< Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Vali Dumitru | ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

Campaniile din Transilvania si Moldova

Campania din Transilvania

Mihai, ca si împaratul Rudolf, dorea înlaturarea lui Andrei Báthory si scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polon favorabil aliantei otomane. Pentru aceasta trebuiau întreprinse masuri energice. Mihai Viteazul are meritul de a fi luat singur hotarârea înlaturarii lui Andrei Báthory si de eliberarea Transilvaniei în vederea înfaptuirii unirii tarilor Române. În fruntea unei armate Mihai trece din pasul Buzaului (14 octombrie 1599), patrunzând în Brasov. A doua coloana, adusa din Oltenia de catre boierii Buzesti si de banul Udrea, a patruns în Transilvania prin pasul Turnu rosu. Cele doua armate au facut jonctiunea la Talmaciu, lânga Sibiu. Mihai dispunea acum de peste 20 000 de ostasi.

Batalia cu ostirea lui Andrei Báthory s-a dat la selimbar, lânga Sibiu (28 octombrie 1599). În sprijinul lui Mihai au venit si vreo 2000 de secui, condusi de Moise Székely. Lupta s-a sfârsit cu o stralucita victorie a lui Mihai. Acest succes a însemnat readucerea Transilvaniei la aliante antiotomane si unirea sa cu tara Româneasca. Victoria lui Mihai Viteazul a contribuit la declansarea unor puternice miscari taranesti îndreptate împotriva nobililor. Iobagii - spun izvoarele – începura sa se miste, “întemeindu-se pe încrederea ce le-o da un principe de natia lor”. La 1 noiembrie , primit cu mult alai, domnul a intrat în Alba-Iulia, capitala Transilvaniei.

Dupa ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat masuri menite sa consolideze unirea celor doua tari. Desi a mentinut Dieta, el a subordonat-o politicii domnesti. A introdus boieri munteni în Consiliul principatului; Teodosie Rudeanu a fost numit logofat pentru ambele tari; a numit în cetatile Transilvaniei capitani dintre oamenii lui de încredere; a dat porunci în limba româna; a facut danii pe seama nobilimii române. În aceeasi vreme, a obligat dieta sa acorde drept de pasunat satelor românesti si scutire de robota preotilor români. Se cristalizeaza ideea considerarii religiei ortodoxe ca religie recepta si a asezat Mitropolia Ortodoxa a Transilvaniei la Alba-iulia. A întarit secuilor vechile libertati, ca unora “ce au ostit pentru binele obstimii crestinesti”, adica împotriva otomanilor. Mihai Viteazul încearca sa creeze o baza sociala, mai cu seama româneasca, domniei. Toate aceste masuri au aratat tendinta de unificare politica a celor doua tari române. Încercarea de a introduce administratia româna si, în general, politica lui Mihai Viteazul au nemultumit nobilimea si au înrautatit raporturile cu împaratul.

Campania din Moldova

Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei tari românesti, trebuia înlaturat Ieremia Movila, supus polonilor, tributar otomanilor si dusman al lui Mihai. În primavara anului 1600, o armata condusa de Mihai a trecut prin pasul Oituz înaintând pe Trotus, iar alta prin pasul Rodna, sub conducerea lui Baba Novac. Din sud, din tara Româneasca, înainta oastea condusa de Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai.

Ostile moldovene au trecut de partea gloriosului domn, usurându-I biruinta. Dupa trei saptamâni, toata Moldova se afla sub stapânirea lui Mihai. Pentru prima data în istorie, cele trei tari Române erau unite sub aceeasi cârmuire. De acum înainte, Mihai se va intitula “domn al tarii românesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei”.

Înfaptuirea unirii politice a tarilor Române de catre Mihai Viteazul, în conditiile politice ale epocii, a raspuns unei necesitati istorice. Ea venea ca o încoronare a unei îndelungate evolutii istorice, la care au colaborat o seama de factori. În primul rând, faptul ca tarile Române, pe deasupra separatismului politic, reprezentau o singura civilizatie, creatie a poporului român, unitar prin originea lui etnica, prin limba, cultura si religie. Ideea o exprimau boierii munteni, într-om scrisoare prin care cereau a fi la un loc cu tara Româneasca, fiindca “suntem toti de o limba si o lege”. Ideea solidaritatii între români s-a vazut si în atitudinea taranilor de origine româna din Transilvania care, la vestea victoriei de la selimbar, s-au ridicat împotriva nobilimii maghiare.

Din ceste dovezi si din altele se vede ca în societatea româna, în secolul al XVI-lea exista o activa constiinta de neam. Aceasta s-a exprimat si prin scrisul în limba nationala. Unirea tarilor Române s-a întemeiat si pe legaturile economice dintre tarile Române în evul mediu, care au creat premisele unificarii politice.

Între factorii care au stat la baza Unirii a fost si solidarizarea tarilor Române în lupta antiotomana de-a lungul istoriei medievale, de la Mircea la Iancu de Hunedoara si stefan cel Mare. Strânsele legaturi politice si coalitiile antiotomane au contribuit la apropierea tarilor Române si la cristalizarea ideii unirii. Daca la aceasta adaugam evenimentele recente, victoria de la Calugareni prin forta armata a celor trei tari Românesti, avem prezente temeiurile hotarârii lui Mihai Viteazul si ale marii înfaptuiri.
Înfaptuirea politica a lui Mihai a stârnit nemultumirea dusmanilor externi si interni. Formarea unui stat puternic nu era pe lacul habsburgilor, polonilor si otomanilor, fiecare urmarind sa stapâneasca tarile Române. Nobilimea transilvaneana submina realizarea lui Mihai Viteazul, vazându-si amenintate pivilegiile sociale si politice.

În lipsa lui Mihai din Transilvania, nobilimea s-a razvratit si a trecut de partea generalului imperial Gheorghe Basta, depunând juramânt împaratului, la Turda. În fata acestei situatii, Mihai înfrunta oastea nobilimii si a lui Basta la Miraslau, lânga Aiud (18 septembrie 1600). Înfrânt, se retrage spre Fagaras. În Moldova, polonezii îl readusera pe Ieremia Movila, continuându-si apoi înaintarea în tara româneasca, pentru instalarea lui Simion Movila.

Cu oastea sa, pentru a preîntâmpina actiunea polonezilor, Mihai a trecut muntii, dar a fost înfrânt. În aceste conditii, domnul se îndreapta spre Curtea imperiala, pentru a-I solicita ajutor împaratului. Mihai ajunge foarte curând la întelegere cu împaratul, deoarece nobilimea se rasculase împotriva reprezentantilor împaratesti, proclamându-l, din nou, principe pe Sigismund Báthory.

Astfel, oastea lui Mihai si oastea lui Basta pornesc la înlaturarea lui Sigismund. Între timp, boierii Buzesti au alungat din tara pe Simion Movila si oastea polona. Lupta cu Sigismund Báthory s-a dat la Guruslau, lânga Zalau (la 3 august 1601), Sigismund fiind înfrânt. Mihai era din nou domn al tarii Românesti si pe cale de a se înstapâni în Transilvania. El putea de acum sa continue opera de refacere a Unirii. Basta, dominat de ambitii proprii, fiind convins de adeziunea curtii imperiale care dorea Transilvania pentru imperiu, a pus la cale asasinarea lui Mihai, savârsita la 19 august 1601, în tabara de lânga Turda.

Concluzii:
Mihai Viteazul a fost una dintre marile personalitati ale istoriei noastre din toate timpurile. Militar înzestrat cu calitati exceptionale, a fost si un diplomat care a stiut sa aprecieze momentele istorice grave pe care le traversa tara. Solutiile sale dovedesc un atasament pentru ideea de aparare a civilizatiei europene, pe care o si exprima, continuând o traditie a istoriei românesti. În acest sens, nu numai ca s-a integrat Ligii Crestine, dar a asociat telurilor acesteia elementul eliberarii popoarelor din Balcani de sub dominatia otomana, cu gândul la independenta acestora. A recâstigat independenta tarilor Române si a fost înfaptuitorul primei uniri politice din istoria poporului român. El a încercat s-o consolideze, întemeind-o pe existenta poporului român din cele trei tari. Unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, asa cum vor fi si împlinirile de mai târziu. Ea s-a înfaptuit dinspre tara Româneasca care, prin numele ei, întruchipa un sens unificator.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc.