Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PSIHOPATOLOGIE ĪN MEDIUL MILITAR

AUTOMUTILAREA ĪNTRE INTENTIONALITATE SI BOALA PSIHICA
Psiholog Irina Luminita CRISTESCU*, psiholog Margareta IOSUB**,

psiholog Victorita STANCIU***, psiholog Marcela VELESCU****

 


REZUMAT

Nu putem lega toate automutilarile de adevarate crize suicidale, pentru ca sentimentul incapacitatii de a-si controla impulsurile autodistructive dispare dupa o perioada scurta de timp. Pentru cei mai multi tineri pronosticul autovatamarii deliberate este relativ bun, dar cei care au probleme sociale si psihiatrice pot repeta aceste acte.

CUVINTE CHEIE: automutilare, neadaptare, agresivitate.

Acest studiu s-a efectuat pe 560 tineri avānd vārsta īntre 19 si 23 ani (nascuti īn anii 1979- 1986), care aveau automutilari (arsuri sau taieturi) la examenul psihologic efectuat la trei centre militare din Bucuresti si la centrul militar apartinānd Sectorului Agricol Ilfov. Acesti tineri au fost supusi urmatoarelor probe psihologice:
- o proba neverbala de nivel mintal care ne ofera informatii despre inteligenta practica, rapiditatea perceptiva si memoria formelor;
- scala de antecedente personale care ne ofera informatii despre mediul psihosocial īn care s-a dezvoltat tānarul si pune īn evidenta elementele care au favorizat comportamente inadecvate manifestate īn prezent sau posibile īn viitor;
- chestionarul de personalitate Eysenck care cu ajutorul celor 5 scale poate pune īn evidenta eventuale personalitati dizarmonice, cu potential dezadaptativ latent;
- interviu


Dupa nivelul de scolarizare tinerii au fost īmpartiti īn 5 grupe:
- tineri absolventi a mai putin de 8 clase (21%);
- absolventi ai scolii generale (28%);
- absolventi ai scolii profesionale(21%);
- absolventi ai scolii speciale (7%);
- absolventi ai liceului (23%).


31% din acesti tineri au obtinut rezultate īncadrate īn grupul 2 la proba de N. M., 43% se īncadreaza īn grupul 1 si 26% īn grupul 0 la aceeasi proba, de aceea putem spune ca acesti tineri au posibilitati reduse de adaptare si integrare īn colectiv si nu un nivel mental redus.


Autovatamarea este sustinuta de o stare de īncordare crescuta si iritabilitate.


Tinerii acestia au declarat īn primul rānd, ca erau nervosi (33%), apoi ca erau sub influenta alcoolului (31%), sau a drogurilor (29%). Consumatorii de droguri īn rāndul tinerilor apartinānd mediului rural a fost foarte mic.


Vom analiza rezultatele obtinute de tineri la 3 din cele 5 scale ale chestionarului EPQ:
- scala N, care exprima instabilitatea emotionala, īi descopera pe tinerii greu adaptabili, uneori neadaptati, care dezvolta reactii inadecvate, persoane ultrasensibile, cu excitabilitate crescuta pāna la agresivitate; 61% dintre tinerii examinati au obtinut valori care s-au īncadrat īn grupul 2 la aceasta scala;
- scala C, care este predictiva pentru comportamentele antisociale, pentru conduite deviante de diferite gravitati mergānd pāna īn sfera delicventei; 44% dintre tinerii examinati au obtinut valori care s-au īncadrat īn grupul 2 la aceasta scala;
- scala P, care exprima agresivitatea, raceala afectiva mergānd pāna la ostilitate si prezinta indivizi autoritari, insensibili, cu īnclinatii pentru senzatii puternice si pericol, cu tendinta de asumare a riscului fara a analiza consecintele; 37% din cei examinati au obtinut rezultate care s-au īncadrat īn grupul 2 la aceasta scala.


Īn anexa 1, prezentam procentual valorile obtinute la aceste trei scale de tinerii nascuti īntre anii 1980- 1984, datorita faptului ca acestia prezentau un numar mai mare de automutilari decāt cei nascuti īn anii 1979, 1985 si 1986.


Automutilarea deliberata se face īn primul rānd prin taieturi la nivelul bratelor si al pieptului (majoritatea fiind superficiale si care nu pun viata īn pericol - 58%) si prin arsuri care nu pun viata īn pericol (21%).


Nu toate automutilarile pot fi legate de adevarate crize suicidare datorita faptului ca sentimentul incapacitatii de a-si controla impulsurile autodistructive dispare dupa o perioada scurta de timp. Īn procente egale, de 26%, unii tineri examinati au declarat ca au avut gāndul unui suicid si altii ca au avut si tentative de suicid.


Gāndul suicidar este faza de incubatie a motivatiei īn cursul careia tānarul īsi pune problema mortii si a necesitatii de a muri. Cauza aparitiei acestui gānd poate fi de ordin patologic sau sociologic (dificultati de adaptare sociala).


Tentativa suicidara este faza de punere īn practica a modalitatilor autodistructive. Importante īn aceasta etapa a conduitei suicidare, sunt metodele folosite si efectele lor, unii tineri declarānd ca au avut astfel de tentative īn momente de singuratate, datorita plictiselii, cānd erau sub influenta alcoolului sau pentru ca erau īn īnchisoare (24%).


Putem enunta urmatoarele caracteristici īntālnite la tinerii ce prezentau automutilari:
- deficiente īn rezolvarea de probleme si īn dezvoltarea unor abilitati sociale;
- au gānduri si convingeri irationale;
- au dificultati īn evaluarea pozitiva a viitorului;
- familiile din care provin nu sunt suportive si coezive;
- vad lucrurile īn culori extreme (īn special negru; exceptie contingentul 1986- care prefera culoarea albastru).

 

Considerānd culoarea ca mijloc de expresie, de proiectie a tendintelor si pulsiunilor interioare, a trairilor si atitudinilor proprii structurii de personalitate putem spune ca persoanele care prefera albastru (culoare care semnifica calm si liniste) sunt persoane care gasesc mai usor o modalitate pasnica de abordare a problemelor. Persoanele care prefera negrul au un comportament compensator de limita, de renuntare si revolta fata de un mediu (scolar, familial) care nu le satisfac, (negru semnifica renuntare).


Sentimentele īntālnite la tinerii ce prezinta automutilari sunt urmatoarele:
- frica
- teama
- rusinea
- culpabilitatea
- dorinta de a-i manipula pe cei din jur
- dorinta de a atrage atentia asupra lor
- dorinta de a se razbuna pe cineva
- lipsa de speranta.


Personalitatea tinerilor care prezentau automutilari se caracterizeaza prin:
- autostima scazuta;
- comportament impulsiv sau agresiv;
- dispozitie instabila;
- dificultati īn relatiile interpersonale;
- tendinta de a consuma alcool si droguri.


Autoranirea este provocata īntr-o stare de detasare fata de mediu si fara a simti o durere puternica. Dupa acest act subiectul se simte rusinat sau dezgustat.


Ca factori precipitanti ai autovatamarii, putem enumera:
- cearta recenta cu prietena;
- despartirea sau respingerea de catre un partener sexual;
- chemarea īn fata justitiei.


Dintre factorii predispozanti ai automutilarii amintim:
- neglijenta din partea unui parinte sau pierderea unui parinte īn copilarie;
- tulburari de personalitate;
- dependenta de alcool sau droguri.


Datorita trasaturilor de personalitate unii oameni sunt predispusi la tulburari emotionale cānd trec prin evenimente stresante. La persoanele cu un grad mare de anormalitate comportamentul neobisnuit survine chiar īn absenta evenimentelor stresante. Īn tulburari precum autovatamarea deliberata, abuzul de alcool si drog, acte de delicventa, modelul comportamental nu presupune o distinctie clara īntre normal si anormal, ci doar o gradare continua.


La subiectii psihopati care aveau automutilari am īntālnit urmatoarele caracteristici:
- o dispozitie exagerata la hipertimici;
- o dispozitie trista la depresivi;
- un sentiment de inferioritate la obsesionali;
- valorizarea exagerata a propriei persoane la paranoizi (īn special cei cu condamnari);
- comportamente antisociale la instabili;
- crize de furie la explozivi;
- lipsa de afectivitate la apatici.


Persoanele cu urmatoarele tulburari de personalitate care prezentau autovatamari aveau ca principala trasatura:
- izolarea, la personalitatea schizoida;
- comportament excentric, la personalitatea schizotipala;
- tendinta la atac, la personalitatea antisociala;
- impulsivitate, la personalitatea "Bordeline";
- influentabilitate, la personalitatea abulica;
- anxietate si depresie, la personalitatea astenica;


Doar 8% din tinerii examinati au declarat ca au urmat sau urmeaza un tratament psihiatric.


Dupa timpul aparitiei reactiei de automutilare, tinerii pot fi īmpartiti īn trei grupe:
- tineri cu o suferinta acuta legata de probleme care au aparut īn mai putin de o luna, dar care nu au tulburari de comportament;
- tineri cu probleme cronice psihice si sociale, dar fara tulburari de comportament;
- tineri cu tulburari cronice psihice si sociale dar si cu tulburari comportamentale (chiulul, hotia, consum de droguri sau alcool sau delicventa).


Pentru cei mai multi tineri, pronosticul autovatamarii este relativ bun, dar unii vor continua sa aiba probleme sociale si psihiatrice si vor repeta actele de autovatamare. Un prognostic nefavorabil este asociat cu o adaptare psihosociala slaba cu antecedente de autovatamari anterioare si cu probleme familiale severe. Trebuie sa-i ajutam pe tineri sa-si cāstige independenta; cu cāt tinerii sunt mai independenti cu atāt le creste stima fata de actele lor si deci riscul repetarii automutilarilor se micsoreaza.


Printre factorii predictivi ai repetitiei automutilarii enumeram:
- tulburari de personalitate de tip antisocial;
- abuz de alcool sau droguri;
- cazier penal;
- autovatamare anterioara;
- tratament psihiatric anterior.


Si ceea ce trebuie subliniat ca de la contingentul 1982 a īnceput sa creasca numarul tinerilor cu cazier penal, a celor care consuma alcool si droguri si a celor cu tulburari de personalitate de tip antisocial. De asemenea, este īn crestere numarul familiilor dezorganizate, numarul personalitatilor imature si deci numarul autovatamarilor deliberate la tineri poate creste.


De aceea, este necesara o interventie terapeutica asupra acestor comportamente care sa-l ajute pe tānar sa-si gaseasca un alt tip de comportament mai putin nociv, sa-l ajute sa-si regleze emotiile si sa le faca posibila o adaptare mai buna.




BIBLIOGRAFIE


1. PHILIPPE BRINGSTER, TERAPIA COGNITIVA, EDITURA TEORA, 1999
2. V. DRAGOMIRESCU, PSIHOSOCIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT (1976)
3 C. GORGOS, DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE PSIHIATRIE EDITURA MEDICALA, BUCUREsTI (1989)
4 I. HOLDEVICI, PSIHOTERAPIA CAZURILOR DIFICILE EDITURA DUAL TECH (2003)
5 WINFRID HUBER, PSIHOTERAPIILE- TERAPIA POTRIVITA FIECARUI PACIENT, EDITURA STIINTA & TEHNICA, BUCURESTI, 1997
6 LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHIATRIE (1998)
7 LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHOLOGIE (1998)
8 M. MINULESCU, CHESTIONARELE DE PERSONALITATE ĪN EVALUAREA PSIHOLOGICA, EDITURA GARELL PUBLISHING HOUSE BUCURESTI (1996)
9 I. MITROFAN, D. BUZDUCEA, PSIHOLOGIA PIERDERII SI TERAPIA DURERII, ED. SPER, COLECTIA CAIETE EXPERIENTIALE, NR. 12, 2002
10 OXFORD TRATAT DE PSIHIATRIE EDITURA ASOCIATIA PSIHIATRILOR LIBERI DIN ROMANIA, GENEVA INITIATIVE, PUBLISHERS (ed. a II-a 1994)
11 V. PREDESCU, PSIHIATRIE, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI 1989
12 URSULA SCHIOPU, INTRODUCERE ĪN PSIHODIAGNOSTIC, EDITURA FUNDATIEI HUMANITAS, 2002
 

 


 

ANEXA 1

Valorile obtinute de tinerii nascuti īn 1980 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

 



Valorile obtinute de tinerii nascuti īn 1981 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

 



Valorile obtinute de tinerii nascuti īn 1982 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

 



Valorile obtinute de tinerii nascuti īn 1983 la cele trei scale ale chestionarului EPQ


Valorile obtinute de tinerii nascuti īn 1984 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

 

 

 

 


 

 

 

* Centrul Militar Ilfov
** Centrul Militar Sector 2
*** Centrul Militar Sector 1
**** Centrul Militar Sector 3
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania