Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

METAFORA ÎN CONTROLUL EMOTIILOR NEGATIVE
Micaela Cîrstea*

 


"Sunt în viata, i-a spus baiatului, în timp ce mânca o farfurie de curmale în noaptea fara foc si luna. Cât timp manânc, nu fac altceva decât sa manânc. Daca voi umbla, nu voi face altceva decât sa umblu. Daca voi avea de luptat, va fi o zi tot atât de buna de murit ca oricare alta. Fiindca nu traiesc nici în trecutul, nici în viitorul meu. Am numai prezentul si numai el ma intereseaza."
(Paulo Coelho -"Alchimistul")

A vorbi despre emotii înseamna deseori a vorbi despre sine si aceasta este fara îndoiala una dintre cauzele marii varietati a discursurilor care le au drept subiect pe acestea.
Controlul emotiilor se leaga de controlul evaluarii lor individuale sau sociale. La nivel intrapsihic se poate emite ipoteza , bazata pe mai multe date, ca exista o legatura reciproca între afect si reprezentare: reprezentarile declanseaza afecte, afectele induc reprezentari.
Tehnicile psihocorporale si meditative sunt un suport necesar în pastrarea si cultivarea disponibilitati autentice, a igienei mentale, a gestionarii etice si inteligente a propriilor resurse energetice precum si în stabilirea unui contact terapeutic eficient , hranitor emotional, stimulativ, responsabil si creativ.
Metafora ofera o serie de calitati si anume: de a fi mai putin precizata si de a permite asociatii cu diferite situatii de viata. Aceste calitati permit utilizarea unui scenariu ce va deschide mai multe directii de actiune cu efecte terapeutice.



I. Introducere


" Emotie" provine de la e-movere, a merge mai departe. Emotiile fac parte din viata noastra si tot ele sunt cele care îi dau culoare. Avem momente în care le cautam si momente în care fugim de ele.
Cuvintele prin care încercam sa le definim sunt nenumarate (în limba engleza s-au inventariat câteva sute).
Dar ce sunt ele? Din ce este alcatuita viata noastra afectiva? Emotiile? Afectele? Sentimentele?


De la Platon care considera ca emotiile perturba gândirea pâna la I.Kant pentru care ele sunt maladii ale sufletului, Darwin pentru care se integreaza în valoroase comportamente adaptative si evolutive ale speciilor sau J.P.Sartre, pentru care constituie "un mod de existenta a constiintei" ce permite "întelegerea propriei fiinte în lume" si pâna în zilele noastre domeniul emotiilor se prezinta confuz de multe ori atât în filosofie cât si în reprezentarile sociale.


În încercarile de definire ale acestora întâmpinam adesea contradictii., ca de exemplu:
- pentru Danzer (1988), "emotie / emotii" desemneaza sentimente pe care fiecare dintre noi le poate recunoaste în sine prin introspectie sau le poate atribui celorlalti.
Faptul "de a nu ramâne pur cerebrali si de a fi însotiti de modificari fiziologice si somatice reprezinta o caracteristica importanta care ne dau posibilitatea sa deosebim emotiile de sentimente obisnuite.
- pentru Pages (1986) - "sentimentele se construiesc în timp si leaga persoanele" ... pe când "afectele sunt traite punctual, pe moment"
- pentru Ekman (1992) emotiile sunt entitati psihofiziologice individualizate, finite ca numar: emotiile de baza (basic emotion) care au în comun declansarea rapida, durata scurta, aparitie spontana, evolutie involuntara si raspunsuri coerente. Prin aceasta ele se disting de celelalte emotii cum ar fi: "atitudinile emotionale" (dragoste-ura), dispozitiile (îngrijorare, euforie, iritare), "trasaturile emotionale / caracteriale" (ostilitate – timorare), dezordinile emotionale (depresie / manie), "emotiile latente" (emotional plots), "emotiile complexe".


Fridja (1986) le defineste drept comportamente noninstrumentale, trasaturi noninstrumentale de comportament, schimbari fiziologice si experiente evaluative, legate de subiect totul fiind provocat de evenimente externe sau mentale si în primul rând de semnificatia unor astfel de evenimente.
Distinge pasiunile de emotii: acestea din urma nu au nevoie de un eveniment declansator ci se exprima spontan si sunt consacrate în mod durabil unor scopuri.


Dispozitiile si starile de spirit asociate cu pasiunile sau dezvaluite prin izbucniri emotionale sunt sentimente.
Suntem pusi astfel fata în fata un evantai de teorii frecvent antagoniste care sunt determinate în primul rând de polisemia termenilor.


Prototipul este celebra controversa James/ Canon deschisa la începutul secolului.
Pentru James experienta emotionala se bazeaza pe modificari corporale: miscari si reactii fiziologice astfel încât reactiile periferice sunt cele care diferentiaza emotiile.


Dimpotriva, pentru Canon totul începe în creier printr-o activare generala, nonspecifica si interpretarea cognitiva a situatiei este cea care diferentiaza emotiile.


Aceste pozitii au fost schematizate prin expresii ca:" ne este frica deoarece fugim" pentru James si "fugim deoarece ne este frica" pentru Canon sau suntem tristi fiindca plângem" vs "plângem fiindca suntem tristi".


A vorbi despre emotii înseamna deseori a vorbi despre sine si aceasta este fara îndoiala una dintre cauzele marii varietati a discursurilor care le au drept subiect pe acestea iar empatia se afla în mod necesar la baza oricarei tentative de studiu a fenomenelor afective.


În stricto senso acestea desemneaza pentru un numar mare de autori doar emotiile "de baza" sau " primare": frica, furia, bucuria, tristetea si alte câteva în numar de sase pâna la zece precum si derivatele lor, emotiile "mixte" care rezulta din combinarea emotiilor de baza.


Ca urmare a acestei pozitii, dragostea si angoasa îndeosebi sunt doar rareori abordate de specialisti în emotii. Se întâmpla destul de des ca sub etichetele de "viata afectiva" sau "viata emotionala" sa fie incluse si una si cealalta. În mod evident dragostea, atractia erotica, ura, agresivitatea, anxietatea joaca în viata cotidiana roluri la fel de importante ca si asa numitele emotii de baza.


Astfel, fara a ignora acceptia restrânsa, consacrata, a termenului "emotie de baza", vom considera drept emotii, într-o acceptie extinsa, toate evenimentele din domeniul vietii afective care se caracterizeaza printr-un ansamblu de "trairi" psihice, specifice însotite, în mod invariabil de manifestari fiziologice si comportamentale.


Aceste trairi psihice constau în stari mentale pe care le vom numi afecte. Unele cu o durata limitata, rezulta dintr-o inductie evenimentiala precisa (tristetea provocata de o veste rea). Acestea sunt emotiile de baza si derivatele lor. Altele sunt mai durabile si legate mai mult de relatii decât de evenimente; ele sunt deseori numite sentimente (simpatia pe care o purtam unor prieteni)


Manifestarile comportamentale difera în functie de natura afectului (fuga, exuberanta, retragere în sine fara a uita manifestarile verbale care sunt o forma particulara a acestora.


Manifestarile fiziologice sunt clasificate ca fiind ascunse sau vizibile.
Ascunse (scapa privirii): modificari functionale neuroendocrine, metabolice, inclusiv imunitare.
Manifestari observabile : simptomele activarii sistemului nervos autonom, cum ar fi accelerarea sau încetinirea ritmului cardiac, tremuraturile, "pielea de gaina", transpiratiile, modificarile diametrului pupilei, nevoia de a urina, senzatia de nod în gât, plânsul, râsul, etc.


Astfel orice traire subiectiva este cu siguranta bazata pe o manifestare fiziologica concomitenta, si nu de putine ori subliminale, imperceptibile pentru individ.


Viata noastra este punctata de bucurii, necazuri, surprize, furie, care se scriu în memorie. În cursul interactiunii noastre cu ceilalti are loc un proces constant de gestiune si reglare emotionala strâns legate de celelalte schimburi orientate mai mult cognitiv.


În plan individual este vorba mecanismele de aparare si de organizarea verbal – visceral motorie. În plan social se refera la regulile afective si la ethos.


Mecanismele de aparare reprezinta o expresie psihanalitica care desemneaza operatiile utilizate de Eu pentru a se proteja de experientele afective incompatibile cu exigentele Supraeului si care ar risca sa provoace afecte neplacute precum rusinea, culpabilitatea, dezgustul si folosite de multe ori pentru a evita angoasa în cazul în care fantasmele subiacente ar deveni constiente.


Pe de alta parte societatea exercita prin însasi structura ei o influenta asupra motivatiilor, respectiv asupra comportamentelor emotionale corespunzatoare, în functie de trei procese: diferentierea si recunoasterea variatelor emotii, acceptabilitatea sociala si gestiunea lor interindividuala (Gordon,1990).


Conformarea este unul dintre elementele fundamentale ale ordinii sociale si corespunzatoare interiorizarii felului de a fi ("habitusul" lui Bourdieu sau "ethosul" lui Bateson) iar felul de a fi al altcuiva este la rândul lui impus de codurile emotionale (sau feeling rules, Hoschschild, 1979).


Noi ca actori sociali trebuie sa ne administram expresiile emotionale pentru a crea un acord între acestea si impresiile pe care dorim sa le producem asupra partenerilor si în acest sens este necesar sa ne controlam afectele interne.

II. Metode si tehnici de orientare experentiala


De ce psihoterapia experentiala?
Controlul emotiilor se leaga de controlul evaluarii lor individuale sau sociale. La nivel intrapsihic se poate emite ipoteza , bazata pe mai multe date, ca exista o legatura reciproca între afect si reprezentare: reprezentarile declanseaza afecte, afectele induc reprezentari.

Tehnicile expresiv – creative utilizate în consilierea si terapia experentiala pun în prim plan trairea si exprimarea emotiei prezente. Principiul de baza este experienta "aici si acum", ceea ce ne permite constientizarea propriilor emotii, perceptii, gânduri trairi.


Scopul acestui demers este de a ne ajuta sa fim constienti de noi, de existenta noastra în lume. Se urmareste intrarea în contact cu nevoile noastre neconstientizate, clarificarea si confirmarea identitatii, realizarea unei mai bune acceptari de sine ca persoane si în relatia noastra cu lumea.
Din totdeauna dansul, muzica, desenul, teatrul i-au vorbit omului despre sufletul sau. Arta a vindecat si a continuat sa vindece, sa îmbogateasca, sa dezvolte.


Artterapia implica procesul creativ orientat catre scopuri de dezvoltare si abilitare – reabilitare globala a personalitatii. Expresia creatoare este "limbajul de rezerva" niciodata pierdut al fiintei umane. Formele sale sunt infinit diversificate prin desen, colaj, modelaj, jocuri pe nisip, marionete, inventarea de povesti si dramatizarea lor, dansul si miscarea, exercitiile si situatiile metaforice, improvizatia meloritmica sau vocala.
Aceasta este utila atât pentru persoanele cu deficiente, cu dizabilitati psihice si neuromotorii cât si pentru persoanele sanatoase.


Tehnicile psihocorporale si meditative sunt un suport necesar în pastrarea si cultivarea disponibilitati autentice, a igienei mentale, a gestionarii etice si inteligente a propriilor resurse energetice precum si în stabilirea unui contact terapeutic eficient , hranitor emotional, stimulativ, responsabil si creativ.
Scenariul metaforic ca tehnica terapeutica, ofera un cadru de referinta pe baza caruia oamenii îsi pot definii propriile modalitati de actiune si de raportare la realitate. Aceste ancore creioneaza situatii provocative cu un grad mai mare sau mai mic de ambiguitate în care cei implicati proiecteaza elemente caracteristice modului lor de functionare interioara. Metafora ofera o serie de calitati si anume: de a fi mai putin precizata si de a permite asociatii cu diferite situatii de viata. Aceste calitati permit utilizarea unui scenariu ce va deschide mai multe directii de actiune cu efecte terapeutice.


Conexiunile se pot face cu momente trecute, prezente si posibile. În functie de stimulii evocatori din cadrul de referinta pot aparea diferite posibilitati. În unele cazuri se poate declansa redeveloparea unor experiente anterioare, se pot retrai momente de viata, stari afective emotionale, se pot relua trasee cognitive. De asemenea se pot retrai evenimentele din alte perspective.


Situatiile provocative, prin analogia cu situatiile reale, pot fi privite ca modalitati de antrenament în vederea "confruntarii cu ofertele viitorului". Întrucât scenariul metaforic ofera situatii inedite, este motiv de îmbogatire personala, de largire a repertoriului de strategii de actiune posibile si de stimulare a creativitatii.
Putem spunem ca jucarea unor roluri variate în contexte diferite, utilizarea fanteziei, ca mijloc de crestere personala se constituie într-o experienta sanogena /demers de igiena mintala.

III. Studiu de caz

Andrei este un tânar de 20 de ani, militar în termen, care provine dintr-o familie numeroasa (are cinci frati, el fiind cel mai mare). Inteligent, sensibil, trece printr-un travaliu de doliu întrucât mama i-a murit în urma cu trei luni, se pare din cauza unui infarct miocardic cu putine zile înainte de a fi încorporat. Nu stia sa fi avut vreo boala de care sa fi suferit; el a fost cel care a dus-o la spital si cel din întâi care a primit vestea ca mama lui nu mai este.


Acest eveniment care l-a luat pe nepregatite l-a marcat profund. În privirea lui se citeste multa tristete, descurajare, neputinta.
La interviul preliminar a fost relativ pasiv în discutie fara însa a opune rezistenta în relatiile terapeutice. La începutul consilierii prezenta simptome somatice precum senzatia de nod în gât, insomnie (dificultati de adormire).


Sustine ca ceea ce îl durea cel mai mult este ca nu si-a putut lua ramas –bun de la ea si ca nu i-a spus niciodata cât de mult o iubeste.
Obiectivele terapeutice ale primei sedinte au fost facilitarea exprimarii si constientizarii emotiilor negative prin tehnici expresive.

Fragment:

T: Intra în spatiul tau interior si observa ca ai sentimente speciale. Uita-te cu atentie la ele pentru ca vei putea întelege ce anume îti comunica. Poti sa-mi vorbesti acum despre aceste senzatii sau sentimente deosebite?
A: Sunt pe un drum pe care nu îl cunosc, este ceata....
T: Ce simti acum?
A: Teama. Durere sfâsietoare (Ofteaza).
T: Observ ca ai oftat. Te-ai mai eliberat de tensiune?
A: Putin.
T: Ce astepti?
A: Un ajutor.
T: Este ceva în jurul tau care poate sa te ajute?
A: În fata mea vad un glob de lumina.
T: Cum îl simti? Ce poti sa faci?
A: As vrea sa merg la el...
T: Hai încearca.
A: Sunt lânga el. Pot sa-l simt. Este cald, ma protejeaza.
T: Ce se întâmpla în continuare?
A: Nu-l mai vad. Parca s-a topit în mine si vrea sa ma ajute.
T: Cum poate sa te ajute?
A: Îmi da curaj si încredere. (Tace) Pot sa o vad pe mama.
T: Ce simti nevoia sa faci?
A: As vrea sa o îmbratisez...
T: Fa-o!
A: (Zâmbeste) Parca s-a oprit timpul în loc.
T: Cum te simti?
A: Fericit...
T: Ramâi câteva minute asa si traieste aceasta stare de bine ...
T: Ce ai vrea sa faci acum?
A: As vrea sa nu mai plec ... dar trebuie sa merg înainte.
T: Ce poti sa faci?
A: Sa-mi iau ramas bun.
T: Fa un gest prin care ea sa înteleaga ca ti-ai luat ramas bun.
A: (Se îmbratiseaza)
T: Cum te simti acum?
A: Mai linistit.

O dezvoltare normala aduce cu sine recunoasterea si acceptarea crizelor de orice natura ar fi ele: separare de cei dragi, moartea parintilor. Identitatea este marcata de experientele care aduc rupturi, separari, în relatiile interpersonale.



Bibliografie


1. Mitrofan I. – "Psihoterapie experentiala", Editura Infomedica, 2000
2. Mitrofan I., Ene A. – "Ne jucam învatând...învatam jucându-ne!", Editura Sper, Bucuresti 2005
3. Cosnier J. – "Introducere în psihologia emotiilor si a sentimentelor", Editura Polirom, 2002
4. Georgescu M. – "Introducere în consiliere psihologica" – Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2002
 


 

* Psiholog, U.M. 01983 Bacau

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania