Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

Orasul Timisoara

Municipiu-resedintă a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, fiind o adevărată poartă a României spre occidentul european. Prima mentiune documentară certă despre Timisoara datează din anul 1266, când apare sub numele de Castrus Timisiensis. Pe hărtile vremii este mentionată încă din anul 1339, iar în sec. XIV-XVI este mentionată ca bastion al luptei anti-otomane si al asupririi feudale. În anul 1514 a fost asediată de oastea tăranilor răsculati, condusă de Gheorghe Doja, care, înfrânt, a fost torturat si ucis chiar sub zidurile cetătii.

În perioada ocupatiei turcesti era un oras important, cu peste 12.000 locuitori, având în jur de 400 de prăvălii, numeroase scoli si o universitate musulmană. Din cele consemnate de Evlia Celebi în anul 1660 reiese că orasul avea clădiri mari si frumoase iar străzile erau nepavate. În cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, Timisoara era un important nod feroviar, fapt ce a contribuit la dezvoltarea unor ramuri industriale: industria textilă, pielărie, industria alimentară, industria lemnului, fiind în acelasi timp un important centru comercial. Orasul a beneficiat de introducerea celor mai noi cuceriri ale stiintei în civilizatia epocii. Astfel: în 1854 s-a introdus telegraful, în 1856 calea ferată, 1857 iluminatul cu gaz, 1869 tramvaiul cu cai, 1881 telefonul. O premieră europeană a constituit-o iluminatul stradal cu energie electrică la 12 noiembrie 1884, iar în 1889 prin Timisoara circula deja, în premieră natională, tramvaiul electric.

Prin numeroasele parcuri, grădini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a câstigat renumele de oras grădină. Deasemenea, multitudinea de săli de spectacole, teatre, muzee, expozitii, monumente istorice si arhitecturale, săli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c. orasul oferă posibilitatea petrecerii unui sejur plăcut, în care fiecare clipă poate fi valorificată din plin.

Cladirile cele mai vechi ale actualului centru istoric al Timisorii au fost construite la inceputul secolului al XVIII-lea, motiv pentru care Timisoara este cunoscuta ca un oras baroc. Orasul insa este mult mai vechi dar, cu exceptia unei parti din castelul Huniade, nici structura urbana medievala, nici cladirile dinainte de 1716 nu mai pot fi vazute astazi.

     Timisoara este situata pe o campie mlastinoasa unde doua rauri, Timis si Bega, inundau periodic teritoriul. Numele orasului provide de la raul Timis care avea o larga retea de mlastini si afluenti. Unii istorici presupun ca o fortareata romana numita Zenobara sau Zambara a existat in aceste locuri. Aceasta ar fi fost mai tarziu cucerita de goti si avari, ultimi dand numele de Bega unuia dintre rauri. Arheologii nu au gasit urmele acestei fortarete si se presupune ca a fost inghitita de mlastini. Totusi, in partea nordica a orasului, urme ale asa zisului “sant de fortareata romana” pot fi vazute, desi nu pot fi foarte corect datate.

     Dupa retragerea avarilor, aici a aparut un sat roman. In 896 cneazul Glad, care se presupune ca a domnit in aceste locuri a acceptat suveranitatea ungara. In 1010 regiunea Timisorii a fost inclusa in Ungaria. Nu a mai fost gasit nici un document care sa dateze din perioada 1010 – 1204, cand numele Timisorii a aparut pentru prima oara in documente ca oras, fiind numit “Castrum Timisensis”.

     In sec. XIII Timisoara, capitala districtului si posesoare a unui domeniu feudal, avea o structura bipolara: in primul rand fortareata care avea o forma cvadrilatera cu o retea aproape rectangulara de strazi si o populatie destul de numeroasa pe o suprafata compacta si in al doilea rand satul care se dezvoltase in mod haotic la nord de fortareata.

     Intre 1315 – 1323 dezvoltarea orasului a fost favorizata de faptul ca regele Carol Robert d’Anjou s-a stabilit impreuna cu curtea sa rezidenta acolo. Si-a construit un castel, reconstruit in sec. XVI de Huniade. Castelul a fost complet retransformat dupa asediul din 1849. Cladirea a fost inca o data transformata in 1910, folosindu-se stilul romantic. Acum este cea mai veche cladire a orasului, singura care a ramas din perioada medievala.

     Dupa cucerirea Belgradului in 1521 Timisoara a fost fortificata rapid de arhitecti italieni. Se stie ca cel putin 3 turnuri de poarta au fost transformate in acel timp.

     Cronicarul turc Mustafa Seldzade a numit Timisoara “o fortareata de invidiat cea mai puternica si cea mai importanta din Transilvania... Aceasta fortareata puternica este dorita de toti sultanii”.

     Timisoara a rezistat asediului din 1551, dar vara urmatoare turcii au cucerit Turnul de Apa, fortand astfel predarea fortaretii.

     Acest lucru a dus la o schimbare a componentei etnice a orasului. Musulmani privilegiati au venit si pe langa mestesuguri si agricultura s-a dezvoltat foarte mult comertul. In a doua parte a sec. XVII orasul a fost impartit in patru districte iar suburbiile in zece cartiere. Casele au fost construite din adobe si acoperite cu tigle de lemn. Strazile au fost pavate cu lemn. Apa potabila provenea din raul Bega (numit din greseala Timis) care era de asemenea si locul unde erau aruncate gunoaiele. Orasul avea un caracter policentrat, din cauza conditiilor geografice (canale si mlastini) precum si din necesitati de ordin militar, ca fiecare cartier sa fie fortificat.

     Pozitia sa geografica a facut din Timisoara un punct strategic important la inceputul secolului al 18-lea, aceasta in special datorita expansiunii Imperiului austro-ungar. In 1716, dupa asediul fortaretei de catre printul Eugen de Savoya, orasul a cazut sub dominatie austro-ungara. Garnizoana turceasca si civilii musulmani s-au retras in sudul Dunarii. Dupa pacea de la Passarotwitz (Pazarovac) din 1718 intregul Banat si alte teritorii aflate anterior sub dominatie turceasca au devenit provincii austro-ungare. Dupa cucerirea Banatului austro-ungarii au inceput un amplu proces de colonizare, folosind in special germani catolici din Wurtenberg, Schwaben, Nassau, etc.Clima neprimitoare a dus la o rata crescuta a mortalitatii, multi dintre imigranti murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, cresterea populatiei a fost asigurata doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populatiei. Aceasta situatie reprezenta totusi o exceptie, de vreme ce restul regiunii, in ciuda colonizarii, era populat in majoritate de romani. Fiind buni mestesugari, germanii au dezvoltat industria si comertul. Datorita nevoii de a asigura conditii bune de viata populatiei colonizatoare autoritatile austro-ungare au inceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat, cladind in acelasi timp altele noi. Ca rezultat, regiunea a devenit o retea organizata, ordonata si cu o structura compacta.

Cele mai importante realizari teritoriale au tinut de domeniul hidrotehnicii: regularizarea debitelor riurilor si asanarea mlastinilor. Intre 1728 si 1732 cursul riului Bega a fost regularizat, creindu-se un canal navigabil intre Timisoara si cursul inferior. Astfel orasul a fost conectat, prin intermediul riului Tisa si al Dunarii, la reteaua fluviala central europeana, devenind apt sa faca fata transporturilor masive inainte de aparitia caii ferate. In 1757 inginerul Maximilian Fremaut a proiectat sistemul de regularizare a debitelor hidrografice Timis - Bega, sistem construit in perioada 1759-1761. Pentru a face posibila aceasta realizare taranii localnici au trebuit sa lucreze echivalentul a 3 milioane zile de lucru. Efectul acestor eforturi a fost insa faptul ca din acele vremuri Timisoara a fost ferita de inundatiile riurilor sale. Principele Eugen de Savoya l-a numit pe contele Claude Fremaut de Mercy guvernatorul orasului. Primele activitati in domeniul constructiilor au vizat fortificarea orasului. Pentru ca fortareata existenta nu mai corespundea noilor tehnologii de razboi, citeva variante posibile ale fortificatiilor de la Vauban (o fortareata-bastion cu forma poligonala) au fost studiate si un nou sistem de aparare a fost realizat in perioada 1723-1765. Suprafata orasului ce urma sa fie cuprinsa in interiorul zidurilor era de doua ori mai mare decit cea a orasului medieval. Fragmente mici din aceasta fortificatie pot fi inca vazute astazi in Timisoara.

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania