Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) - www.ggr.ro

Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, 7. Jg., Heft 13-14 / 1998, S. 129-132

VORTRÄGE AUF DEM IV. KONGRESS DER GERMANISTEN RUMÄNIENS, Sinaia, 2.-5. Juni 1997 (II)

ÎMPRUMUTUL GERMAN ÎN LEXICUL LIMBILOR EST-EUROPENE ACTUALE

Maria Dumitrescu - Dragoş Noveanu
 

Lexicul unei limbi este în continuă schimbare, modelare, completare indiferent perioada istorică (dar nu indiferent faţă de dezvoltarea societăţii pe care limba o serveşte permanent) (1) prin:

1. modificarea sensului cuvintelor (lexemelor);

2. a. realizarea de denumiri noi prin derivare de la cele existente, b. prin împrumutul din alte limbi;

3. prin apariţia unor lexeme noi care fixează denumiri de obiecte, procese, stări, acţiuni, folosindu-se (mai ales acum) frecvent de abreviere, derivate de la aceasta sau asocierea unor elemente (litere, cifre) în cadrul sintagmei terminologice.

Dacă lexicul limbii române s-a îmbogăţit permanent în ultimele decenii, se poate demonstra cu cele două ediţii ale DEX-ului (2) . De la o ediţie la alta numărul de pagini a sporit, respectiv cantitativ a avut loc o suplimentare (fireşte, în afara dicţionarului au rămas suficiente lexeme). În cazul împrumutului german, prima ediţie a DEX-ului la nivelul literei A conţine (aproximativ) 50 de lexeme, iar cea de a II-a ediţie a acestui dicţionar - 70 de astfel de elemente. Sursele şi modalităţile de completare enumerate mai sus au oferit suficient material pentru această extindere. Ne-am propus să lărgim sfera cunoaşterii împrumutului german (3) în lexicul limbilor est-europene, atrăgând în discuţie situaţia din cele două limbi, româna şi rusa, diferite din multe puncte de vedere, dar pentru care împrumutul german a reprezentat o sursă de completare a inventarului lexical (4).

Se poate vorbi de etape ale procesului (împrumutul fiind un efect al acestuia) cu adânci rădăcini (chiar, şi mai ales, pentru perioadele de timp în care datele nu circulau ca azi) în cultura popoarelor Europei. Astfel se poate avea în vedere ca etapă (într-un lanţ, fireşte) perioada veche (până în sec. al XV-lea), apoi o perioadă mai puţin întinsă, secolele XVI-XVIII şi perioada modernă, sec. XIX-XX.

Ne interesează, de fapt, perioada actuală, fine de veac şi de mileniu, ultimul deceniu. Observăm pe viu cum se desfăşoară istoria, cum evoluează umanitatea, tehnica, ştiinţa, economia şi o dată cu acestea şi limba, în cadrul căreia lexicul reprezintă nivelul cel mai elastic, nivelul care atestă evoluţia societăţii în ansamblul său.
Vom parcurge pe rând faptele aferente perioadei enunţate în două secvenţe: 1. lexicul limbii române şi 2. lexicul limbii ruse faţă de împrumutul german.

În lexicul limbii române situaţia împrumutului din limba germană este cunoscută: avem un efect al interpătrunderii a două sisteme lexicale în cadrul aceluiaşi teritoriu (dispunem de un grup etnic german pe teritoriul României) şi de un efect al influenţei limbii literare germane din spaţiul statului german actual, efect mult mai complex (în cadrul acestuia pot fi şi elemente de altă provenienţă). Parcurgând presa ultimilor ani (v. nota noastră nr. 1) am constatat că în procesul dezvoltării fenomenul de accelerare se reflectă în lexic printr-o multitudine, sobră, este adevărat, de elemente simple sau complexe, care în funcţie de sens, poate constitui la nivelul substantivului (acest lucru este valabil pentru orice limbă europeană) o listă cu lexeme din tehnică, ştiinţă, sport, medicină, modă (produse, firme, tehnologii, asociaţii etc). Cele mai multe trec neobservate, ele se inserează şi, de la caz la caz, se şi asimilează. Aceasta din urmă, asimilarea, are loc în funcţie de necesitate, modă, de opţiune personală, rezultată din gradul de cunoaştere al unui domeniu sau altul. Cu acest prilej se cuvine să amintim că împrumutul poate atinge calitatea de pasiv şi să i se creeze condiţii pentru revenire, reinserţie (v. Führer, Honecker, nazist; Führer scornicist, miniführer, Honeckerland, neonazist).

În cadrul împrumutului se înscriu antroponimele (extrem de numeroase şi frecvente), dar nu ne vom ocupa în mod special de acestea. Menţionăm doar că antroponimul apare ca un component al sintagmei (terminologice) care reprezintă denumirea unei asociaţii (Hans Seidel, de pildă), a unei fundaţii (Friederich Ebert), a unei firme (Krupp-Tyssen, Karl Storz), dar realitatea actuală este dominată de antroponime din sfera politică (Kohl, Kinkel, frecvenţa lor fiind dificil de stabilit) şi din cea a sportului (Becker, Graf, Muster), aferente segmentului temporal dat. De remarcat că obişnuinţa, datorată frecvenţei utilizării, duce la o asemenea asimilare încât permite reducerea antroponimului după procedeul folosit şi de limba română: Schumi < Schumacher Michael, Steffi < Steffi Graf (fie 1, fie 2: Graf nu este suspectată… şi … De remarcat că Steffi… JN 28 03 97 21). Denumirile geografice ale sintagmelor terminologice din domeniul sportului (Bayern München, Borussia Dortmund) ca şi numele componenţilor echipelor şi liderii acestora (antroponime) au o frecvenţă foarte ridicată. Uneori sintagmele se reduc la un singur element: Bayern, Borussia. Mai nou în utilizarea denumirii geografice este folosirea acesteia în asociere cu o cifră (Berlinala-90, de exemplu pentru a denumi o manifestare culturală) sau realizarea temporară a pluralului: Berlinuri (de vest şi de est).

Relaţiile de colaborare, inerente perioadei actuale în diverse domenii, duc inevitabil la împrumut şi reţinem că românii manifestă în acest caz un foarte înalt grad de toleranţă, ei preiau fără întârziere sau dificultăţi aproape orice. Locutorul nostru nu obiectează, nu protestează, decât atunci când sunt depăşite limitele normale (v. în acest sens aberaţiile existente pentru imprumutul din limba engleză). În cazul imprumutului german se poate menţiona ca normal fenomenul de derivare realizat de la acesta (5).

Din seria derivatelor face parte şi cea rezultată de la împrumutul german mai vechi bere*. Înainte de cel de al doilea război mondial erau cunoscute derivatele berar şi berărie (absente în dicţionar şi rar utilizate în prezent), substituite ulterior cu ospătar şi unitate de alimentaţie publică. Constatăm azi extinderea seriei de derivate de la acest lexem astfel: bericică, bere König (produs distinct, de marcă alături de Tuborg, Bergenbier), bere-preşedinte (pentru Billary < Bill-Hillary), bere pe băţ (realizare recentă în Germania, posibil calc); dozator de bere, dozator de bere-suc, proberar (amator de bere), S.C. Bere Azuga S.A. (v. şi Rl 25 IV 97 unde din lista fabricilor de bere, în număr de 48, jumătate din denumiri au în componenţă substantivul bere, chiar abreviat şi asociat: Rober S.A. Roşiori; S.C. Malbera S.A. Constanţa; Proberco S.A. Baia Mare; Arbema Arad; Beralbac, fabrică de bere la Bacău; Pitber (fabrică de bere la Piteşti) sau Bereprod; amintim şi cunoscutele sintagme: halbă de bere şi bere la halbă alături de doză de bere.

Derivatele: dizelică (< Diesel, auto), dialog-blitz, neo-kesslerism, Leninland, Mini Market, autobild (publicaţie, catalog auto - Auto catalog. 1800 de modele, ed. Motorpress, Media Pro S.A., Bucureşti 1996 şi 1997.) alături de numele posturilor de radio (WDR, MDR, NDB) şi al celor din sfera presei (Bild, Spiegel, Woche, Allgemeine Frankfurter Zeitung şi AZ) se constituie într-un set aparte al substantivelor mai recent împrumutate. Tehnica la nivelul automobilului produce împrumut în serie: Audi, A 6 (cu toate complinirile la nivelul modelului şi capacităţii sau a anului de fabricaţie) VW, Volkswagen, Mercedes (cu toate componentele ulterioare), dar frecvent reduse la marca iniţială, Audi); acesta este prezent pe numeroasele pagini de la Mica Publicitate (v. România liberă, Adevărul ş. a.) cu lux de amănunte la nivelul cifrelor şi abrevierii (A 6) care consemnează modelul automobilului (nu exemplificăm suplimentar dată fiind multitudinea şi frecvenţa), dar pronunţarea (datorită caracterului universal al numeralului) acesteia se realizează în două limbi [a-ş’a-se, a-udi-ş’a-se], dacă prima parte este identică în ambele limbi, cea de a doua ar urma să se pronunţe ca în limba germană [~ zεks].

De o frecvenţă deosebită dispune lexe-mul german (ca adjectiv, adjectivele situându-se pe locul doi şi în limbă) în compuse ca: americano-germano-american, anglo-german, anglo-vest-german, braziliano-est-german, extra-german, franco-vest-german, germano-austro-ungaro-bulgaro-turc; germano-elveţian, germanofob, germano-francez, germano-german, germano-olandez, germano-sovietic, inter-german, pangerman, polono-vest-german, refege (ca adjectiv), româno-german ş.a.

O bună parte din adjective ne-o dau antroponimele celebre: Brecht >brechtian (brucknerian, brahmsian, heideggerian, nietzschean, wagnerian), denumirile geografice (münchenez, münchenizat), absente în totalitate din lucrările lexicografice ca şi derivatele la nivelul verbului: schopenhauri-za, trotila.

Un nivel deosebit îl constituie abrevierea (DAAD, DAF, RER, RER-RWE sau rezultatul colaborării recente REBU ş.a.), bine decodată în presă, dar asimilată doar la nivelul specialiştilor domeniului respectiv (cele mai multe fac obiectul textului pliantelor şi reclamelor în cadrul târgurilor de bunuri sau al expoziţiilor specializate). Tot aici amintim şi împrumutul antroponimului Celli < Celibi-dache, utilizat doar din 1990. Extrem de rapid în acest domeniu se transmit schimbările: Veba > Vebacom şi Veba + RWE > “O.tel.o” (T.E. 10 97.79).

Rămâne să ne oprim puţin asupra complexelor utilizate în sistemul Internet (pagini de web) şi pe care le-am denumi infolex (adresa) cu constituenţii, infolexem (~e). Dintre acestea (reprezentând o sferă aparte a împrumutului german realizat electronic) amintim:
 

                       internaţional german
                              (stabil)

Structura lor a rezultat din asocierea a trei constituenţi: a elementelor internaţionale cu cele din spaţiul german şi cu abrevierea denumirii ţării. Primul şi ultimul dintre constituenţi sunt permanenţi, cel de al doilea constituent variază în funcţie de specificul domeniului: artă, ştiinţă etc. Acestor structuri li se vor consacra ulterior lucrări speciale: infolexicoane.

În cazul lexicului limbii ruse împrumutul german recent (după 1992) a produs o schimbare de optică în transferul lexemului la nivelul alfabetului, ortografiei. Curios, dar concret, fiecare nou lexem apare în două variante (Siemens, Зименс; Mercedes, Мер-седес, мерс) şi foarte frecvent. Fireşte, au apărut legitime proteste (publicul larg nu este obligat să utilizeze alt alfabet), s-au constituit explicaţii, s-au grupat opţiunile şi după un timp, mai exact din 1996, varianta latină a mai cedat, s-a mai redus. Tradiţia, aproape milenară, şi-a spus cuvântul, dar şi aici specialiştii operează în continuare cu mărcile (chiar abreviate) la nivelul textului iniţial.

Oricum textul presei oferă azi exemple elocvente ale noii orientări, ale economiei de piaţă, ale concurenţei. Denumirile la nivelul substantivului şi adjectivului sunt aproape similare celor din limba română (pare a fi necesară o revizuire a noţiunii de “internaţional (ism)” cu, fireşte, deosebirea impusă de sistemul gramatical al limbii.

Substantivul s-a preluat nemodificat (pot fi doar modificări dictate de sistemul fonetic sau de cel ortografic): гастарбайтер, dlb < Deutsch Lettische Bank, Дойче Лада şi Deutsche Lada GmbH, Nowea (Nowea visage), Зименс şi Siemens; Блиц-опрос, дизтопливо, фирма-поставщик, фирма-участница dar şi интим-фирма sau мини-фюрер (utilizând un împrumut mai vechi); АЦ (Abendzeitung); BMWуха < BMW+ух-а (auto). Stasi şi Штази sau elemente com-plexe cu diferite modificări ca în cazul: американо-немецко-русский, англо-русс-ко-немецкий, немецкоязычный şi altele, dar care nu fac obiectul lucrărilor lexicografice. Prima şi cea mai valabilă explicaţie, şi pentru lexicografia românească, fără îndoială, o constituie faptul că tipărirea unor lucrări lexicografice extinse presupune un cost deosebit. Anii care vor urma vor grăbi însă abordarea acestor lucrări la nivelul noilor tehnologii de fixare a informaţiei pe suport magnetic şi volumul nu va mai decide ce anume “să intre” în dicţionar şi ce “să rămână afară”. La nivelul adjectivului întâlnim şi adjective (derivate) clasice: кёльнский < Кёльн, лейпцигский < Лейпциг (~ая кни-жая ярмарка), сименовский < Siemens. Cum opţiunile comerciale se schimbă permanent lexicul se modelează şi el, caracteristica principală fiind aspectul de mozaic al elementelor cel compun. Dacă de-a lungul timpului împrumutul german în lexicul limbii ruse cunoaşte perioade distincte: perioada mai veche (sec. X-XIV, XV-XVII) şi perioada lui Petru cel Mare (cu aflux distinct, consemnat de lucrările lexicografice existente, v. Max Fas-mer), secvenţa temporală pe care am avut-o în vedere nu este finalizată şi modificările îşi vor urma cursul, urmând a fi consemnate ulterior. În general din studiul materialului lexical abordat se desprind unele concluzii cu caracter practic (6) deloc de neglijat:

- introducerea (la nivel universitar) a unui curs şi a unui seminar special pentru inovaţii (atât pentru limba română, cât şi pentru germana studiată la noi; eventual şi pentru alte limbi europene) cu o frecvenţă de patru ani, dar anual pentru etapele de completare a cunoştinţelor (definitivat, grad, masterat);

- realizarea (pe baze computerizate) a unor lucrări lexicografice pentru spaţiul nostru cu includerea inovaţiilor: a. a lexemelor curente; b. a abrevierilor; c. a derivatelor (a adjectivelor mai recent apărute, compuse din 2-3 sau mai multe elemente cu o modalitate de semnalare a elementului care nu ocupă primul loc: anglo-german, româno-germano-francez). În DEX, de pildă, la nivelul literei A, întâlnim doar afro-asiatic.

- realizarea unui Dicţionar sintagmatic (mai întâi al limbii române), apoi şi pentru alte limbi (după caz). Dicţionarele explicative curente conţin şi sintagmatică, dar nu la nivelul cerinţelor actuale pentru cei ce învaţă o limbă.
 

NOTE:

(1) Ne-am ocupat în cadrul cursului special şi al seminarului aferent acestuia de împrumutul existent în limba rusă având drept material de studiu cel mai complet dicţionar (cel academic) al limbii ruse. Din 1990 ne-am ocupat de inovaţiile lexicului limbii române, abordând presa, emisiunile RTVR şi dialogul unor persoane diferite ca preocupări şi pregătire. Cercetarea noastră a dus la realizarea unor fişiere WINWORD: Dicţionar de cuvinte recente (D.C.R.-90 … D.C.R.-96 şi în continuare). Pentru limba rusă, parcurgând presa am realizat un Dicţionar rus-român de inovaţii, 1995-1997 cu un inventar de peste două mii de lexeme neînregistrate de lucrările lexicografice existente. Aceste fişiere au stat la baza prezentei comunicări.

(2) Dicţionarul explicativ al limbii române, DEX, Bucureşti 1975, 1049 p.; Dicţionarul explicativ al limbii române, Supliment, DEX-S, Bucureşti1988, 198 p.; DEX (2), Bucureşti 1995, 1191 p.

(3) v. Maria Dumitrescu, Лексика современного русско-го языка. Заимствования, şi S. Wolf, Заимствова-ния из немецкого языка, în Limba rusă contemporană. Împrumuturi (curs special), pp. 11-25 şi 41-45, Bucureşti 1984.

(4) Am consultat paralel şi Wörterbuch der Deutschen Gegenwartsprache, I, Berlin 1967.

(5) Observăm că numai o singură dată am întâlnit lexemul alem’anic (< alemáni, DEX, 2) adj. (1990) şi destul de rar lexemul germanca (1993); nemţi, neamţofil - la fel de rar; se utilizează uneori în glumă lexemul “german” atunci când trebuie denumit un fotbalist (în general o persoană) cu activitate în Germania (…germanul Jean Vlădoiu este decis… - Libertatea, 2 IV 97, 14).

(6) V. Academica, martie 1997 (programe de realizare a unor lucrări lexicografice cărora li s-ar putea asocia şi cele speciale cum este Dicţionarul sintagmatic al limbii române).

Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) - www.ggr.ro

Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, 7. Jg., Heft 13-14 / 1998, S. 129-132