Omul este un animal social, dupa cum a spus Aristotel, înca din sec. IV î.c. Omul traieste si activeaza într-un mediu social, nu poate exista în izolare. De aceea, eficienta sa atât în rezolvarea problemelor din viata de zi cu zi, cât si a celor întâlnite în activitatea profesionala, nu depinde numai de aptitudinea intelectuala, ci si de capacitatea de a construi si dezvolta relatii interpersonale pozitive si armonioase, care sa permita îndeplinirea telurilor propuse. Suntem în era în care tot mai multe voci sustin necesitatea dezvoltarii acelei laturi a naturii umane care este inteligenta emotionala, cea care ne asigura succesul atât în plan profesional,cât si personal. În ultima perioada însa, când vine vorba de eficienta, discutiile se poarta mutându-se de la notiunea de inteligenta cognitiva la notiunea de inteligenta emotionala, si mai nou la cea de inteligenta sociala. Prin urmare, apare ca noua tendinta de redefinire a conceptului de inteligenta sociala diferita de inteligenta emotionala, nu ca parte a acesteia ci ca dimensiune de sine statatoare.


I. Introducere: delimitare conceptuala - inteligenta cognitiva, inteligenta emotionala, inteligenta sociala

Termenul de INTELIGENTA provine din latinescul INTELLIGERE care înseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii între oameni.

Secolul XX a fost dominat de conceptul "coeficient de inteligenta" (I.Q.) ca indicator extrem de important în anticiparea performantelor de care ar fi putut fi capabil un individ. Ideea ca un singur numar format din trei cifre desemneaza o persoana ca având un anumit de potential sigur de succes în viata începuse sa devina un crez. Experienta a demonstrat însa ca a fi deosebit de inteligent nu înseamna neaparat a fi eficient.

Cel ce a rasturnat una din cele mai fundamentale ipoteze ce a stat la baza însasi a educatiei si psihologiei, si anume aceea ca eficienta apare datorita unei singure caracteristici numita "inteligenta"(mentala) este Howard Gardner . Astfel a prins contur conceptul de "inteligenta emotionala" (I.E.) care îl implica pe cel de I.Q., dar si îl depaseste prin complexitate. Ultimul deceniu a profilat mult mai bine termenul de I.E., iar Daniel Goleman si-a adus foarte mult contributia în acest sens. Asadar pornind de la sesizarile facute de acesta, cum ca "suntem judecati nu dupa inteligenta noastra ori dupa competenta profesionala, ci dupa comportamentul nostru fata de noi si fata de ceilalti" putem defini I.E. si prin urmare daca ar fi sa dam o definitie simpla , am putea spune ca omul care prezinta un coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligenta dar si foarte abila în relationarea în plan social, un om capabil sa comunice eficient cu ceilalti, sa-i coordoneze, sa rezolve abil si cu diplomatie diverse conflicte si situatii problematice.

Deci, ca o concluzie de moment cele mai multe lucrari de specialitate au raspândit în ultima vreme foarte mult ideea ca exista clar doua categorii principale în care poate fi împartita inteligenta: cea cognitiva (analitica, logica) si cea emotionala. Cea dintâi este strategica si actioneaza pe termen lung, pe când cea de-a doua poate oferi raspunsuri la probleme curente.

Legându-ne mai departe de ideea ca traim într-o societate dinamica unde totul este în schimbare, unde oamenii de stiinta fac noi descoperiri care conduc la revolutionari ale diferitelor concepte, dar si domenii de activitate, putem spune ca acest fenomen specific mai ales psihologiei are influente ce se manifesta implicit si în domeniul militar.

În acest context, al mediului militar, în special vis a vis de formarea cadrelor si în mod deosebit a celor cu pregatire superioara investite cu responsabilitatea de a conduce structuri sociale sau de a gestiona procese cu specializare stricta, aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificatie majora.
La prima vedere lucrarea pare a acorda importanta conceptului de I.E. în mediul militar, însa ceea ce dorim mai mult decât atât este chiar depasirea acestui concept si evidentierea unei alte inteligente si anume inteligenta sociala (IS.).

Plecând de la ideea ca "dincolo de I.Q. este I.E. " invocam teoria: " dincolo de I.E. este I.S. ".
Totul a pornit de la studiul celor mai importante lucrari referitoare la I.E. :
- Începând cu anii 1980, Howard Gardner elaboreaza modelul pentru inteligente multiple: verbal-logica, matematic-simbolica, spatiala, kinestetica, interpersonala, intrapersonala si muzicala.
- Prin anii 1990, Daniel Goleman, vorbeste clar despre coeficientul emotional încercând sa încadreze un model practic alcatuit din cinci dimensiuni.
- În anii 2000, Steven J. Stein si Howard E. Book, descriu o alta organizare a inteligentei emotionale.
Un studiu recent elaborat de catre Karl Albrecht mentioneaza necesitatea rearanjarii modelului "multiplelor inteligente" al lui Howard Gardner, în alte sase categorii primare :
1. inteligenta abstracta: rationamente simbolice;
2. inteligenta sociala: legaturile interumane;
3. inteligenta practica: organizarea activitatilor;
4. inteligenta emotionala: constiinta de sine si auto-controlul;
5. inteligenta estetica: sensul formelor, desenul, muzica,arta si literatura;
6. inteligenta kinestetica: capacitatile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc.
Modelul practic al competentei I.E. elaborat de Daniel Goleman identifica urmatoarele cinci dimensiuni:
1. Constiinta de sine;
2. Auto-cenzurarea;
3. Motivatia;
4. Empatia;
5. Relatiile.

Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, dupa cum urmeaza:
1. Domeniul intrapersonal: constiinta emotionala de sine, caracterul asertiv, independenta, respectul de sine, împlinirea de sine;
2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea sociala, relatiile interpersonale;
3. Domeniul adaptabilitatii: testarea realitatii, flexibilitatea, solutionarea problemelor;
4. Domeniul administrarii stresului: toleranta la stres, controlul impulsurilor;
5. Domeniul starii generale: optimismul, fericirea.

Momentul aparitiei ideii de departajare a I.S. de I.E. s-a concretizat în urma analizei acestor clasificari si analiza ideii de inteligenta sociala elaborat de catre K.Albrecht . De exemplu, în clasificarea lui D.Goleman una din cele cinci dimensiuni – relatiile – pare sa extinda modelul si conceptul dincolo de legaturile practice. Primele patru competente fac o identificare clara a elementelor peisajului emotional intern, care influenteaza comportamentul unei persoane în moduri fundamentale. si cu siguranta au o influenta importanta în capacitatea unei persoane de a interactiona bine cu ceilalti. Dar încercând sa încadram cu forta competentele sociale într-un model deja generalizat al competentei emotionale, riscam sa facem prea putin cu prea mult. Sesizam ca acelasi lucru se întâmpla si în celelalte clasificari. Prin urmare, cu respectul cuvenit atât pentru Gardner, Goleman, cât si pentru Stein si Book, se pare ca merita efortul de a combina aceste concepte ca perspective complementare. Ne putem gândi la I.E. ca la o dimensiune a competentei interne – constiinta de sine si desfasurarea abilitatilor unor reactii emotionale. Apoi putem descrie modelul I.S. în functie de competentele orientate spre exterior.

În continuarea acestei idei dorim sa prezentam un simplu dar detaliat model pentru descrierea, evaluarea si dezvoltarea I.S., elaborat de catre K.Albrecht. Acest model este alcatuit din cinci dimensiuni distincte:
1. Constiinta situationala (Situational Awarness-S) - "radar social" sau abilitatea de a studia situatiile si de a interpreta comportamentul oamenilor.
2. Prezenta (Presence-P) - "tinuta" sau întreaga colectie de semnale pe care ceilalti le proceseaza într-o impresie evaluatoare a unei persoane.
3. Autenticitatea (Authenticity-A) - radarele sociale ale altora asupra comportamentului nostru.
4. Claritatea (Clarity-C)- capacitatea noastra de ai face pe altii sa coopereze cu noi.
5. Empatia (Empathy-E)- dar empatia împartita între doua persoane, ca stare a legaturilor cu alta persoana care sa creeze bazele pentru o interactie pozitiva si cooperare.
Albrecht numeste aceste dimensiuni chiar definitia I.S. si pe aceasta ca un adevarat instrument de diagnosticare pentru I.S. la care el se refera cu acronimul S.P.A.C.E.
Cu alte cuvinte este nevoie de ambele inteligente pentru succese interpersonale.
Dupa cum se poate sesiza, atât Gardner cât si Stein si Book, emit ideea unei inteligente intrapersonale – I.E., pentru scopuri practice si inteligenta interpersonala – competitiva în situatii umane.
Ca o concluzie teoretica, valoarea acestei delimitari clare a conceptiilor poate sta în oportunitatea coordonarii si interrelationarii lor, mai degraba decât în încercarea restrângerii lor într-un singur recipient conceptual.

II. Metodologie-cercetare

1. Obiectivele cercetarii

Problematica I.E. si mai nou a conceptului de I.S. pe care am urmarit sa-l reliefam, a devenit una puternic controversata în toate domeniile de activitate. Din acest motiv am urmarit sa subliniem relevanta cunoasterii acestora din perspectiva mediului militar.
Aspectul de baza de la care am pornit în cercetarea de fata se refera la cunoasterea si utilizarea conceptelor diferite de I.E. si I.S., în mediul militar, cu scopul ulterior de a valorifica la maxim competenta profesionala.
Scopul de baza al acestei lucrari este de a descoperi diferitele caracteristici ale I.E. si apoi a scoate din rândul acestora pe acelea care le vizeaza strict pe cele comune conceptului I.S. Adica, de a descoperi care din aceste caracteristici sunt mai mult accentuate si care din ele sunt mai putin manifeste în mediul militar, analiza pe marginea careia s-ar putea elabora în viitor adevarate programe de dezvoltare a acelor caracteristici în minus. Fara a ne propune acest lucru în cercetarea de fata, o asemenea abordare ar putea avea ca beneficiu esential cresterea performantelor angajatilor, dar si a sistemului militar în sine. Avantajele ar fi semnificative pentru ambele parti implicate în procesul muncii, mai ales ca în acest context " regulile muncii sunt în plina mutatie" [3].
În cercetarea întreprinsa am încercat sa stabilim o ierarhie a nivelului caracteristicilor I.E. si o departajare a acelor caracteristici comune cu I.S.

2. Ipoteze

1). Anticipam ca va apare ca evident factorul de supraevaluare în momentul aplicarii scalei de autoevaluare a caracteristicilor I.E.;
2). Anticipam scoruri mai scazute la caracteristicile comune I.S.

3. Metode folosite

Metoda folosita pentru atingerea obiectivelor propuse si verificarea ipotezelor se bazeaza pe masurarea nivelului caracteristicilor I.E. din care am scos ulterior caracteristicile I.S. Aceasta a constat în elaborarea unei "Scale de autoevaluare a I.E." la care am adaugat orientativ Testul C.P.I. ad.383.

1. "Scala de autoevaluare a I.E." - a fost elaborata pornindu-se de la clasificarea realizata de catre Stein si Book.
Aceasta este alcatuita din 15 caracteristici sau competente personale emotionale:
- Constiinta emotionala de sine – capacitatea de a recunoaste cum si de ce te simti într-un anumit fel;
- Caracterul asertiv - capacitatea de a exprima în mod clar sentimentele;
- Independenta - capacitatea de autocontrol si autodirectionare tn gândire si actiune;
- Respectul de sine - capacitatea de a-si recunoaste punctele slabesi de a te simti bine în ciuda acestora;
- Împlinirea de sine - capacitatea de a te simti bine la locul de munca si în viata personala;
- Empatia - capacitatea de a vedea lumea cu ochii altora;
- Responsabilitatea sociala - capacitatea de a fi cooperant si activ în grupul din care faci parte;
- Relatiile interpersonale - capacitatea de a construi si mentine relatii benefice pentru ambele parti;
- Testarea realitatii - capacitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt, si nu asa cum am dori noi.
- Solutionarea problemelor - capacitatea de a defini problemele si de a gasi solutii eficiente si adecvate;
- Toleranta la stres - capacitatea de a ramâne calm în fata evenimentelor si starilor emotionale conflictuale, fara a fi afectati;
- Controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista impulsului de a actiona;
- Optimismul - capacitatea de a mentine o atitudine realista si pozitiva în fata unor momente grele;
- Fericirea - capacitatea de a fi satisfacuti în viata, de a fi plini de entuziasm.
Dupa analiza acestei scale de autoevaluare si a celor 5 dimensiuni S.P.A.C.E. a lui Albrecht, am decis sa reliefam factorii comuni ai I.S. din rândul factorilor I.E.
Ne-am oprit la 5 dintre acestia:
- Empatia
- Responsabilitatea sociala
- Relatiile interpersonale
- Caracterul asertiv
- Flexibilitatea.

2. Testul C.P.I.ad.383 – este o varianta adaptata a testului original C.P.I., adaptare facuta pe populatia militara. Acesta a si fost unul din motivele pentru care a fost ales, dar mai mult pentru ca prin aplicare acestuia s-a încercat elaborarea unei predictii asupra comportamentului individual si identificarea unor trasaturi specifice persoanelor care lucreaza în mediul militar.


III. Prezentarea si interpretarea datelor

1. Lotul de cercetare

Studiul s-a desfasurat pe 3 Centre Militare din Bucuresti, pe un lot de 75 de subiecti. Acestia au vizat întreaga categorie de personal, adica personalul civil contractual si cadrele militare pe care l-am împartit în functie numar, sexe, vârsta, studii, dupa cum urmeaza:

- numarul personalului: - personal civil contractual = 37
- cadre militare = 38
- vârsta: - 22-53 ani
- sexul: - barbati = 44
- femei = 31
- studii: - medii = 50
- superioare = 26

2. Interpretarea rezultatelor

Datele obtinute cu ajutorul cercetarii prezentate a dus la conturarea unor rezultate, dupa cum urmeaza:

1. Rezultatele obtinute dupa aplicare si interpretare la "Scala de autoevaluare a I.E." sunt:

+ capacitatile cele mai accentuate, care au obtinut valori maxime:
- independenta
- împlinirea de sine
- optimismul
- responsabilitatea sociala
- constiinta emotionala de sine, testarea, realitatii.

+ capacitatile mediu prezente:
- relatiile interpersonale
- caracterul asertiv
- fericirea
- solutionarea problemelor

+ capacitatile minim prezente:
- empatia
- toleranta la stres
- respectul de sine
- controlul impulsurilor
- flexibilitatea

+ capacitatile care nu s-au consemnat:
- empatia – 26,38%
- flexibilitatea – 8,33%
- controlul impulsurilor – 8,33%
- respectul de sine – 6,94%
- caracterul asertiv – 4,16%

2. La rezultatele obtinute dupa aplicarea C.P.I. ad. 383 am luat în consideratie factorii care prin semnificatia definitiilor lor reflecta specificul definitiei I.S. Aceste trasaturi de personalitate consideram ca ar trebui sa fie obligatoriu necesare unei persoane cu o I.S. ridicata care sa permita acesteia o buna adaptare si dezvoltare în mediul organizational din care face parte. si tocmai la aceste însusiri psihice delimitate din C.P.I. ad. 383 am întâlnit cea mai mare frecventa de scoruri critice:

- flexibilitatea
- dominanta
- eficienta intelectuala
- comunalitatea
- capacitatea de statut

3. Analiza tuturor rezultatelor.
Luând orientativ ca studiu testul C.P.I. ad. 383 putem sesiza ca acele trasaturi de personalitate manifestate prin scoruri critice sunt tocmai cele ce zugravesc un profil psihologic caracterizat printr-o I.S. scazuta. Spunem acest lucru deoarece daca privim caracteristicile comune I.S. din "Scala de autoevaluare a I.E" sesizam ca acestora li s-au acordat de fapt cele mai mici note.

Rezultatele cercetarii in raport direct cu afirmarea sau infirmarea ipotezelor sunt:
- Referitor la prima ipoteza conform careia am anticipat a va aparea ca evident factorul de supraevaluare a caracteristicilor din "Scala de autoevaluare a I.E" s-a constatat o pondere semnificativ ridicata a notelor maxime la nivelul întregului personal al unitatilor militare. Acest lucru se explica prin faptul ca în ultima vreme se petrec schimbari de baza în structura de organizare a sistemului militar, motiv pentru care atitudinea personalului este una de supraevaluare, chiar disimulativa. În concluzie, prima ipoteza a cercetarii se confirma.
- A doua ipoteza a luat în considerare aparitia unor scoruri scazute la caracteristicile descrise ca apartinând I.S. Din analiza rezultatelor si a ierarhizarii caracteristicilor I.E. comune cu I.S. se constata acest lucru. Prin urmare si cea de-a doua ipoteza se confirma.

Concluzii

Aceasta cercetare a încercat sa schiteze o imagine a aptitudinilor I.S., dar mai ales o delimitare a acesteia de I.E. Trebuie sa adaugam ca efortul nostru a fost mai ales bazat pe stiinta bunului simt când am încercat sa definim si sa extragem acele competente importante pentru I.S.

Cum cercetarea va continua, speram ca în viitor sa putem gasii chiar tehnica masuratorilor riguroase pentru a caracteriza stiintific componentele I.S. într-un instrument pe care sa îl putem folosii mai ales în domeniul militar.

Dorim acest lucru deoarece credem ca ne numaram printre cei care înteleg ca impactul comportamentului bazat pe o inteligenta sociala dezvoltata este puternic asupra calitatii perceptiilor si moralei angajatilor la locul de munca. Pentru aceasta presupunem ca pe viitor vom putea elabora chiar adevarate modele practice de dezvoltare a I.S.

Cu toate acestea putine organizatii în general si cu atât mai putin sisteme ca cel militar, au programe pentru asigurarea calitatii supervizarii la toate nivelele.

Studierea, mai ales a sistemului militar prin lentilele I.S. cu siguranta ca va da nastere unei abordarii preponderent practice. Afirmam acestea deoarece consideram sistemul militar "o organizatie care se afla în cautare de persoane cu potential înalt (cum sunt numiti adesea viitori lideri) si care ar face bine sa înceapa prin a alege persoanele potrivite si nu sa treaca direct la formarea lor ca persoane potrivite"[6]. Acest sistem ar trebui sa îsi asume misiunea de a continua procesul de formare al unor oameni de reflectie si de actiune, gânditori creativi si cu spirit critic, capabili sa gaseasca raspunsuri adecvate cu o evidenta încarcatura etica, provocarilor cu care se vor confrunta pe plan profesional.

Consideram de domeniul actualului dobândirea, dezvoltarea unor capacitati concrete, ca cele apartinând I.S. si care sa constituie garantia pentru achizitii adecvate din punct de vedere profesional în plan atitudinal-comportamental.

Prin urmare evaluarea minutioasa si în profunzime a I.S. necesita un proces detaliat care în momentul de fata ar ajunge dincolo de scopul acestei lucrari.

În ultimi ani, cercetatorii si expertii în dezvoltarea organizatiilor mai ales, au început sa considere anumiti factori cum ar fi I.E. ca fiind fundamentali. Cum aceasta tendinta constructiva continua, speram ca în viitor si sistemul militar ca organizatie sa fie cuprins de fenomenul I.E. si apoi depasit de fenomenul I.S.




Bibliografie

1. Karl, ALBRECHT – "Social Intelligence – The New Science of Succes", Published by Jossey – Bass, San Francisco, California, 2006
2. Tara, BENNETT GOLEMAN – "Alchimia emotionala", Ed. Curtea Veche,2002 Bucuresti;
3. Daniel GOLEMAN – "Inteligenta emotionala", Ed. Curtea Veche,2001 Bucuresti;
4. Daniel GOLEMAN – "Inteligenta emotionala, cheia succesului în viata", Ed. Allfa,2004 Bucuresti;
5. Daniel, GOLEMAN, R. BOYATZIS, A. MCKEE – "Inteligenta emotionala în Leadership", Ed. Curtea Veche,2005 Bucuresti;
6. Manfred, KETZ de VRIES – "Leadership. Arta si maiestria de a conduce", Ed. Codecs, Bucuresti;
7. "Metodologia privind cunoasterea si asistenta psihologica a cadrelor militare si personalului civil";
8. Steven, STEIN, Howard E. Book – "Forta inteligentei emotionale. Inteligenta emotionala si succesul vostru", Ed. Allfa,2003 Bucuresti.

* Psiholog principal, C.M.S. 2 Bucuresti
** Psiholog, C.M.S. 1 Bucuresti
*** Psiholog, C.M.S. 4 Bucuresti
**** Psiholog, U.M. 01308 Bucuresti