Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

MOTIVAȚIA PENTRU ARMATĂ ȘI CARIERA MILITARĂ

MOTIVATIA SI SUCCESUL ÎN CARIERA MILITARA
Psiholog Manuela Badaluta*

 

Parafrazând un citat din Platon, putem spune ca “asa cum nu se cuvine sa vindecam ochii fara a fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara a tine seama de trup, tot asa nu putem face din trup ceea ce capul nu vrea".

Psihologia ne spune ca orice om are nevoie de cel putin doua activitati complementare: una preponderent psihica si alta preponderent fizica, pentru asi mentine echilibrul de personalitate.
Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esential în declansarea, orientarea si notificarea conduitei, iar motivatia este formata din ansamblul motivelor. Motivatia poate fi intrinseca (interna), curiozitate, placere si extrinseca (pentru realizarea unui scop).

Spranger a dat o clasificare a tipurilor individuale functie de motivatie:
- tipul teoretic - preocupat de adevar, cunoastere stiinta
- tipul economic avid dupa bani, bogatie
- tipul estetic preocupat de soarta celor multi, de opere caritabile
- tipul religios orientat spre absolut
H.Thomae da o alta clasificare:
- tematica reglativa cuprinde domeniul trebuintelor vitale hrana, apa, caldura
- tematica integrarii sociale - nevoia de societate, comunicare
- tendinta de ridicare sociala - ambitia
- activarea existentei - nevoia de varietate, fuga de monotonie
- tematica creativa sau a realizarii de sine
- tematica normativa - tendinta supunerii la normele si regulile sociale.

Complexitatea motivatiei umane constituie o deosebire majora fata de animalele superioare. Un alt aspect diferentiator îl constituie distantarea sa de motivatia pur biologica; gasim interese de ordin moral, estetic si intelectual care pot ocupa un loc important în preocuparile omului. Apoi factorul cognitiv are o pondere mult mai mare : aprecierea situatiilor, prevederea, planificarea joaca un rol important.
Societatea are o influenta majora: opiniile, atitudinile celor din jur, familia, colegii, conducatorii modeleaza dorintele, aspiratiile.

Motivatia de sete, foame, sexuala etc., are o baza nativa, spre deosebire de acestea motivatia de realizare este mai neclar predeterminata.
Totusi dupa Charlotte Bahler, la copil din al doilea an de viata se observa impulsul spre manipularea obiectelor, chiar tendinte de "de influentare creativa a mediului". Exista deci o tendinta de a-si afirma fortele proprii. Motivatia de realizare este caracterizata de obicei ca fiind dorinta de a obtine un succes, o performanta într-o actiune apreciata social. Aceasta forma de motivatie a fost studiata de Macclelland si Atkinson. Conform cu observatiile lor, motivatia de realizare se manifesta când individul stie ca actiunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard de realizare, iar rezultatul actiunii sale va fi supus unei aprecieri. Totusi nu trebuie sa identificam tendintele de realizare cu ambitia.

Tendinta de a obtine succesul nu depinde numai de gradul de motivare a persoanei, ea se manifesta si în functie de atractivitatea performantei. Atractivitatea este în functie de eventuala recompensa, dar si de probabilitatea reusitei (spune Atkinson). Cum au dovedit studiile dificultatea unei sarcini (probabilitatea redusa de îndeplinire) o face mai interesanta decât în cazul când ar putea-o înfaptui oricine (probabilitate mare de îndeplinire).
Dar dorinta de succes este contracarata de frica unui esec. Este rusinos un esec acolo unde toata lumea reuseste decât în cazul unde putini au reusit. Blocajul în calea reusitei poate fi dat de frica si de dorinta prea mare de reusita.

NIVELUL DE ASPIRATIE SI MOTIVATIE

Aspiratia - termen introdus de Hoppe în 1930 se refera la "asteptarile, scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare".
Succesele fac sa creasca nivelul asteptarilor pe când insuccesele îl coboara. Aspiratiile sunt în functie de conditiile materiale si culturale în care se dezvolta copilul, dar si conditiile educative pot favoriza dorinta realizarii de sine, ambitia.
Importanta este sprijinirea autocunoasterii (rolul psihologului). Cei care ajung sa se supraestimeze se condamna uneori la esecuri pentru întreaga viata. si subestimarea are dezavantaje împiedicând progresele posibile.

Aspiratiile, motivatia de realizare, ambitia contribuie la sporirea eficientei muncii, a învatarii si chiar la solutionare unor probleme. Totusi cresterea performantelor nu este tot timpul într-un raport direct cu intensitatea motivatiei. Cercetarile au dus la o constatare cunoscuta azi ca fiind legea lui Ierkes - Dotson, conform careia cresterea performantei este proportionala cu intensitatea motivatiei numai pâna la un punct, cupa care încep o stagnare si chiar un declin. Motivatia prea puternica duce la aparitia de emotii care introduc o oarecare dezorganizare ce împiedica progresul, ducând chiar la regres. Un rol important îl au si particularitatile psihice individuale: emotivitatea, echilibru, stapânirea de sine.
Formele simple, fundamentale ale motivatiei sunt trebuintele si tendintele. Din acestea provin dorintele (trebuintele constiente) si intentiile (tendinte constiente de scopul lor).
Interesele sunt mobilizari selective ale psihicului în vederea satisfacerii anumitor dorinte.
Atitudinile sunt dispozitii subiective ale persoanei de a reactiona pozitiv sau negativ fata de o anumita situatie, persoana sau fata de o simpla afirmatie. Atitudinile sunt un reflex imediat al motivului, au la baza structuri motivationale mai complexe, denumite stari afective.
Toate aceste stari descrise mai sus se produc diferit si sunt influentate de transformarile suferite de subiect în preadolescenta ti adolescenta.

Preadolescenta, etapa cuprinsa între 10 - 15 ani, se caracterizeaza în mod esential prin faptul ca marcheaza încheierea copilariei si începutul fazei de maturizare. Este o perioada de impetuoase si profunde modificari biosomatice si psihologice. În preadolescenta predomina dezvoltarea biosomatica care îsi pune amprenta în modul de raportare a individului la societate. Spre deosebire de preadolescenta când transformarile biologice îl uimesc chiar si pe tânarul adult, în adolescenta predomina transformarile psihice. Adolescenta se caracterizeaza printr-o intensa dezvoltare a dimensiunilor cognitive, afective, volitionale si dezvoltare a personalitatii. Adolescenta reprezinta iesirea din societatea de tip tutelar familial si integrarea complexa si activa în viata sociala, reprezinta insertia individului în societatea adultilor.
M-am oprit asupra câtorva aspecte legate de adolescenta deoarece transformarile survenite din punct de vedere fizic si psihic îsi pun amprenta asupra evolutiei viitorului adult.
Încurajarea parerii proprii, a sigurantei luarii unei decizii sunt aspecte importante în formarea personalitatii viitorului adult.

Se va vedea în cele ce urmeaza ca cei care au optat pentru o cariera militara influentati de parinti sau de alti factori, au renuntat sau au esuat în actiunile lor. Liceul reprezinta o treapta foarte importanta în formarea personalitatii, modelarea individului este aproape de final la sfârsitul acestei perioade de scolarizare. La aceasta contribuie si factorii ce tin de climatul psihosocial si anume :
1. Satisfacerea nevoilor umane (conditii de viata, de studiu, solutionarea problemelor personale ale elevilor, conditii de relaxare etc.)
2. Motivatia scolara (preocuparea elevilor pentru achizitionarea de informatii, încurajarea actiunilor personale, a spiritului competitiv etc.)
3. Satisfactia scolara
4. Atitudinea scolara
5. Relatiile interpersonale
6. Circuitul informational
7. Cooperarea
8. Participarea la decizie (solicitarea opiniei elevilor, stimularea propunerilor constructive).
Toti acesti factori influenteaza adaptarea individului la viata de cazarma, formarea lui precum si motivatia pentru o cariera militara.
- În anul 1994 din 96 de elevi care au sustinut testul psihologic, 89 (92, 70 %) au avut motivatie foarte buna pentru liceu si 7 elevi (7, 29 %) au avut motivatie slaba.
- În anul 1995 din 126 de elevi admisi 114 (90, 47 %) au avut motivatie foarte buna si 12 (9, 53) elevi motivatie slaba pentru liceu.
- În anul 1996 din 127 de elevi 117 (92, 12 %) au avut motivatie foarte buna si 10 elevi (7, 88 %) motivatie slaba pentru liceu.
- În anul 1997 din 106 de elevi 105 (99, 05 %) au fost foarte bine motivati si doar 1 elev (0, 95) a fost demotivat.
- În anul 1998 din 100 de elevi 95 (95 %) au fost motivati pentru liceu si 5 (5 %) au avut o motivatie scazuta.
- În anul 1999 din 100 de elevi 89 (89 %) au avut motivatie buna si 11 elevi (11 %) motivatie slaba pentru liceu.
- În anul 2000 din 100 de elevi 87 (87 %) au fost motivati pentru liceul militar si 13 elevi (13 %) au avut motivatie scazuta.
- În 2001 din 103 de elevi 97 (94, 17 %) au avut motivatie buna si 6 elevi (5, 83 %) au avut motivatie scazuta.
- În 2002 din 101 elevi 96 (95, 04 %) au fost motivati si 5 elevi (4, 96 %) au fost demotivati.
- În 2003 din 100 elevi 95 (95 %) au fost motivati iar 5 (5 %) demotivati.
Situatia privind motivatia pentru cariera militara pe ani terminali :
- promotia 1995 - 1999, 32 de elevi demotivati pentru cariera militara
- promotia 1996 - 2000, 15 elevi demotivati
- promotia 1997 - 2000, 23 elevi demotivati
- promotia 1998 - 2002, 12 elevi demotivati
- promotia 1999 - 2003, 15 elevi demotivati
- promotia 2000 - 2004, 14 elevi demotivati (dupa testarea din 2003)
Dupa cum se vede din datele statistice, un numar mic de elevi vin cu o motivatie scazuta în clasa a IX a (cauzele le voi discuta mai târziu), iar numarul acestora creste îngrijorator în clasa a XII a, cel mai mare numar de elevi demotivati este în anul 1999 (32 de elevi), la început în clasa a IX a fiind doar 11 elevi cu motivatie scazuta.
Datele au fost obtinute în urma aplicarii unui chestionar predictiv la sfârsitul clasei a IX a începutul clasei a X a. În urma aplicarii acestui chestionar în anul1999 la clasa a XII a am obtinut urmatoarele rezultate:
- 32 de elevi demotivati pentru cariera militara si 27 nu ar mai da la liceul militar daca ar fi în clasa a VIII a.
Pentru explicarea cresterii procentului de motivari în clasa a XII a voi discuta cauzele care influenteaza motivatia si implicit adaptarea elevului la viata de liceu militar. Primele semne de inadaptare si demotivare apar la mijlocul si sfârsitul clasei a IX a si se manifesta prin diverse moduri : note proaste, relatii tensionate cu colegii, regretul ca se afla la un liceu militar, abandonul scolar, dorinta de a pleca la un alt liceu. Exista si situatii când elevul se adapteaza cu usurinta dar nu-si va dori o cariera militara.

Cauzele demotivarii si adaptarii aparute în clasa a IX-a.
1. Ruperea de mediul cunoscut familial si contactul cu un nou mediu, necunoscut. Fiecare elev a plecat de la un anumit confort personal si a luat contact aici în liceu cu regulile vietii de grup: spalatul în comun, masa, studiul etc., reguli care sânt mai greu tolerate de unii elevi.
2. Motivatia intrinseca sau extrinseca. Elevii care motiveaza optiunea pentru liceul militar " din curiozitate " sau "mi-au spus parintii ca este un liceu bun "etc., vor avea probleme de adaptare si motivatie. Daca elevul si-a dorit acest lucru indiferent de alti factori si a depus eforturi pentru a intra la liceul militar, va fi motivat si se va adapta cu usurinta.
3. Particularitatile individuale care permit adaptarea diferita a indivizilor la mediu. Unii învata mai greu, altii mai usor, unii interiorizeaza mai puternic esecurile dezvoltând un sentiment de neputinta, chiar inferioritate.
În clasa a X a un factor care demobilizeaza puternic este esecul. Pe unii îi ambitioneaza, dar pe cei mai multi îi descurajeaza facându-i sa nu-si mai doreasca sa urmeze liceul si chiar o cariera militara. Este anul când cei care nu au depasit dificultatile adaptative se retrag.

Un alt factor care intervine înca din clasa a IX a este influenta elevilor mai mari care uneori îsi descarca propriile nemultumiri si dificultati acumulate pe elevii mai mici "lasa sa sufere si ei cum am suferit si noi ".
Alt factor care intervine la sfârsitul clasei a X a si continua în clasa a XI a este instalarea apatiei si indiferentei. Trecând de " cea fost mai greu " unii elevi adopta o stare neutra de apatie care se reflecta la învatatura. Se stie ca atât succesul cât si esecul pot stimula procesul creativ pe când indiferenta nu.
Un alt factor care se instaleaza la sfârsitul clasei a XI a începutul clasei a XII a pe masura ce se apropie admiterea este neîncrederea si subaprecierea. Uneori efortul colectiv al factorilor educativi (profesor, psiholog, comandant de companie) în autocunoastere nu are efectul scontat si atunci elevul acumuleaza esecuri, neîmpliniri, insatisfactii care îi alimenteaza complexul de inferioritate. Se stie ca nivelul aspirational este strâns corelat cu încrederea si aprecierea personala. O buna imagine de sine este urmata de fixarea unui scop si succes, deprecierea duce la indecizie, nehotarâre, esec. Iata de ce este foarte important ca elevii sa fie încurajati, iar succesele lor sa fie apreciate la timp.

Un factor care predomina în clasa a XII a si care influenteaza motivatia pentru cariera militara este conflictul apropiere-departare, cunoscut ca fiind un aspect al motivatiei si care apare atunci când un scop este si atractiv si repulsiv. Admiterea este atractiva din perspectiva unei vieti noi dar si repulsiva sub aspectul necunoscutului si nesigurantei. Cu cât un eveniment important se apropie intervine stresul, frustarea si deci evitarea lui.

Motivarea actiunii personale influenteaza motivatia. Daca elevul este constient ca atât succesul cât esecul depind de el si le poate controla, va reusi, daca atribuie cauze si explicatii exterioare (nesansa, soarta, ghinion etc.) va esua.

Am descris o serie de factori care influenteaza motivatia din momentul intrarii elevului în liceu si care încearca sa explice de ce numarul elevilor demotivati creste în clasa a XII-a. Curba motivatiei înregistreaza un nivel ridicat în clasa a IX a urmeaza o perioada de platou în clasa a X a, în clasa a XI a creste iar în clasa a XII a înregistreaza o scadere.

Aceasta curba motivationala o voi explica pe ani de studiu în cele ce urmeaza:
- anul I - sub aspect motivational se situeaza la nivelul cel mai bun, elevii apreciaza pozitiv conditiile din liceu, ar sfatui alti elevi sa urmeze liceul militar. O explicatie a acestei situatii ar fi ca datorita faptului ca viata civila le este aproape în minte îi ajuta paradoxal pe marea majoritate sa accepte si sa se adapteze conditiilor liceului. Elevii de anul I sunt mai legati de viata civila decât de cea militara ; fiind preocupati de noile conditii, apreciaza liceul ca pe o noua experienta, când merg acasa se simt mândrii si pun în valoare tot ce li se ofera aici.
- anul II - scaderea curbei motivationale (ex. rezultatele chestionarului predictiv octombrie 2000 X- A, nu ar mai da la liceu aproximativ 23 %, X - B 27, 5 %, X - C 25, 6 % si X - D 15, 9 %). Desi elevii de clasa a X a au depasit perioada de adaptare si au intrat în ritmul liceului, motivatia lor a scazut. Acumulându-se lipsa învoirilor, obligatia de a respecta reguli stricte, pedepsele colective, deficitul de comunicare dintre elevi si factorii antrenati
- în sistemul de învatamânt, probleme datorate studiului impus, etc., toate aceste fapte îi fac pe elevi sa aprecieze mai mult viata civila. La anul îi în special trebuie sa se tina cont ca elevii sunt la vârsta unor transformari majore si ireversibile si din aceasta cauza, acumularea unor stari de nemultumire, frustrare, îngradire îi fac sa adopte un comportament repulsiv fata de liceu. Evenimentele au la baza o succesiune de reactii în lant, un fapt negativ, un esec atrage dupa sine un altul. Desigur exista si probleme datorate colectivelor de elevi. Unele clase sunt mai bine consolidate, în altele liderii negativi strica clasa.
- anul III - factorul care domina acest an de studiu este pasivitatea. Elevii în loc sa se mobilizeze pentru bac. si admitere adopta un comportament pasiv chiar dezinteresat fata de scoala. Pentru a estompa efectele acestei stari elevii efectueaza excursia de studii si de asemenea psihologul îi informeaza cu privire la rezultatele obtinute la teste. Acest lucru este important pentru motivarea elevilor pentru cariera militara. Psihologul vizeaza stabilirea unui echilibru între dorintele si aspiratiile elevului si posibilitatile lui de a obtine acest lucru. Elevul este orientat spre scolile de ofiteri sau subofiteri functie de posibilitati. Acest lucru vine în continuarea proceselor de cunoastere si autocunoastere începute în clasa a IX a. Prin comunicarea rezultatelor obtinute la teste, consiliere, terapie, elevul este ajutat sa depaseasca momentele dificile si sa-si faureasca un tel. Autocunoasterea si cunoasterea sunt importante în orientarea si motivarea elevului pentru cariera militara. Scoaterea în evidenta a calitatilor sau a lipsei acestora îl ajuta pe elev în cariera lui viitoare.

MODALITATI PRACTICE DE INTERVENTIE ÎN STIMULAREA MOTIVATIEI SI REDUCEREA DIFICULTATILOR ADAPTATIVE. FACTORII EDUCATIONALI IMPLICATI.

1.ELEVUL TREBUIE ÎNCURAJAT SA SE GÂNDEASCA LA REUSITA SI SUCCESUL TREBUIE EVIDENTIAT -PROF., CDT. COMPANIE -
2.ÎN MULTE SITUATII, MOTIVATIA ESTE LA FEL DE IMPORTANTA CA INTELIGENTA PENTRU REALIZAREA UNUI SCOP DE ACEEA TREBUIE STIMULATA PRIN METODE POZITIVE SI NU FORTATE -PROF., CDT. COMPANIE-
3. COMPORTAMENTUL IMPULSIV SI REFRACTAR DISTRAGE DE LA MUNCA INTELECTUALA, PRIN AUTOCUNOASTERE SI CONTROLUL IMPULSURILOR, ELEVII TREBUIE ÎNVATATI SI AJUTATI SA-SI REGLEZE COMPORTAMENTUL - PSIHOLOG -
4. PERSEVERENTA DUCE LA SUCCES, ABANDONUL ÎN FATA DIFICULTATILOR ESTE RETETA ESECULUI - PROFESOR - PSIHOLOG -
5. ELEVUL TREBUIE ÎNVATAT SA NU-SI AMÂNE ACTIUNILE PENTRU CA AR PUTEA RATA OCAZIILE-PROF., PSIHOLOG -
6. STIMULAREA ÎNCREDERII PERSONALE, PERSOANELE CU O STIMA DE SINE SCAZUTA AU REACTII EMOTIONALE MAI SEVERE CE DUC LA ESEC - PSIHOLOG, PROFESOR, PARINTI.
Alaturi de modalitatile de interventie am mentionat si factori educativi care trebuie sa le aplice si sa intervina direct: profesor, comandant de companie, psiholog, parinti. Buna colaborare dintre acestia precum si modul lor unitar de actiune vor duce la diminuarea efectelor negative ale inadaptarii si demotivarii.
Din aspectele evidentiate mai sus asi dori sa scot în valoare faptul ca succesul în cariera militara depinde de existenta calitatilor necesare (adaptare, rezistenta la stres, cooperare, extraversie, sociabilitate), dar si de modul de stimulare a motivatiei pentru cariera.


DACA NU POTI CE VREI, TREBUIE SA VREI CE POTI

 

***

 

* U.M. 02480 Câmpulung Moldovenesc
 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania