu tangențe economice cu Germania și a unor manageri germani ale căror interese sunt strâns legate de Franța. Multe companii mari precum Dresdner Bank, Banque Nationale de Paris, AEG, Thompson sau Dasa și Aerospatiale sunt conștiente de acuitatea cu care se pune problema interculturală în lumea internațională a afacerilor încurajând organizarea unor astfel de seminarii. De cele mai multe ori rezilierea contractelor, o serie de demisii sau obstrucționări de tot felul au la bază neînțelegeri de ordin cultural. Un seminar poate să-i sensibilizeze pe participanți asupra necesității unei mai bune cunoașteri reciproce, a unui spirit mai tolerant și mai deschis față de alte modele culturale. Rezultatul nu poate fi decât pozitiv – legături de afaceri durabile, relații interumane bazate pe respect. Hofstede sublinia în acest con-text:

Dobândirea unui discernământ privind diferențele în modurile dominante de gândire, simțire și comportament din interiorul unei națiuni sau între națiuni a devenit o problemă mai urgentă ca oricând (6).

Mergând pe linia acestor preocupări se poate spune că mediul de afaceri românesc este insuficient cunoscut în special datorită inexistenței unor studii legate de cultura acestui mediu. Este foarte greu ca la ora actuală să definești “modurile dominante de gândire, simțire și comportament” ale managerului român, ale funcționarului, ale muncitorului etc. Neelucidarea acestor probleme pe plan intern duce la o proiecție deseori deformată în plan extern. Informații preluate din mass-media sunt interpretate fără discernământ datorită în primul rând necunoașterii.

Revenind la studiul imagologic al profesorului Heitmann nu putem să nu remarcăm minuțiozitatea științifică cu care cântărește fiecare afirmație făcută despre români de către germani sau alți vorbitori de limba germană (austriecii). Acestea sunt grupate cu grijă în douăsprezece capitole din care rezultă un portret viu al românilor, cu aspecte atât pozitive cât și negative, care însă sunt explicate prin prisma împrejurărilor istorice în care au luat naștere. Rezultatul nu este deloc asemănător unui tratat arid de istorie, ci - dimpotrivă - stabilește o relație cu totul deosebită cu cititorul. Acesta nu poate decât să regrete faptul că autorul s-a oprit la anul 1918, an de mari prefaceri care

marchează în mod firesc și sfârșitul unui lung capitol din istoria imago-ului german și austriac despre români (7).

O privire dinspre români către germani ar fi o binevenită completare a studiilor de imagologie care – per definitionem – nu pot fi decât bidirecționale.


Literatur:

1. Heitmann, Klaus: Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. Un studiu imagologic. Univers, București 1995

2. Papacostea, V.: Tradiții românești de istorie și cultură. Eminescu, București 1996

3. Hofstede, G.: Managementul structurilor multiculturale. Editura Economică, București 1994

4. Protopopescu, D.: Fenomenul englez. Grai și suflet – Cultura Națională, București 1996

5. Lăzărescu A. Dan: Imaginea poporului român în conștiința europeană, Cogito, Oradea 1995
 


NOTE:

(1) Dan A. Lăzărescu, Imaginea poporului român. În: Conștiința europeană, vol. III, Oradea 1995, S. 5.

(2) Dumitru Hîncu, Prefață la Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, București 1995, S. 8.

(3) Victor Papacostea, Tradiții românești de istorie și cultură, București 1996, p. 271.

(4) „Deutschland“, 5, Oktober 1994, S. 36.

(5) Hofstede, G., Managementul structurilor multiculturale, București 1994, S. 286.

(6) Ebd., S. 281.

(7) Klaus Heitmann, a.a.O., S. 18.

 

Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) - www.ggr.ro

Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, 7. Jg., Heft 13-14 / 1998, S. 175-176

 

 

Coordonator sectiune: Madalina Marcu | Asistenti: Cristina Caramihai | Andreea Baranga

+ Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi Straine | Contact

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania