Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

ASISTENTA PSIHOLOGICA SI PSIHOTERAPIE
FACTORI IMPLICATI DIRECT ASUPRA DEZVOLTARII PERSONALITATII LA TINERII CU ANTECEDENTE PENALE

Psiholog Emilia Ifrim*

 


1. PREZENTAREA TEORETICA A PROBLEMATICII


Amploarea fara precedent a miscarilor contestatare ale tineretului în lumea contemporana, profilarea,, subculturilor non-conformiste (etichetate ca forme de "devianta radicala") si protestatare, specifice acestei categorii de vârsta, reprezinta o problema de interes deosebit pentru cercetarea stiintifica.


Pâna la izbucnirea celui deal doilea razboi mondial, tineretul reprezenta o categorie socio-demografica nediferentiata în cadrul populatiei care nu ridica probleme deosebite si a carei participare la viata sociala era temperata de un sistem de valori centrat pe autoritatea celor vârstnici.


În prezent valorile nu mai sunt aceleasi, iar structurarea familiei traditionale a disparut în istorie. Tineretul, majoritatea copiilor de astazi, este mai libertin, mai autonom ca alta data, se revolta mai usor contra interdictiilor impuse de,, vârsta copilariei”, si nu mai respecta pe cei vârstnici. Tineretul, în ansamblul sau numai reprezinta o entitate amorfa si omogena, ci este alcatuit din grupuri sociale distincte, diferentiate în functie de etapa de vârsta, particularitatile legate de sex, caracteristici psihofiziologice si culturale care, la rândul lor amplifica existenta unor modele valorice si normative diferentiate, uneori chiar contradictorii.


Ca fenomen de încalcarea a normelor de orice natura devianta poate lua directii foarte diferite, înscriind tinerii în aria nonconformismului, a delincventei, a inadaptarii sociale cu substrat psihopatologic, în functie de tipul de norma pe care adultul considera ca tânarul a încalcat-o. Adeseori acest comportament devine o conduita persistenta care intra în conflict cu norma penala.


Devianta penala (dupa cum arata statisticile judiciare) s-a amplificat în perioada care a urmat revolutiei din Decembrie 1989, datorita conflictului existent între scopurile sociale dezirabile si mijloacele ilegitime prin care acestea se pot realiza. Acest conflict este resimtit mai ales de cei minori/tineri care nu au beneficiat de circumstante favorabile în mediul lor familial si social de dezvoltare, procesul de formare a personalitatii lor trecând printr-o serie de esecuri educationale.


Fenomenologia penitenciara se prezinta specialistului ca un întreg ce solicita rezolvari globale într-o perspectiva de lunga durata: tot ce se întâmpla aici este un spectacol permanent în care toti, personal si detinuti, sunt în acelasi timp actori si spectatori, marcati profund de faptul ca sunt într-un univers al asteptarii închise, în care marele supliciu este timpul.


Univers fascinant si revoltator în egala masura, penitenciarul este o lume în permanenta implozie psihologica: coordonatele de existenta sunt crima, esecul, patologicul, stresul, disperarea, neputinta. De aceea fenomenologia închisorii pare mai potrivit sa fie povestita, prezentata panoramic cu toate umbrele si luminile care, greu de crezut, exista.


Mediul închis (penitenciarul) ofera motive de optimism pentru ca deseori prilejuieste experiente autentic umane, în care cel putin pentru unii indivizi, lumea valorilor este repusa în ordinea sa fireasca.


A fi psiholog într-un astfel de mediu este mai dificil decât în alte locuri de munca, solicitarile impunând cunostinte din toate ramurile psihologiei: sociala, judiciara, a dezvoltarii, psihopatologiei.


Toata lumea cere solutii imediate la probleme care, desi includ oameni, deseori au rezolvari de alta natura decât psihologica; este greu de acceptat ca a întelege adecvat mecanismele unui eveniment nu implica neaparat si posibilitati de interventie eficace.

2.PROFILE PSIHOLOGICE COMPARATIVE

În cercetare au fost folositi 60 tineri delincventi cu vârsta cuprinsa între 18-21 ani constituind grupul experimental si un grup de control format din 60 de tineri de aceeasi vârsta selectati din mediul normal (care nu au antecedente penale, grup recrutat din Centrul Militar Judetean).


Ambele grupe au fost chestionate cu ajutorul urmatoarelor chestionare de personalitate: Eysenk (nevrozism), Catell (anxietate), Leonhardt (personalitati accentuate), A.Buss si A.Durkee (testul ostilitatii).


Atât grupul experimental cât si grupul de control sunt omogene, întrucât variabilele independente (vârsta, sex mediu de provenienta, nivel de pregatire) sunt constante, fiecarui subiect din grupul experimental îi corespunde un subiect din grupul de control.


Cercetarea a pornit de la ipoteza ca exista diferente semnificative de personalitate între tineri detinuti si tinerii din mediul normal (care nu au suferit nici o condamnare cu închisoarea). Cu alte cuvinte se poate spune ca, conditiile nefavorabile de mediu (din penitenciar) pot genera trasaturi psihologice negative (nevrozism, anxietate, ostilitate, manifesta iritabilitate, insecuritate, exuberanta, nestapânire) ce devin cu timpul caracteristici dominante ale personalitatii si astfel îsi pun amprenta asupra întregului comportament al individului.

 

Valori semnificative

Mediile

t (59)

p

N=nevrotism

Ex1=26, 93

Cn2=18, 43

6, 55

<0, 001

pa IV=nestăpânire

Ex1=15, 70

Cn2=11, 75

3, 79

<0, 001

pa VI=distinie

Ex1=11, 85

Cn2=9, 80

2, 97

0, 004

pa VII=ciclotimie

Ex1=15, 48

Cn2=12, 80

3, 27

0, 002

pa VIII=exuberanta

Ex1=16, 45

Cn2=13, 70

2, 85

0, 006

pa IX=anxietate

Ex1=10, 85

Cn2=7, 25

4, 17

<0, 001

pa X= emotivitate

Ex1=13, 96

Cn2=12, 08

1, 93

0, 058

AS=ostilitate manifesta

Ex1=5, 61

Cn2=4, 60

2, 74

0, 008

IR=iritabilitate

Ex1=5, 85

Cn2=4, 73

2, 99

0, 004

Q3=eu social

Ex1=7, 13

Cn2=8, 06

3, 71

<0, 001

C=forța eului

Ex1=7, 01

Cn2=8, 23

3, 82

<0, 001

O=insecuritate

Ex1=5, 56

Cn2=3, 95

4, 62

<0, 001




Grupul experimental :
Analiza rezultatelor a condus la confirmarea ipotezei de lucru. În general, grupul experimental a obtinut medii semnificativ mai mari la aproape toate variabilele, exceptie facând doar variabilele Q3 si C unde mediile sunt mai mici decât ale grupului de control.


În comportament aceste variabile se exprima prin imposibilitatea subiectilor din grupul experimental de a se controla imediat si adecvat, dificultati în exprimarea realista la nevoile sociale, concluzia fiind cu cât eul social este mai slab cu atât tensiunea anxietatii este mai mare. Aceasta înseamna ca indivizii respectivi sunt puternic marcati de mediul închis în care se afla, traiesc permanent o teama, probabil datorata stresului, obligatiilor de a se încadra si respecta regulile grupurilor formale si informale (în special) din care fac parte. O anxietate ridicata atrage dupa sine stari de nevrozism, nestapânire si iritabilitate accentuata. Aceste trasaturi desi sunt de moment, ele pot fi accentuate datorita factorilor de mediu, în sensul ca indivizi cu scor ridicat sunt predispusi la crize violente în situatii de conflict mai mult sau mai putin majore.


Ca o prima observatie desprinsa din analiza datelor se poate afirma ca principalele caracteristici ale grupului experimental sunt: nevrozism, nestapânire, anxietate, iritabilitate, insecuritate, eu social slab, forta eului slab dezvoltata.


În ceea ce priveste celelalte variabile semnificative comportamental acestea pot fi exprimate printr-o capacitate slaba de comunicare pesimism, instabilitate emotionala si comportamentala (trec usor de la o stare emotionala la alta, de la un comportament pasiv la unul activ, chiar violent), impresionabilitate puternica, sunt usor influentabili neîncrezatori în fortele proprii, puternice framântari interioare remuscari, tendinte de culpabilizare asociate cu reactii psiho-somatice.
O alta trasatura importanta la care grupul experiment a obtinut scor ridicat este ostilitatea manifesta prin care se exprima comportamentul bazat pe violenta fizica (tendinte accentuate de a se bate cu ceilalti, de a distruge obiectele din jur, salbaticie). Deviza acestor indivizi fiind « fiecare pentru el », ei adopta de cele mai multe ori atitudini din cele mai surprinzatoare.

Grupul de control
În ceea ce priveste grupul de control, la care sunt semnificative aceleasi variabile, se observa diferente la nivelul valorilor mediilor. În general toate sunt mai mici si situate comportamental în limitele normalului. Astfel principalele caracteristici ale grupului de control sunt eu social bine reprezentat, forta eului bine dezvoltata ceea ce se exprima comportamental printr-o insertie sociala buna, capacitate de comunicare si relationare optima. Tineri din mediul normal fac fata la schimbarile sociale, adaptându-se din mers. Fapt subliniat de variabilele nevrozism, nestapânire care sunt semnificativ mai mici aceasta însemnând un bun control asupra comportamentului (nu reactioneaza impulsiv sau violent în situatii de conflict).


De asemenea se exprima realist la nevoile sociale, se pot controla imediat si adecvat de unde si concluzia ca un eu social puternic atrage dupa sine tensiunea anxietatii mica.


Variabila ostilitate manifesta releva o violenta mai mult verbala orientata spre obiectele din jur decât spre alte persoane /indivizi. De asemenea grupul de control mai poate fi caracterizat prin stabilitate emotionala, impresionabilitate scazuta încredere în fortele proprii optimism, sociabilitate.


În ceea ce priveste celelalte variabile care nu au fost semnificative pentru cercetare o explicatie ar fi legata de faptul ca între cele doua grupuri nu exista diferente semnificative la variabilele extraversiune, demonstrativitate, hipermeticulozitate, hiperperseverenta, ostilitate indirecta, suspiciune, negativism, tensiune ergica, anxietate voalata. Aceste variabile se regasesc în aceleasi proportii la ambele grupe de acea le-am considerat nesemnificative si nu au facut obiectul analizei testului t pentru testarea semnificatiei diferentei dintre medii.


Explicatii statistice

Analiza de varianta care are ca ipoteza premiza ca între variabilele analizate nu exista nici o legatura, cu alte, cuvinte matricea de corelatie dintre aceste variabile nu va diferi semnificativ de matricea unitate.


Analiza factoriala aplicata celor doua grupe este functionala, întrucât testul Bartlett este semnificativ pentru ambele esantioane deci corelatiile dintre variabile nu sunt distribuite ca si în cazul matricei unitate. Am utilizat analiza factoriala pe componentele principale si Varimax si am luat în considerare numai variabilele a caror pondere în varianta factorului depaseste 0, 50. Factori astfel identificati acopera 75, 6% din varianta totala pentru grupul experimental si 75, 9% din varianta totala pentru grupul de control.


Astfel pentru grupul de control analiza factoriala a evidentiat urmatorii factori semnificativi :
- Ostilitate - în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: RE-resentimente, IN-ostilitate indirecta, AS-ostilitate manifesta, IR-iritabilitate, VE-ostilitate verbala.
- Autocontrolul - în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: O-insecuritate în directia culpabilitatii, Q4-tensiune ergica, B-anxietate manifesta/simptomatica
- Adaptabilitate - în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: N-nevrozism, PA10-emotivitate, Q3 eu social ideal.
- Insecuritate - în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: PA3-hiperperseverenta, A-anxietate voalata
- Reactivitate comportamentala- în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: E-intraversiune, PA6-distimie.
- Egocentrism - în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: PA1-demonstativitate, PA4-nestapânire.
În concluzie grupul de control se caracterizeaza prin ostilitate si egocentrism ca trasaturi dominante cea ce atrage dupa sine un autocontrol si adaptabilitate crescuta pe fondul unei insecuritati si reactivitati comportamentale.
Pentru grupul experimental analiza factoriala releva urmatorii factori semnificativi :
- Insecuritate în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: IN-ostilitate indirecta, C-forta eului/emotivitate, A-anxietate voalata.
- Tensiunea ergica în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: O-insecuritate în directia culpabilitatii, B-anxietate manifesta.
- Exigenta accentuata în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: PA2-hipermeticulozitate, PA4-nestapânire
- Ostilitate latenta în care ponderea cea mai mare o au subfactorii: PA10-emotivitate, IR-iritabilitate.
În concluzie, despre grupul experimental se poate spune ca datorita sentimentului de insecuritate se resimte o tensiune ergica accentuata, tensiune marcata si de ostilitatea (reactivitatea) latenta ceea ce implica o exigenta accentuata fata de ei însisi. Altfel spus probabil, mediul închis determina cresterea tensiunii interioare, care daca nu poate fi descarcata, aceasta se exprima prin lucrul foarte bine facut în cele mai mici detalii.

3. CONCLUZII GENERALE

Pentru a putea explica specificul ideii de lucru a fost necesara analiza amanuntita a grupului privat de libertate (care a trecut o singura data prin mediul penitenciar-mediul închis) comparativ cu grupul din mediul normal care nu au antecedente penale. Viata în închisoare este în mod absolut o viata în grup: este anulata orice intimitate, totul este la vedere pentru ceilalti, relatia interpersonala este goala, nu te poti ascunde de partea rea a conduitei celor din jur, capacitatea de a suporta infirmitatile sufletesti ale celorlalti este depasita de mult si mai rau decât toate posibilitati de refugiu, de schimbare nu exista.


Mediul închis, în genere creeaza un tip aparte de relatii interpersonale care au un continut, o dinamica si modalitati aparte de structurare si manifestare. Doi sunt factori fundamentali care determina specificul relatiilor interpersonale ce se creeaza între indivizi în perioada când se afla în acest mediu: pe de o parte cadrul specific penitenciarului ca institutie, mod de organizare normative, genuri de activitate, viata închisa si izolata desfasurata în colective constituite artificial si impuse, aflate sub control si supraveghere permanenta si pe de alta parte specificul populatiei penitenciare, al detinutilor care prezinta particularitatea psihice si morale în general nefavorabile pentru constituirea unor relatii psihosociale pozitive, în masura sa aiba un rol stimulator în formarea si manifestarea personalitatii indivizilor ce se afla în detentie. (mediu închis)


Universul uman penitenciar este dificil de patruns si nu rareori greu de exprimat în termeni statistici. Daca marele categorii ce caracterizeaza populatia penitenciara sunt cunoscute în general: vârsta, sex, genuri de infractiune, medii de provenienta, pregatire scolara, stare civila, mai putin abordate pâna acum au fost evenimentele din colectivitatile de detinuti oarecum invizibile, dar de a caror forta nu se îndoieste nimeni. Ma refer la modul cum apar liderii formali si informali în penitenciar si cum îsi exercita ei autoritatea la functiile pe care le îndeplinesc pentru a satisface nevoile de grup.


Grupul de detinuti, pe lânga elementele structurale comune tuturor grupurilor umane, structura formala si informala a statusurilor si rolurilor a comunicatiilor, a normelor si a puterii, are particularitati care îl diferentiaza mult, modificându-i uneori functionalitatea


Toate acestea trebuie întelese în conditiile în care subiectii ce compun grupurile sunt persoane lipsite de libertate cu o mare parte a trebuintelor greu, imposibil sau anormal satisfacute, traind într-o ambianta în care plictiseala, incertitudinea si anxietatea sunt permanente. De aceea, rareori si pentru scurte perioade de timp, climatul într-o unitate poate fi apreciat ca « destins », « pozitiv », « optimist »sau « relaxat ».


Aproape tot timpul se întâmpla câte ceva care polarizeaza interesul unui mare numar de indivizi sau chiar a tuturor: conflicte, auto/hetero/mutilari, refuzuri de munca sau hrana, tentative de sinucidere.


Fenomenul actual al deviantei depaseste cu mult realitatea unei aventuri individuale provocate de antecedente personale. În aceasta situatie nu s-ar putea explica de ce devianta a devenit o caracteristica a societatii actuale decât plasând istoria individuala în interiorul celei globale (de ce în ziua de azi copii sunt mai putin iubiti de parinti lor decât în alte perioade istorice?).


Exista un joc dublu al proceselor individuale care conduc la un comportament marginal si al structurilor sociale care produc marginalizarea unor grupe de indivizi. Exista un consens asupra faptului ca devianta este în acelasi timp o transgresiune a unei norme, o rea integrare a individului care asimileaza rau valorile dominante dar si o dezvoltare a institutiilor care resping grupurile care nu corespund modelelor conform cu buna functionare sociala.


Diferentele între excludere, inadaptare, marginalizare, devianta nu vor fi nici odata foarte clare. Ceea ce se agraveaza în devianta si se leaga în diverse alte fenomene este aceasta « incapacitate respinsa » care sfârseste pâna la urma în delicventa. Desigur, de retinut este faptul ca delicventa este doar un fenomen al deviantei.


Devianta apare acolo unde societatea traverseaza o criza de adaptare. Pentru Merton, devianta rezulta din disocierea dintre structura sociala si mijloacele la care poate apela individul pentru a-si atinge scopurile. Pentru D.Szabo, aparitia societatii de masa cu o noua cultura provoaca pentru individ probleme de adaptare la masinismul si urbanizarea exagerata. « Cultura de masa » provoaca aparitia persoanelor handicapate cultural.
 

 


 

 

* U.M. 02434 Galati

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania