Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICA

MODEL DE PREGATIRE PSIHICA PENTRU MILITARII PARTICIPANTI LA MISIUNI
ÎN AFARA GRANITELOR TARII
Psiholog Adriana GHIMBOVSCHI*,
psiholog Monica BOBÎRNAC-FRANGA
**

 


REZUMAT

Viata si activitatea militara, atât în conditii de pace si cu atât mai mult în misiuni specifice situatiilor de criza desfasurate în afara granitelor tarii, reprezinta o sursa de trairi emotionale pozitive si negative complexe, uneori contradictorii sau ambivalente, dar întotdeauna generatoare de stres.


Angajarea militarilor români în operatiunile din Irak este considerata de specialisti printre cele mai complexe dar si riscante dintre misiunile executate de armata româna, de la încheierea celui de al doilea razboi mondial si pâna în prezent


În acest context, problematica pregatirii psihice a luptatorului devine tot mai prezenta si actuala. Aceasta presupune un anumit antrenament si o serie de tehnici menite a-i dezvolta militarului capacitatea de autoreglare si autocontrol a starilor psihice precum si diverse procedee focalizate în directia optimizarii fizice si psihice ale acestuia, cu rol important în rezolvarea de situatii tactice de mare încarcatura emotionala si în asigurarea echilibrului psihic al militarilor pe timpul executarii misiunii.


La modul concret, în cadrul pregatirii psihologice a Companiei de Politie Militara, cu un efectiv total de 100 de militari, dislocata în teatrul de operatii Irak in perioada februarie- iulie 2005, s-a aplicat un program de pregatire stucturat pe patru module astfel:


1. Modulul de relaxare, având ca obiectiv însusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR), controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare.
2. Modulul de restructurare cognitiva, în cadrul caruia militarii învata modalitati alternative de gândire în vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie, anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii.
3. Modulul de antrenare în vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza atât facilitarea comunicarii între membrii grupului cât si cu rol de sustinere pe plan afectiv.
4. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt învatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile.


Pe parcursul derularii acestui program de pregatire psihica s-a observat o crestere a compatibilitatii afective si cognitive a membrilor grupurilor datorita gradului mai mare de cunoastere reciproca, iar în plan individual fiecare militar a fost abilitat sa poata utiliza cel putin un procedeu de autoreglare a starilor psihice pentru combaterea stresului.


Datorita faptului ca nu exista psiholog încadrat la Compania de Politie Militara Irak, urmeaza ca la întoarcerea din teatrul de operatii, atât militarii cât si comandantii acestora sa fie intervievati în cadrul activitatii de evaluare post-misiune cu privire la eficienta acestui program de pregatire psihologica.



CUVINTE CHEIE: RELAXARE, RESTRUCTURARE COGNITIVa, RELAtII INTERPERSONALE, REZOLVARE DE PROBLEME


1.Rolul pregatirii psihologice


Conditiile deosebite în care se pot afla militarii la un moment dat, produc de regula, încordari psihice si emotionale. Ca urmare, la unii dintre ei acestea sunt însotite de mobilizarea resurselor interne, pe când la altii pot genera fenomene de dezadaptare precum si aparitia simptomelor de stres psihic. Din aceasta perspectiva, stresul este vazut ca o urmare a disproportiei marcate dintre cerintele mediului si posibilitatile de raspuns ale individului. Daca se depaseste un anumit prag individual de intensitate si durata a valorilor stimulilor externi, se produce o dezorganizare a proceselor de prelucrare psihica si a produselor psihice utilizate în aceste procese, dezorganizare ce poate avea grade diferite de intensitate (alterare, încetinire sau blocare) si care se soldeaza cu dezorganizarea, în grade diferite, a comportamentelor elaborate. Daca are loc o încetinire a proceselor de prelucrare psihica, comportamentele de raspuns la solicitarile mediului vor fi elaborate mai greoi, mai lent; daca se produce o alterare a proceselor psihice, o functionare cu erori a acestora, comportamentele de raspuns vor reproduce aceste erori; daca se produce o blocare a proceselor de prelucrare psihica, individul se va gasi în situatia de a nu putea raspunde la solicitarile mediului, se va bloca din punct de vedere comportamental.


Aceasta limita de normalitate a functionarii proceselor si produselor psihice este individuala si variabila de la individ la individ si defineste rezistenta sa psihica la solicitarile existentei obiective, limita pâna la care psihicul individului are capacitatea de a raspunde functional si adaptativ, potrivit specificului unei împrejurari date. La orice individ normal din punct de vedere psihic, aceasta valoare a rezistentei psihice poate fi rezultatul evolutiei lui spontane sau poate fi dezvoltata printr-o antrenare speciala, prin programe de pregatire care sa duca la cresterea rezistentei psihice la valori superioare, în sensul maririi valorii pragului de intensitate si durata a solicitarilor, dincolo de care apar alterari functionale. Acesta este obiectivul fundamental al pregatirii psihice a individului.


O premisa pentru asigurarea stabilitatii psihice a militarilor o reprezinta si rezistenta fizica cu rol în asigurarea bunei functionari a sistemului nervos, a aparatului respirator, capacitatii de adaptare la diferente mari de temperatura si presiune, asa cum este cazul dislocarii Companiei Politie Militara în Irak. Rezistenta fizica asigura stapânirea cu usurinta a unor stari emotionale ca teama, frica, neîncrederea în fortele proprii, nesiguranta în actiune; contribuie la dozarea judicioasa a eforturilor, realizarea corectitudinii în executie, precizia în miscari, consolideaza deprinderile motrice, faciliteaza automatizarea lor si prin toate acestea mareste disponibilitatile organismului uman de a rezista cu succes la actiunea diferitilor factori stresori.


De asemenea, instruirea si antrenarea militarilor în conditii cât mai apropiate de realitatea viitoare a misiunilor, în conditiile actiunii factorilor stresanti care produc stari psihice negative si situatii problematice efective, este cea care realizeaza si valideaza rezistenta psihica. Din punct de vedere psihologic, se elimina bariera care ar putea fi creata de o confruntare cu necunoscutul. Intrate în experienta personala, aceste situatii tip, posibile în misiuni, îsi diminueaza efectul destabilizator datorita capacitatii reactualizarii rapide în conditii de stres a componentelor motorii, cognitive, motivationale si afectiv-volitive, economisind astfel energie psihonervoasa. Totodata creste capacitatea de autocontrol, încrederea în sine ca urmare a perceperii valorii actionale proprii si se dezvolta sentimentul în psihicul militarului "ca se poate".

2.Program de pregatire psihica

Programul de pregatire a fost aplicat pe un efectiv de 100 de militari, împartiti în 4 grupe, în functie de plutonul de care apartin.Este un program cu o durata scurta (15 sedinte a câte 75-90 de minute) care cuprinde 4 module în care militarii îsi formeaza o serie de deprinderi necesare pentru a face fata situatiilor mai deosebite.


Modulele sunt urmatoarele:
1. Modulul de relaxare, având ca obiectiv însusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR), controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare.
2. Modulul de restructurare cognitiva, în cadrul caruia militarii învata modalitati alternative de gândire în vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie, anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii.
3. Modulul de antrenare în vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza atât facilitarea comunicarii între membrii grupului cât si cu rol de sustinere pe plan afectiv.
4. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt învatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile.

1.MODULUL I (sedintele 1-4): Tehnici de relaxare


1.1.Controlul respiratiei
Functia respiratorie este deosebit de importanta pentru fiintele vii. Influenta starilor psihice asupra respiratiei este un fapt incontestabil. Se stie ca un soc emotional poate produce oprirea respiratiei pentru câteva momente chiar înainte ca inima sa înceapa sa bata mai repede. Într-o stare de teama sau anxietate, respiratia tinde sa devina mai accelerata, dupa cum la trairea un sentiment de admiratie, respiratia devine în mod spontan lenta si mai profunda. În starile depresive se constata o diminuare a ritmului respiratiei, în timp ce în starile expansive, de bucurie, se produce o accelerare a acestuia.


Daca starile psihice influenteaza respiratia, aceasta la rândul ei, atunci când este dirijata voluntar, poate regla starile psihice. Astfel, o respiratie lenta si profunda poate calma o stare de agitatie, dupa cum ritmicitatea si regularizarea respiratiei contribuie la cresterea capacitatii de concentrarea a atentiei si la marirea randamentului activitatii intelectuale în ansamblu.


Respiratia completa
– este cel mai eficient tip de respiratie, asigurând organismului o cantitate sporita de oxigen. În timpul acesteia, aerul patrunde în toate zonele plamânilor. Respiratia completa îmbina trei tipuri de respiratie – claviculara, costala, si abdominala – solicitând întregul aparat respirator si musculara respiratorie în totalitate. Se realizeaza prin coborârea diafragmei concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor.


Respiratia completa se practica cel mai bine în pozitia stând, cu coloana dreapta si corpul relaxat. Dupa o expiratie ampla urmeaza inspiratia care cuprinde trei secvente:
- coborârea diafragmei concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte; umflarea abdomenului trebuie executata fara a se manifesta intentia de a inspira.
- dilatarea toracelui cu departarea plamânilor;
- ridicarea claviculelor;


Efectele respiratiei
complete asupra organismului.
- creste rezistenta la raceli si la alte tipuri de afectiuni ale aparatului respirator;
- amplifica vitalitatea generala a organismului;
- creste capacitatea organismului de a rezista la temperaturi scazute;
- contribuie în mod indirect la o mai buna functionare a tuturor organelor interne, datorita oxigenarii mai bune a sângelui care le iriga, cât si a masajului exercitat de diafragma asupra organelor aflate în cavitatea abdominala;
- contribuie la o mai buna functionare a sistemului nervos si implicit a proceselor psihice;

1.2. Relaxarea musculara
(DMR – deep muscular relaxation) – este o tehnica de relaxare ce si-a dovedit eficienta. Aceasta tehnica a fost elaborata de Sank si Carolyne Shaffer dupa o tehnica mai veche – relaxarea musculara progresiva a lui Jacobson. Prin intermediul ei subiectul constientizeaza contractiile fiecarei grupe musculare. Subiectul se aseaza într-o pozitie comoda, detasat de mediul înconjurator (cu închiderea pleoapelor) si va survola mental toate zonele corpului, constientizând, pe rând, toate grupele de muschi si contractiile acestora. Subiectul va realiza astfel o relaxare progresiva analitica a întregii musculaturi ceea ce duce la relaxarea psihica.


1.3. Exercitii de relaxare cu hetero/ autosugestii pentru reglarea starilor psihice
Autosugestia este definita ca metoda de autoreglare a starilor psihice ale omului. Prin intermediul ei subiectul îsi autoadministreaza sugestiile, având drept finalitate o auto-programare, un comportament auto-indus. Raspunsul sugestiv indus are o semnificatie adaptativa prin care se poate realiza optimizarea unor procese si functii psihice si fiziologice.


În cazul nostru s-a mers pe administrarea unor sugestii pentru îmbunatatirea imaginii de sine ("sunt o persoana echilibrata si eficienta care merita sa aiba succes", "zi de zi pe toate caile eu devin persoana care doresc sa fiu"), pentru dezvoltarea gândirii pozitive ("ma simt calm, echilibrat, destins", "ma simt în putere sa fac fata situatiilor"), pentru cresterea încrederii în fortele proprii ("ma simt perfect calm, destins, încrezator în propriile forte").


Aceste sugestii au fost administrate în timpul urmatoarele exercitii:
- relaxare cu încarcare energetica a organismului;
- relaxare cu distribuirea energiei în organism;
- exercitiu pentru calmarea durerii;
- exercitiu pentru dezvoltarea unor calitati fizice si psihice;
- exercitiu pentru diminuarea emotiilor negative;
- exercitiu pentru reducerea rapida a încordarii emotionale;
- exercitiu pentru optimizarea activitatii.

2.MODULUL II (sedintele 5-7): Restructurarea cognitiva

sedintele 5, 6 si 7 au fost dedicate exercitiilor de restructurare cognitiva. Au fost utilizate strategiile de psihoterapie cognitiv-comportamentala a lui Beck si terapie rational-emotiva. Aceste strategii au avut drept scop sa-i învete pe participanti sa-si controleze starile afective prin intermediul identificarii si modificarii modelelor negative de gândire. Participantii s-au familiarizat cu conceptele de gânduri negative disfunctionale sau cognitie irationala, care genereaza stari afective dezadaptative, cum ar fi furia, disperarea sau vinovatia si cuprind: gândirea de tip "totul sau nimic", suprageneralizarea, concentrarea asupra negativului, descalificarea pozitivului, desprinderea unor concluzii pripite (prin citirea gândurilor si eroarea prezicatorului), catastrofizarea, minimalizarea, judecata afectiva, cerintele absolutiste, etichetarea, raportarea la propria persoana etc. Apoi s-a realizat o identificare a gândurilor negative ale membrilor grupului si psihologul i-a învatat sa gaseasca gânduri alternative rationale, care sa le înlocuiasca pe cele irationale prin exercitii de contraargumentare (adresarea unor întrebari provocative credintelor irationale).


S-a propus si un antrenament cognitiv de adaptare la stres care are ca scop obtinerea unei anumite “distante rationale “ fata de factorii de stres, distanta necesara elaborarii comportamentelor adaptative si formarii unei atitudini pozitive.. Practic, individul este antrenat ca ori de câte ori are cea mai mica senzatie de stres sa apeleze la un model de analiza rationala punându-si o serie de întrebari si raspunzând la ele.


Model de analiza:


1.Încotro ma conduc gândurile care îmi trec acum prin minte? Care sunt consecintele lor imediate, pozitive sau negative, pentru emotiile mele si pentru comportamentul meu ?
2 Sunt gândurile mele îndreptatite ?Care argumente sunt pro si care sunt contra?
3.În cazul în care gândurile mele nu sunt rezonabile: ce gânduri par a fi îndreptatite în situatia data ? (se analizeaza noile gânduri)?
4.Spre ce comportament ma conduc noile mele gânduri?
5.Pe viitor ce comportament concret voi adopta când voi fi confruntat cu o situatie asemanatoare?
6.La ce consecinte imediate si îndepartate, pozitive si negative, ma pot astepta în urma comportamentului meu schimbat?
Prin abordarea acestui antrenament cognitiv se obtine o anumita distanta fata de probleme, asumarea acestora într-o maniera mai putin personala si o mai buna capacitate de concentrare pentru cautarea solutiilor si, chiar daca problemele ramân, sunt suportate mai usor iar noua stare de spirit va ajuta la depasirea lor.

3. Modulul III (sedintele 8-11): Antrenare în vederea optimizarii relatiilor interpersonale


sedintele 8-11 au ca obiectiv principal cresterea si dezvoltarea capacitatii de comunicare, atât la nivel de individ cât si de grup, comunicarea fiind considerata mijlocul principal prin care se regleaza raporturile interpersonale, se creeaza si se întretine climatul psihosocial, se previn sau se detensioneaza starile conflictuale.


Desi pe parcursul acestor sedinte comunicarea de grup reprezinta obiectivul prioritar, restructurarea cognitiva va continua sa fie în atentia psihologului deoarece atât pasivitatea, cât si agresivitatea în comunicare sunt rezultatul unui stil distorsionat de gândire care provoaca moduri deficitare de comportament.


De asemenea, sedintele vor începe printr-un exercitiu de relaxare datorita faptului ca acesta permite reducerea supraîncarcarii si anxietatii la membrii grupului, îi orienteaza spre trairea unei experiente pozitive, care conduce la o mai rapida sudare a grupului, dar si pentru întarirea deprinderilor de relaxare.


În cadrul acestui modul s-au aplicat o serie de tehnici de comunicare bazate de regula pe jocul de rol, alegându-se scenarii adaptate unor realitati concrete.


Exemplu: Studiul riscurilor sau al obstacolelor


Se pun în discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate, urmând ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe o foaie, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii formându-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.


Comunicarea rotativa
Se formeaza mai multe subgrupuri între care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate în cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egalei iar la sfârsitul fiecareia câte un participant se îndreapta spre alt subgrup (grupul se schimba o singura data). Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punând în discutie o anumita tema. Acest exercitiu ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica de subgrupare, asigura coeziunea grupului si se evita închiderea în grupuri de tip "bisericuta".


Obiectivele importante ale acestei activitati sunt urmatoarele:
- Cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;
- Stimularea si constientizarea gradului de participare la activitatea de grup;
- Stimularea empatiei;
- Asigurarea asumarii rolului/sarcinilor în grup;
- Asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborare prin evitarea formarii "bisericutelor";
- Promovarea identitatii de grup printr-o atitudine si o imagine pozitiva despre ei însisi;
- Asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;
- Formarea abilitatilor de ascultare activa în vederea atingerii obiectivelor mai sus amintite.

4.Modulul IV (sedintele 12-15): Rezolvarea de probleme


Obiectivul acestor sedinte consta în abordarea acelor situatii care provoaca disconfort sau pun subiectii în dificultate si care pot genera diverse simptome nevrotice sau psihosomatice. În acelasi timp, acum se formeaza si abilitatile de rezolvare de probleme care, împreuna cu celelalte deprinderi de autoajutorare, îi vor determina pe indivizi sa faca fata situatiilor stresante viitoare.


În cazul nostru sunt importante atât dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a unor probleme la nivel individual, pentru cazul în care militarul este nevoit sa rezolve singur o anumita problema, cât si la nivelul grupului, pentru gasirea celei mai optime solutii.


În sedintele 12-13 militarii sunt învatati o serie de strategii de rezolvare a problemelor (dupa Hawton si Kirk, 1989):
- Generarea unor solutii posibile la problema;
- Repetarea cognitiva (antrenamentul mintal);
- Jocul de rol între membrii grupului;
- Monitorizarea activitatilor prin stabilirea unor obiective, ierarhizari ale sarcinilor si elaborarea unor programe de activitati;
- Adresarea de verificari convingerilor eronate;
- Acordarea de recompense la finalul rezolvarii corecte a sarcinilor;
- Obtinerea de informatii si sfaturi suplimentare, de regula în cadrul grupului.
Sedintele 14-15 sunt dedicate exercitiilor de dezvoltare în grup a unor abilitati de rezolvare de probleme. Membrii grupului expun pe rând câte o problema care este analizata în cadrul grupului. Grupul este antrenat sa realizeze un exercitiu de brainstorming (asalt de idei), generând cât mai multe solutii alternative pentru rezolvarea problemei respective, fara a cauta sa cenzureze ideile care le vin în minte. Se evalueaza fiecare solutie pe o scala de la 1 la 5, sub aspectul eficientei. Solutia care a întrunit punctajul cel mai mare va fi adoptata ca decizie.


La sfârsitul programului de pregatire psihica se explica participantilor modul în care cele patru module (tipuri de exercitii) se completeaza reciproc si îi ajuta sa obtina un mai bun control asupra propriei persoane si situatiilor de viata.






BIBLIOGRAFIE


1. Aradavoaice, Gheorghe – "Comunicarea în mediul militar", Ed. A.Î.S.M, Bucuresti, 1997;
2. Clegg, Brian – "Dezvoltarea personala", Ed. Polirom, Iasi, 2003;
3. Dafinoiu, Ion – " Personalitatea", Ed. Polirom, Iasi, 2002;
4. Gîrlasu-Dimitriu, Odette – "Tehnici psihoterapeutice", Ed. Victor, Bucuresti, 2004;
5. Holdevici, Irina - "Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie", Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2004;
6. Holdevici, Irina – " Gândirea pozitiva", Ed. stiinta si tehnica, Bucuresti, 1999;
7. Holdevici, Irina – "Psihoterapii scurte", Ed. Ceres, Bucuresti, 2002;
8. Peretti, Andre si colab. – "Tehnici de comunicare", Ed. Polirom, Iasi, 2001.
 

 


 

 

* U.M. 02576 Bucuresti
** U.M. 02180 Bucuresti
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania