Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PSIHOLOGIA ORGANIZAŽIEI MILITARE. MOTIVAŽIA.

MOTIVATIA GRADATILOR PROFESIONISTI ĪN STRUCTURILE MILITARE
Psiholog Luminita Mihaela ROSU*

 


Introducere

Motivatia este una din problemele fundamentale ale psihologiei. Problematica motivatiei pleaca de la constatarea empirica a faptului ca orice comportament uman este directionat din interior, indiferent daca este vorba de actiune sau gāndire, altfel spus, ca la baza conduitei umane se afla, īntotdeauna, un ansamblu de mobiluri care sustin realizarea comportamentului uman.


De regula, cānd analizam activitatea unei persoane, ajungem īn cele din urma la doua īntrebari: de ce a ales aceasta persoana aceasta varianta si nu alta?; de ce persista aceasta persoana īn varianta aleasa? Acestea sunt cele doua aspecte fundamentale ale analizei motivatiei: directia actiunii si persistenta actiunii.


Abordarea motivatiei īncepe, de regula, cu descrierea fortei existente īn individ, care īl determina sa actioneze sau sa persiste īn actiune. Este cu atāt mai interesant cānd se constata ca doi indivizi aflati īn situatii identice pot avea conduite diametral opuse sau chiar acelasi individ, īn situatii identice, dar īn momente diferite, poate avea reactii diferite.


Astfel, se pot distinge doua tipuri de forte: 1) forte pozitive, care īl atrag, īl īmping pe individ spre o anumita actiune, manifestate sub forma dorintei, nevoii de a face ceva, de a actiona īntr-un anume fel; 2) forte negative, care īl resping, īl īndeparteaza pe individ de o anumita actiune, manifestate sub forma de teama, aversiune sau repulsie fata de un anumit comportament.


Ambele tipuri de forte au o trasatura comuna: declanseaza si sustin, īntretin comportamentul individului. Din aceasta cauza cele doua forte sunt numite cu un singur cuvānt: motiv. Motivul apare astfel, ca “orice conditie interna a persoanei, care induce actiune sau gāndire”.


Pe lānga conceptul de motiv apare si cel de cauza deoarece “comportamentul uman este īntotdeauna cauzal”. Cauza este un element obiectiv, existent īn structurile psihice ale individului, īnnascut sau dobāndit si stocat sub forma de instincte, trebuinte, obisnuinte, deprinderi, atitudini, convingeri sau prejudecati si altele. Toate aceste elemente, īn ipostazele lor concrete, pot diferi de la o persoana la alta sub raportul continutului, cāt si al modului de satisfacere.


Comportamentul uman este directionat spre un anumit obiectiv, care consta īn satisfacerea trebuintei ce a generat actiunea. Īn functionarea sistemului motivational mai intervin si alte elemente, cum ar fi: oportunitatile (posibilitatile) de satisfacere a trebuintelor īntr-o circumstanta data, la un moment dat; asteptarile si experienta de viata ale persoanei; educatia, cultura si disponibilitatile sale.

Structura militara - caracteristici

Termenul de structura este o totalitate rezultata din relatiile de interdependenta dintre elementele componente. Constituirea colectivitatilor sociale relativ stabile este conditionata de cristalizarea unei anumite structuri. Pentru a supravietui si, mai ales, pentru a actiona ca entitate, orice grup uman are nevoie sa dezvolte un minimum de structurare sociala. Procesul cristalizarii unei structuri specifice constituie deci, o legitate pentru orice colectivitate si, prin urmare, pentru societate īn īntregul sau.


Dupa Jerzy J. Wiatr, trasaturile fundamentale ale armatei, ca organizatie sociala, sunt urmatoarele: a) armata este o organizatie īn care relatia formala predomina asupra relatiei personale; b) armata este o institutie birocratica cu structura ierarhica; c) armata este un mediu social cu sistem propriu de stratificare; d) armata este un grup de lupta, organizat īn vederea obtinerii victoriei īn razboi.


Atunci cānd se afirma ca relatia formala predomina asupra relatiei personale se are īn vedere cadrul formalizat, mult mai accentuat īn care se desfasoara activitatea organizatiei militare, īn comparatie cu alte tipuri de organizatii. Regulamentele militare circumscriu exact comportamentul oamenilor ce fac parte din aceasta structura, si aceasta nu numai īn sfera relatiilor de serviciu, ci si īn afara lor. Desigur, nu se poate nega existenta relatiilor informale, personale; dimpotriva, se poate sustine necesitatea acestor relatii. Incontestabil, cānd avem īn vedere relatiile dintre niveluri diferite (grade sau functii diferite), ceea ce predomina par a fi relatiile ierarhice, formale, clar stabilite prin regulamente. Dar, structura militara are si relatii orizontale, īntre egali īn cadrul grupurilor de lupta. Regulamentele militare prescriu norme de comportament ce asigura unitatea de actiune. Pentru ca structura militara sa actioneze ca un tot, ca un singur organism, ea are nevoie de coeziune, de unitate morala, lucru ce nu poate fi realizat numai prin prescriptii regulamentare, ci si prin stabilirea unor relatii interpersonale, directe, neformalizate, care sa creeze grupuri puternice, sudate moral, capabile sa lupte īn conditiile grele ale cāmpului de lupta. Relatiile personale, informale nu sunt disfunctionale si, deci, nici indezirabile, cu atāt mai mult cu cāt nici prescriptiile formalizate (regulamentele) nu exclud asemenea relatii, ci, dimpotriva, le stipuleaza necesitatea.


Motivatia īntre real si posibil

Rezervistul care opteaza pentru o cariera de militar mizeaza mai ales pe potentialitatile sale – nivelul de inteligenta, aptitudinile, „zestrea” din timpul stagiului militar, care pot sau nu sa se releve īn viitoarea desfasurare a vietii lui concrete. Comportamentul, adecvat sau nu la situatia īn care se plaseaza acesti tineri, exprima trasaturile de personalitate si sunt apreciate īn functie de exigentele, normele si valorile sociale. La acesti tineri rezervisti, preocuparea pentru dobāndirea unui nou statut este acuta si, uneori, dramatica. Multi sunt constienti de faptul ca ocupa statuturi de tranzitie, provizorii si fluctuante. Important este ca aceasta alegere, orientare si decizie sa fie rezultatul unei reflectii constiente, libere si responsabile asupra alternativelor de actiune. Aici īi regasim pe tinerii care au de la terminarea stagiului militar o perioada de unul pāna la cinci, chiar sase ani si care īn viata civila s-au confruntat cu diferite situatii, cum ar fi:
- neacomodarea la un anumit loc de munca, ce a determinat schimbarea mai multor locuri de munca,
- imposibilitatea promovarii pe o noua functie ce poate avea diferite cauze: nivel de scolarizare scazut, incapacitatea efectuarii unor cursuri la locul de munca, incapacitatea personala de atingere a unor performante cerute unui post pe o treapta superioara,
- dezamagirea resimtita īn urma unei retributii salariale neadecvate,
- dorinta de promovare si de afirmare a propriei personalitati,
- dorinta de a-si depasi statutul.


Aici, multi tineri rezervisti se confrunta cu o noua problema pe care nu o tratasera cu importanta cuvenita, si ma voi referi la dorinta lor de a-si depasi statutul. Apare neconcordanta īntre aspiratia spre o cariera militara si posibilitatea de a-si atinge acest scop. Este de remarcat din punct de vedere psihologic o autoevaluare la anumiti tineri la un nivel mult mai ridicat decāt potentialul psihoaptitudinal cu care sunt īnzestrati. Alt aspect legat de aceasta orientare neadecvata ar fi acela ca practic unii ignora un trecut legat de viata cazona, cānd au fost un an militari īn termen. Au fost īntālnite frecvent situatii cānd documentele ce īl īnsotesc pe tānarul rezervist la terminarea stagiului militar atesta ca acesta a recurs la numeroase siretlicuri pentru a nu face paza, pentru a fi internat din diferite motive, dar nu vadite, si a beneficiat de mai multe concedii medicale īn aceasta perioada. Un alt aspect, deloc de neglijat, este acela cānd documentele demonstreaza ca a avut un comportament neadecvat, neacordānd importanta cuvenita nici ordinelor primite, nici vietii militare, avānd īn toata perioada militara probleme legate de disciplina, de regulamente interioare, de subordonare dar chiar si de relationare.


Neacomodarea la un anumit loc de munca. Aici se īntālnesc situatii cānd un tānar dupa numai cātiva ani de lasare la vatra, si-a schimbat mai multe locuri de munca, motivānd cu faptul ca era greu, era tinut peste program si īn cele din urma ca la munca prestata nu era retribuit corespunzator. Aici se naste īntrebarea daca viata de gradat profesionist va avea rolul de a-i oferi stabilitatea īn cautarea careia este.


Retribuirea neadecvata. Aici un important aspect trebuie luat īn vedere, si anume, modul de percepere fata de activitatea depusa, lipsa de consideratie fata de activitate, de unde si acest „du-te-vino” de la un loc de munca la altul. Aici pot fi īntālnite doua tipuri de comportamente, unul al celui care cedeaza si renunta la locul de munca īntrucāt nu īntrevede nici o posibilitate a-si īmbunatati retributia si unul al celui inventiv, optimist, activ, care īn limita posibilitatilor este dispus sa faca ore suplimentare, este dispus sa faca un curs de pregatire pentru a avansa profesional.

Motivatia pentru statutul profesional de gradat profesionist

Motivatia este, mai presus de toate, sursa de activitate si de directie. Motivarea este factorul principal care sustine comportamentul si activitatile unui tānar īn vederea dobāndirii unor noi statuturi, calitativ superioare celor existente. Procesul de edificare a personalitatii, efortul permanent de „a fi”, de „a deveni”, se exprima cel mai clar īn aspiratia tānarului de a-si depasi statutul profesional. Din perspectiva acestor tineri, deciziile de alegere a unei cariere militare sunt determinate de nivelul de maturizare psihosociala si de nivelul de informare, de cunoastere asupra alternativelor la care se raporteaza. Deciziile acestora se prezinta ca o conjunctie īntre utilitatea scopului fixat si posibilitatea sa de realizare. Aspiratia se obiectiveaza īn decizie, daca tānarul rezervist are constiinta potentialitatilor si posibilitatilor sale, daca are constiinta ca le poate valorifica si valoriza, daca investeste inteligenta, pasiune si vointa, deci desemneaza gradul angajarii personale īn activitate. Motivatia si satisfactia īn munca trebuie īntelese ca niste componente ale īntregii structuri motivationale si ale starii globale de satisfactie a personalitatii. Munca, activitatea constituie mijlocul principal de dezvoltare atāt a nevoilor proprii, cāt si a nevoilor celorlalti.


Una din principalele motivatii constatate la cei care vor sa devina gradati profesionisti este aceea a posibilitatilor bune de cāstig. Dar nu trebuie sa ignoram importanta mare pe care o acorda motivatiilor morale, bazate pe valoarea activitatii, a profesiei, a calificarii. Munca apare ca o activitate capabila sa īndeplineasca functii multiple, tocmai prin satisfacerea unor cerinte interne de afirmare, de relationare, de stabilitate si stapānire de sine.
Activitatea, īn ansamblu, da persoanei angajate posibilitatea de a-si pune īn valoare valente ascunse. Trasaturi de personalitate ce converg pentru functia pe care o detine, sunt astfel scoase īn evidenta. De asemenea, sentimentul de apartenenta la un grup devine mai accentuat si dezvolta astfel capacitatea de comunicare, de interrelationare. Este de remarcat relatia īntre dorintele, sub forma unui ideal, exprimate la īnceputul aderarii la statutul de gradat profesionist si realizarea unora dintre ele numai pe parcursul unui an. Integrarea īn activitate a tānarului, īi ofera, pe lānga siguranta locului de munca echilibrul de care are nevoie si mai presus, capacitatea de a-si īndeplini dorintele. Gradul de satisfactie profesionala are implicatii pozitive si īn viata extraprofesionala. Cu cāt mai mult se implica īn activitatea pe care o are de īndeplinit cu atāt gradul de satisfactie personala creste. Integrarea tinerilor īn activitate are ca rezultat tocmai socializarea acestora.
Tinerii rezervisti ce opteaza pentru a deveni gradati profesionisti, īn mare masura sunt motivati de retributie, dar sunt destule cazuri īn care, sustin ca viata organizata din armata le place. Pentru ca, īnainte de toate aspectele care ar sta la baza motivatiei lor, daca nu ar fi placerea activitatii pe care urmeaza sa o execute, atunci nu s-ar mai justifica eforturile lor de obtinere a postului.

Moralul – factor esential īn urmarirea scopului

Moralul, īn complexitatea sa, se prezinta ca un factor important care favorizeaza obtinerea victoriei īn lupta armata. Īn acest context, Napoleon, afirma ca ”īn razboi moralul se afla fata de dotarea tehnica īntr-un raport de 3/1”.


Īn literatura de specialitate, moralul este definit de catre diversi autori īn mod diferit. Astfel, Carl von Clausewitz afirma ca, “factorul moral ne pare a fi..., mijlocitorul indispensabil dintre potentialul si capacitatea combativa a unui luptator, unitati sau armate, elementul de care depinde transformarea posibilitatilor oferite de īnzestrarea cu armament si tehnica de lupta, echiparea etc., īn putere de lupta reala”.
Dupa dictionarul Webster, moralul este “... o conditie mentala si emotionala (cum sunt entuziasmul, īncrederea, loialitatea) a unui individ sau a unui grup legata de functiile si sarcinile imediate..., un sentiment de cauza comuna cu un grup: spiritul de grup..., nivelul de stare psihologica individuala bazata pe factori cum ar fi sentimentul de scop si īncrederea īn viitor”.


Din punct de vedere al eficacitatii, moralul este vointa de a atinge obiectivul fixat. De asemenea, moralul apare ca un ansamblu de atitudini favorabile executarii unei sarcini. Totodata, moralul este considerat ca satisfactia individului sau a grupului implicat īntr-o situatie sau actiune.


Īnainte de a realiza o definitie a moralului, este necesara o trecere īn revista a unor concepte cu un caracter aparent complementar, prezente destul de des īn īncercarile de definire a īntregului.


Starea morala este reflectata de nivelul de activare atins de catre factorul uman īn domeniul militar. Īn consecinta, este influentata de īncrederea militarilor īn comandantul (comandantii) lor si de grija pe care acestia o manifesta fata de subordonati, de satisfactia pe care o au luptatorii fata de rezultatele obtinute pe cāmpul de lupta, fata de conditiile de viata ce le-au fost oferite.


Relationānd cele mentionate pāna īn prezent, se poate concluziona ca MORALUL este vointa de a ajunge (atinge) la obiectivul fixat. Deci, o prima definire a MORALULUI poate fi: o stare complexa traita de catre individ sau grup, cu multiple determinari psihologice, psihosociale si sociale, ce influenteaza direct si concret comportamentul militarilor, atāt īn timp de pace cāt si īn timp de razboi.


Din definirea mentionata mai sus, se desprinde ideea existentei unor anumite niveluri de functionare a moralului īn cadrul organismului militar.


Moralul la nivel individual se concretizeaza īn modul īn care un individ percepe lumea si, īn acelasi timp, ce loc īsi stabileste/aloca la un moment dat, īn anumite īmprejurari, īn cadrul acesteia. Acest nivel este complet dependent de valorile, aspiratiile si sperantele stabilizate īn jurul vārstei de 20 de ani. Īn general, mediul militar care intervine exact īn acest moment, īncearca de multe ori cu succes, dar si fara succes, sa reorienteze aceste valori. Orientarea sau reorientarea lor poate duce la un moral pozitiv, concretizat pe o scala ca fiind ridicat, bun, foarte bun sau la un mod negativ, cuprins īntre scazut si foarte scazut.


Moralul la nivel de grup. Īn cazul organismului militar acesta se concretizeaza īn moralul subunitatii, care este rezultanta moralului fiecarui militar din compunerea acesteia. Deci, considerānd ca moralul individului este un vector, adica are marime, directie si sens, īnseamna ca īnsumarea acestora da valoare, directie si sens marimii totale.


Trebuie retinut, īn esenta, faptul ca nu este vorba de o simpla īnsumare cu caracter aritmetic (care īn multe cazuri ar duce la o concluzie cel putin gresita), desi este evident ca un moral individual (mai) bun duce implicit, la un moral bun la nivelul subunitatii militare.


Exista, deci, toate argumentele pentru a se afirma ca moralul este un mod intrinsec (si) o atitudine. Īn aceasta configuratie, moralul apare, evolueaza si (eventual) se mentine numai īntr-o raportare favorabila sau nu fata de activitatea/actiunea ce se va desfasura. Deci, moralul nu exista īn sine, rupt de realitatea īnconjuratoare, de relatiile stabilite cu ceilalti membrii ai grupului. Pentru aceasta, moralul ca atitudine fata de un anumit gen de activitate trebuie analizat multidimensional.



BIBLIOGRAFIE


1. Allport G. W. – Structura si dezvoltarea personalitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.
2. Cioloca Ion – Psihosociologie si pedagogie militara, Editura militara, 1992
3. Mamali Catalin – Balanta si coevolutie, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1981.
4. Predescu Mihai - Personalitate si aspiratie, Editura Facla, 1986.
5. Ursul schiopu – Dictionar de psihologie, Editura Babel, 1997.

 

 


 

* Centrul Militar Judetean Tulcea

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania