Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

METODE TRADITIONALE SI ALTERNATIVE DE EVALUARE ĪN ĪNVATAMANTUL PRIMAR - COMPLEXITATEA LOR

 

EVALUAREA SCOLARA DIN PERSPECTIVA ABORDARII SISTEMICE A PROCESULUI DE ĪNVATAMĀNT

 


EVALUAREA ĪN RELATIE CU PREDAREA SI ĪNVATAREA;
ABORDAREA SISTEMATICA A PROCESULUI DE ĪNVATAMĀNT




Predarea, īnvatarea si evaluarea sunt actiuni de baza ale procesului de īnvatamānt.
Procesul de īnvatamānt este o activitate de cucerire si asimilare de catre elevi a bazelor stiintelor, sub īndrumarea profesorului. Este vorba de cooperarea dintre elevi si profesor īn efortul comun de instruire si autoinstruire.
Notiunea prin care exprimam activitatea desfasurata de profesor īn procesul de īnvatamānt, īn clasa, este de predare, iar notiunea prin care denumim tipul specific de activitate desfasurata de elevi este cea de īnvatare.
Procesul de īnvatamānt este eficient numai atunci cānd cele trei activitati fundamentale ale sale, predarea, īnvatarea si evaluarea, formeaza o unitate organica, atunci cand activitatea comuna a celor doi agenti asigura dezvoltarea treptata a elevilor, realizānd obiectivele educationale propuse.
Procesul de īnvatamānt este, īn esenta, un proces de comunicare. Dialogul permanent care se produce īn clasa īntre profesor si elevi - uneori īn mod expres (comunicare verbala), alteori īn mod tacit (comunicare nonverbala ) - fac ca predarea, īnvatarea si evaluarea sa functioneze īn mod unitar ca o comunicare pedagogica, continua. Aceasta a condus la necesitatea de a le exprima īmpreuna, prin sintagma predare- īnvatare, care se īncheie cu evaluarea.
Īn ceea ce priveste īnvatarea - de multe ori si evaluarea, acestea pot avea loc si independent de predare. Elevul īnvata ( se autoinstruieste ) si-si autoevalueaza rezultatele si īn afara lectiei.
De regula, activitatea de īnvatare se īncepe si se realizeaza īn clasa, se completeaza acasa prin studiu individual si apoi se evalueaza si se continua īn clasa.

a). PREDAREA īn acceptia īnvatamāntului modern


Predarea a fost cunoscuta si interpretata īn didactica traditionala ca activitate a profesorului, care consta īn transmiterea cunostintelor catre elevi. De aceea īn vorbirea obisnuita se utilizeaza termeni ca : " am predat o lectie depre …" sau "le-am predat elevilor despre …"


Īn acceptia īnvatamāntului modern predarea este o notiune cu un continut mult mai bogat, ea cuprizānd tot sistemul de actiuni desfasurate de profesor īn cadrul lectiei, care-si extind influentele si dincolo de lectie, prin care acesta organizeaza, conduce si īndruma activitatea de īnvatare a elevilor.
Predarea implica, īn esenta, procesul de formare a elevilor īn cadrul instruirii. Profesorul nu este numai o sursa de informare a elevilor el este, īn acelasi timp, specialistul care stie sa trateze aceasta informatie, s-o prelucreze astfel īncāt s-o adapteze la sistemul de gāndire al celor ce īnvata, s-o faca asimilata. Mai mult, profesorul este cel care selectioneaza si ordoneaza informatiile īn optica sporirii eficientei lor formative. El asigura conditiile necesare pentru ca sursele de informatii si modalitatile de difuzare a lor sa functioneze la modul optim.


Profesorul īi īndruma si-i conduce pe elevi spre diverse surse de informare, odata cu achizitionarea noilor cunostinte, īnvatāndu-i si tehnicile de dobāndire a acestora, de investigare si de descoperire a lor. Educatorul elaboreaza o strategie didactica, un program de actiune cu obiective precise īn care prefigureaza comportamentul la care urmeaza sa ajunga elevul prin parcurgerea unei secvente de instruire. Faptul ca el se īngrijeste īn mai mare masura de activitatea elevului ofera sanse sporite de ridicare a nivelului calitativ al procesului de īnvatamānt. Problema principala a īnvatamāntului este aceea a īnvatarii, careia trebuie sa i se acorde prioritate.


Īn didactica traditionala, predarea a fost considerata doar ca o activitate de comunicare, de transmitere a informatiilor, de prezentare a materiei ce trebuie predata de catre profesor. Īn prezent, chiar daca termenul de predare se mentine, el are un continut mai bogat. Predarea include īntregul sistem de actiuni desfasurate de profesor prin care el asigura conditii optime de īnvatare. Deci, totul este subordonat activitatii de īnvatare la care participa elevii; cel care īnvata este elevul, iar profesorul īl conduce, īl īndruma, īl sprijina, īl ajuta, īl īnvata cum sa īnvete.


Īn acest sens, noile documente ale continutului īnvatamāntului stipuleaza ca elemente de certa noutate : " plasarea īnvatarii - ca proces - īn cadrul demersurilor scolii(important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a īnvatat )," precum si "orientarea īnvatarii spre formarea de capacitati si atitudini, prin dezvoltarea competentelor proprii rezolvarii de probleme si prin folosirea strategiilor participative īn activitatea didactica."
Functiile predarii se extind de la comunicarea informatiilor, care-si mentine un rol important, la activitati de organizare, de conducere si dirijare a īnvatarii, de inovare a procesului de īnvatamānt si de creatie didactica. La fiecare secventa de instruire profesorul parcurge trei etape ale unei actiuni eficiente : proiectarea, desfasurarea procesului, evaluarea rezultatelor.
El concepe, proiecteaza programul activitatii instructiv-educative, organizeaza si īndruma activitatea de īnvatare a elevilor, controleaza si evalueaza rezultatele, iar apoi proiecteaza noua etapa. Toate aceste atribute confera profesorului rolul conducator al procesului instructiv-educativ.

b). ĪNVATAREA - act de cunoastere


Īnvatarea presupune, īn general, orice achizitie noua, care se manifesta ca o schimbare īn sfera comportamentala, ca rezultat al exersarii ; ea are menirea de a asigura adaptarea organismului la mediu.
Īnvatarea este un capitol important al psihologiei.


Au fost elaborate numeroase teorii ale īnvatarii. Vom retine doar doua, mai semnificative : īnvatarea simpla, de tip conditionat, si īnvatarea complexa, cognitiva, constienta.


Īnvatarea simpla se realizeaza fie pe baza mecanismelor, fie pe baza "īncercarilor si erorilor".
Ea este considerata rezultat al conditionarii si īntaririi conexiunilor dintre stimuli ( S ) si raspunsuri ( R). De aceea, aceste teorii mai sunt cunoscute si sub denumirea de "teorii S - R". Formarea reflexelor conditionate constitue modelul elementar al īnvatarii.


Termenul de "reflex" este folosit īn sens de reactie, de raspuns al organismului la stimuli externi (sau interni ), reactie care se īnfaptuieste cu participarea sistemului nervos central. Īn sens larg, chema aceasta a conditionarii se extinde si īn domeniul īnvatarii umane. La om intervin si anumite atitudini, se suprapun decizii voluntare, care schimba forma activitatii, o complica, ea devenind intentionata.
Īnvatarea cognitiva, complexa, constienta este proprie omului. Īnvatarea umana este o īnvatare sociala ; ea reprezinta valorificarea experientei acumulate de generatiile anterioare. Transmiterea acestei experiente, cum s-a mai aratat, nu se face pe calea ereditatii, ci prin īnvatare, iar acumularea ei se face cu ajutorul limbajului, care este propriu omului. Fiecare individ gaseste īn societate un imens tezaur de experienta, pe care-l preia si-l valorifica individual. Prin urmare, cunostintele pe care le dobāndeste elevul sunt produsul unei bogate experiente, la īmbogatirea careia au contribuit numeroase generatii. Ele, cunostintele, nu se preiau gata elaborate, ci se reconstitue de fiecare individ care le īnvata.


Ceea ce caracterizeaza, īn general, īnvatarea umana este explorarea vie si selectiva a situatiilor, cu posibilitatea de a elabora forme noi de adaptare, precum si intentia deliberata a individului de a īnvata. Totdeauna īnvatarea se bazeaza pe o motivatie constienta si urmareste un scop. Īn acelasi timp, īnvatarea umana se caracterizeaza prin cautarea constienta de a da un raspuns compotamental cāt mai adecvat.
Īnvatarea umana nu se reduce la o absorbtie pasiva de informatii, ci este un proces activ de reconstructie, prin efort propriu si prin mijloace intelectuale, a ceea ce trebuie īnvatat ; ea este un proces de organizare si integrare a noilor achizitii īn propriul sistem de cunostinte si deprinderi.


Controlul permanent si autocontrolul constitue alte caracteristici ale īnvatarii umane.
Īnvatarea desfasurata de scolari este īn esenta un proces de asimilare a cunostintelor, de prelucrare si interiorizare a lor, de formare a deprinderilor, de īnsusire a tehnicilor de īnvatare, de formare a aptitudinilor.
Īn procesul īnvatarii, gāndirea opereaza cu informatii condensate īn notiuni si categorii de notiuni. De aceea, elementul cel mai caracteristic al conduitei inteligente a omului este capacitatea lui de a forma notiuni. Notiunea sau conceptul condenseaza informatia cu privire la o clasa de obiecte sau fenomene. Informatiile cu care mai operam mai sunt incluse si īn definitii, reguli, principii, legi, teoreme, care contin, de asemenea, note esentiale, īnsusiri importante menite sa orienteze activitatea.


Toate aceste forme de prezentare generalizata a gāndirii sunt cuprinse īn denumirea de cunostinte. Ne reamintim ca acestea ( cunostintele ) sunt un sistem de date, fapte, prelucrate si generalizate sub forma de notiuni, definitii, reguli, teoreme, norme, principii, legi etc. Ele nu sunt īnsa simple date, ci sunt generalizari, adica date prelucrate cu ajutorul gāndirii, din care a fost retinut esentialul, generalul.
Problema generala a teoriei īnvatarii a fost si este aceea de a lamuri esenta si mecanismul formarii notiunilor, a īnsusirii cunostintelor.


Īn legatura cu aceasta problema au fost elaborate doua categorii de teorii :
a). teorii care considera ca notiunile se formeaza pe baza imaginilor acestora, a perceptiei ;
b). teorii care sustin ca notiunile se formeaza pe baza actiunii ;

a). Adeptii psihologiei clasice au formulat teza dupa care procesul de īnsusire a conceptelor se produce prin trecerea de la datele perceptiei (furnizate direct pe calea simturilor ) la prelucrarea acestora, prin care se ajunge la generalizarea lor pentru o īntreaga categorie (clasa )de obiecte sau fenomene.
Īn sens larg, īnsusirea cunostintelor presupune trecerea de la examinarea faptelor, datelor brute la generalizari sau principii, de la datele perceptiei la notiuni, definitii etc.


Potrivit acestor teorii, conceptele se formeaza pornind de la datele perceptiei. Impresiile achizitionate cu ajutorul simturilor devin fapte de constiinta (senzatii, perceptii, reprezentari. Prin prelucrarea materialului faptic cu ajutorul operatiilor de gāndire se ajunge la desprinderea notelor comune si esentiale ale unei clase de obiecte, fapte, fenomene si la generalizarea lor, adica la notiuni.


Īn acest sens apare fireasca recomandare de a se prezenta elevilor un material concret, intuitiv, bogat si variat pentru ca ei sa poata ajunge la generalizare.


Cercetarile mai noi īn acest domeniu, efectuate de reputati psihologi, au aratat limitele acestor teorii. Observatia lor consta īn aceea ca didactica traditionala se bazeaza pe imprimarea imaginilor īn mintea elevului, pe copiile pe care le lasa perceperea obiectelor si fenomenelor īn mintea copiilor. Ei sustin ca o asemenea conceptie asupra cunoasterii, a formarii notiunilor este simplista, nu corespunde realitatii. ( Hans Aebli, Didactica psihologica,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980 )


Daca īn acceptia psihologiei clasice cunoasterea se relizeaza, īn principal, prin intermediul perceptiei, īn viziunea noua "instrumentul" cunoasterii īl constitue, īn principal, actiunea.


b). Teorii cu privire la formarea notiunilor pe baza actiunii :
Psihologia moderna, prin reprezentanti de seama ( Jean Piaget, P.I.Galperin, Jerome Brumer s.a.) fundamenteaza teza dupa care formarea notiunilor are loc nu pe baza imaginii, ci pe baza actiunii cu ele. Ei considera actiunea drept un izvor al cunostintelor, perceptia fiind asociata, integrata īn contextul activitatii. Operatiile concrete cu obiectele se interiorizeaza si devin operatii logic abstracte ( mintale ).
De aceea, pentru formarea unor asemenea operatii ( mintale )trebuie pornit de la operatiile concrete cu obiectele. Ei deplaseaza bazele formarii notiunilor de pe obiecte ca atare pe actiunile efectuate cu obiectele.

| Hans Aebli, Didactica Psihologica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980. |

Conceptia scolii conduse de J.Piaget cu privire la formarea notiunilor poate fi rezumata la urmatoarele :
- La baza formarii notiunilor sta actiunea si nu imaginea ;
- Imaginea constitue un suport al gāndirii ;
- Actiunile concrete se "interiorizeaza", transformāndu-se īn operatii, abstracte ( mintale ) ;
- Transformarea operatiilor concrete īn operatii abstracte constitue un proces care parcurge mai multe etape, se desfasoara īn timp ;

Cum se constata, scoala lui Piaget considera actiunea concreta drept "izvor si mediu al inteligentei", trasatura esentiala a gāndirii logice fiind aceea de a fi operativa, adica de a prelungi actiunea, interiorizānd-o īn plan mintal.
"Operatiile nu sunt altceva decāt produsul interiorizarii si al coordonarii actiunilor astfel īncāt fara activitate nu ar putea exista o īntelegere autentica" ( Jean Piaget ).


J.Piaget nu neaga importanta imaginii īn īnvatare, dar nu-i atribue locul central. Imaginea este un suport al gāndirii care, simbolizānd operatiile , face posibila evocarea lor interioara. Īntre perceptie si notiune exista o strānsa legatura ; perceptia constitue baza de plecare pentru īnsusirea notiunilor. Dar pe masura ce notiunile īsi īmbogatesc continutul prin intermediul actiunii, rolul perceptiei este diminuat. Are loc, dupa cum se vede, o negare a perceptiei de catre notiune, accentul cazānd pe actiune.


Procesul de īnvatare trebuie sa īnsemne pentru elev mai īntāi efectuarea unor actiuni concrete, care se structureaza si se interiorizeaza, devenind operativ logice, abstracte. Acest proces de interiorizare a actiunilor se realizeaza printr-o succesiune de transformari, care presupun trecerea prin anumite stadii ( etape ).
Astfel, de exemplu, "schema operatorie" de adunare ( operatie aritmetica ) nu rezulta dintr-o simpla percepere a unor obiecte ; ea nu este īnscrisa īn obiecte concrete ca atare ( betisoare, bile etc ), ci īn actiunea cu aceste obiecte. Prin urmare nu fotografierea acestor obiecte furnizeaza operatia adunarii, ci activitatea copilului cu ele.


Ca si J.Piaget, psihologul P.I.Galperin considera notiunile drept rezultat al cristalizarii, al formarii actiunilor mintale. El a elaborat teoria formarii actiunilor mintale īn trei etape.


Care sunt acestea ?
1. Īn formarea notiunilor se porneste de la actiunea externa ( materiala), care consta īn operarea cu materiale concrete ( prima etapa);
2. Īn etapa a doua are loc actiunea verbala, adica transpunerea actiunii materiale īn plan verbal, altfel spus, reproducerea ei cu ajutorul limbajului extern, oral cu voce tare ;
3. Īn cea de a treia etapa are loc actiunea mintala care este, īn esenta, o actiune generalizata, intelectuala ;
Deci, īn cele trei etape se constata tot atātea feluri de actiuni : materiala, verbala, mintala.


Pentru ilustrarea celor mai de sus, ne vom referi la etapele parcurse īn formarea unei operatii mintale de calcul aritmetic : 4 + 3 = 7. Atunci cānd operatia mintala este formata, ea apare ca o asociatie care functioneaza automat ; ea este un act mintal "prescurtat" care functioneaza ca o simpla asociatie. Procesul de formare a unei asemenea operatii se prezinta astfel :
+ Actiunea exterioara, materiala, se desfasoara cu obiecte concrete. Copilul grupeaza si adauga īn mod real un grup de obiecte ( 4 ) la un altul ( 3 ), dupa care le considera īmpreuna.Deci formeaza mai īntāi o multime de 4 elemente (betisoare, bile buline etc.), apoi o alta de 3 elemente ; īn continuare reuneste cele doua multimi. Se poate repeta cu obiecte diferite.
+ Actiunea se petrece īn planul limbajului.Procesul īsi pierde treptat caracterul de actiune externa cu obiectele si se desfasoara prin intermediul limbajului, sub forma dialogului profesor- elev, dar reproduce actiunea materiala.
+ Actiunea se desfasoara īn planul limbajului intern, adica īn plan mintal propriu-zis.Ea se detaseaza de conditiile concrete, neesentiale (bile, betisoare etc.) si dobāndeste un caracter generalizat.Dar si pe aceasta, la īnceput copilul este legat de forma "unitatii" de fiecare unitate īn parte. Treptat, procesul mintal se prescurteaza ; la īnceput adauga la primul termen pe al doilea, luat pe unitati,apoi ajunge sa asocieze ambii termeni īn totalitate.


Astfel, cuvāntul īncepe sa īnlesneasca interiorizarea actiunii si detasarea de conditiile concrete, neesentiale. Īn felul acesta se produce schematizarea actiunii, prescurtarea ei ; operatia este - deci - īnsusita.
Interiorizarea nu este o simpla repetare a actiunii īn planul gāndirii, ci implica o generalizare, o eliminare a elementelor neesentiale. Ceea ce īsi īnsuseste elevul este schema de actiune, independent de obiectele cu care actioneaza. Aceasta schema reflecta relatia cantitativa īntre obiecte.


Formarea de operatii mintale este proprie nu doar matematicii, ci tuturor disciplinelor scolare.
Īn procesul de īnvatamānt are loc si o īnvatare senzoriomotorie, care duce la formarea deprinderilor. Scrisul, cititul, desenatul s.a. presupun transpunerea unui model perceptiv īntr-o realizare motrica. Exista deprinderi legate de munca intelectuala, ca cele de mai sus s.a., precum si deprinderi de munca īn general inclusiv practice.
Calea generala de formare a notiunilor se particularizeaza īn raport cu specificul fiecarei discipline scolare.

c). EVALUAREA, actiune fundamentala a procesului īnvatarii


Evaluarea este ultima etapa, activitate fundamentala a procesului de īnvatamānt, care este un proces de autoreglare. Cu evaluarea se īncheie circuitul predare - īnvatare. Prin evaluare profesorul obtine informatiile strict necesare privitoare la rezultatele activitatii de īnvatare ( cunostinte, priceperi, desprinderi, capacitati s.a.) si ca urmare, regleaza activitatea urmatoare īn vederea obtinerii unor performante superioare. Cunoasterea performantelor obtinute la un moment dat, a eventualelor lacune, a cauzelor acestora constitue indicatorii care stau la baza aprecierii profesorului.


Īn acelasi timp, prin evaluare (masurare ) profesorul are posibilitatea sa cunoasca masura īn care elevii si-au īnsusit materialul predat coform obiectivelor prestabilite. Atāt succesele īnregistrate de elevi, cāt si eventualele lacune īn pregatirea lor permit profesorului sa-si autoaprecieze propria sa activitate īn toate fazele (etapele) pregatirii si desfasurarii procesului didactic.


Toate acestea īi vor permite sa ia masuri de ameliorare a propriei sale activitati, valoroase, cāt si prin remedierea carentelor care au determinat unele lacune īn asimilarea de catre elevi.
Evaluarea, privita īn acest sens, este o componenta deosebita, absolut necesara, a procesului de īnvatamānt. Desi tratata de obicei ca o etapa care īncheie procesul de predare - īnvatare, ea este prezenta, totusi, īn fiecare din momentele acestui proces. Īn acelasi timp, rezultatele scolare sunt dependente de celelalte componente ale procesului de īnvatamānt constituite īntr-un sistem unitar.


Evaluarea trebuie privita si ca un moment aplicativ al īnvatarii. De altfel, cunostintele se īnsusesc cu adevarat, īn mod temeinic, īn procesul aplicarii lor. Īn acest sens se poate spune ca aplicarea informatiilor constitue un moment important al īnvatarii.


Instruirea elevilor este īn esenta un act de informare.
Dar informarea nu constitue un scop īn sine; ea vizeaza formarea personalitatii elevilor, producerea unor modificari valorice pozitive īn personalitatea lor, obiectivul fundamental fiind formarea omului dezvoltat multilateral integral.


Īn epoca "exploziei" de informatii fundamentale, pe cele cu valente formative mai bogate, pe formarea capacitatii elevilor de a descoperi si utiliza informatiile īn mod creator.
Teza potrivit careia este necesar sa se mute accentul de pe latura informativa pe cea formativa nu trebuie īnteleasa īn sensul diminuarii informativului. Informarea si formarea constitue o unitate dialectica. Nu se poate realiza formarea īn mod independent de informare. Pentru a exersa gāndirea, īn vederea formarii unor capacitati, ea trebuie sa opereze asupra unui material. Notiunile deci informatiile , constitue continutul operatoriu al gāndirii ; prin modul īn care elevii opereaza cu ele, informatiile dobāndesc functionalitate, integrāndu-se si structurāndu-se īn sistem de cunostinte, conducānd la producerea unor modificari corespunzatoare īn comportamentul lor. De aceea, este fireasca grija care trebuie manifestata pentru sporirea eficientei formative a procesului de īnvatamānt ; investirea si īnnobilarea informatiilor cu cāt mai bogate valente formative.


Aceasta depinde īn cea mai mare masura de nivelul conducerii stiintifice a procesului de īnvatamānt adica de activitatea profesorului prin asigurarea calitatii cunostintelor si prin dirijarea activitatii de īnvatare, astfel īncāt elevul sa fie angajat cāt mai integral īn acest proces.
 

 

Material realizat de Silica Burca

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania