Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

SELECTIA PSIHOLOGICA

PERCEPTIA SOCIETATII CIVILE ASUPRA ACTULUI DE SELECTIE
Psiholog Camelia Mariana GHERASIM*

 

 

REZUMAT

Scopul acestei lucrari este sa oferim o perspectiva asupra unui domeniu de actualitate, modul de perceptie a mediului militar, a selectiei realizate în centrele zonale. Pe parcursul a doi ani consecutivi am realizat doua studii exploratorii, unul pe studenti si unul pe elevi, urmarind aceleasi ipoteze, si anume ca
1. Gradul de informare a populatiei civile asupra problematicii testarii în cadrul centrelor zonale este insuficient. Populatia are doar informatii partiale, incomplete si imprecise.
2. Imaginea procesului de selectie este victima unor prejudecati si stereotipuri. Acestea sunt datorate lipsei de informatii, informatiilor eronate de la fosti candidati.
În urma cercetarilor realizate am ajuns la urmatoarele concluzii:
a. nivelul de cunostinte referitoare la procesul de selectie pentru cariera militara este destul de scazut, publicul detinând informatii partiale, incomplete si imprecise.
b. în privinta imaginii procesului de selectie, au existat diferente majore între studenti si elevi, esantionul de studenti emitând judecati referitoare la corectitudinea/incorectitudinea testarii din centrele zonale, pe când elevii (clasele a XII-a si a VIII-a) au sustinut ca toate cunostintele lor care au participat la examinare au fost încântate de corectitudinea, seriozitatea si exigenta cu care au fost tratate.
c. imaginea profesiei militare: desi se considera ca a avut de suferit în ultima perioada, este înca o profesie cu un grad destul de mare de atractivitate pentru un numar de persoane.
d. imaginea asupra candidatilor pentru institutiile militare de învatamânt este pozitiva, principalele motive pentru optiunea lor considerându-se ca ar fi pregatirea buna, pasiunea pentru domeniu (interesul, motivatia) si aptitudinile, iar ei ca persoane potrivite mediului militar sa prezinte o dezvoltare armonioasa din punct de vedere fizic, psihic, intelectual.
De aici se desprinde faptul ca este necesara o mai mare implicare în procesul de promovare a profesiei militare, a actului de selectie, folosirea mai multor mijloace prin care informatia sa ajunga la publicul-tinta.

Cuvinte-cheie: modele perceptive, informare, selectie.


INTRODUCERE

Trecem printr-o perioada de mari modificari structurale în întreaga societate româneasca, lucru care afecteaza inclusiv institutia militara. Reforma în armata implica toate sectoarele ei, în ultimii ani producându-se o mare schimbare în cadrul procesului de selectie prin înfiintarea centrelor zonale de selectie si orientare. Prin aceste structuri s-a ajuns la modificarea si perfectionarea actului de selectie, ca si continut al testarii (atât psihologice cât si al testarii fizice), ca metoda si ca timp alocat fiecarui candidat.
Este obligatoriu ca aceste schimbari sa determine niste reactii, atât în interiorul sistemului cât si în afara sa. Reactiile de la "clientul" pentru care realizam selectia (institutiile militare de învatamânt) sunt în general pozitive, mai putine reactii existând de la societatea civila. Ne intereseaza în special modul în care publicul tinta percepe institutia si activitatea noastra, care sunt ecourile care se propaga în special în rândul tineretului, nu atât prin mijloacele de promovare ale armatei, ci prin intermediul civililor care au luat contact cu centrele zonale.


Unele din replicile cel mai des întâlnite în viata cotidiana sunt: "Cu banul le rezolvi pe toate", "Copiii buni nu au nici o sansa", idei extremiste, care generalizeaza niste cazuri probabil izolate. Este o caracteristica a societatii noastre sa justificam orice esec prin lipsa de echitate, prin nedreptate. Ne intereseaza care este imaginea pe care o prezinta fostii candidati, daca exista o "mitologie" referitoare la centre si la selectie, cât din toate acestea corespunde realitatii. Vom încerca sa identificam gradul de informare (cunoastere) a populatiei în privinta selectiei pentru învatamântul militar si identificarea modelelor perceptive ce apar la nivelul populatiei în raport cu acest sistem. Datorita fenomenului de etichetare a persoanelor în functie de apartenenta la un grup (social, etnic, religios etc.), vom încerca sa conturam modelul perceptiv al candidatului pentru cariera militara.



PERCEPTIA SOCIALA


În permanenta individul uman realizeaza un proces de extragere si prelucrare a informatiei referitoare la lumea exterioara si la propriul sau Eu. Omul este astfel subiect al propriei cunoasteri, în urma careia îsi formeaza identitatea de sine, si subiect al cunoasterii celorlalti.


Perceptia sociala reprezinta procesul mental de cunoastere, activ implicat în cunoasterea curenta, prin care se reflecta persoane, grupuri, fenomene sociale în functie de raporturile si interactiunile subiectului cunoasterii cu acestea. Perceptiile au ca rezultat producerea de evaluari si aprecieri asupra obiectelor si fenomenelor percepute si reprezentari ale acestora, ajungându-se în final la producerea de comportamente si de raporturi fata de mediul înconjurator.


"În interiorul organismului se manifesta asadar un proces de constructie a perceptiei care conduce la un anumit eveniment corespunzator constientizarii obiectivului, a realitatii în ipostaza de a fi perceputa"(6, pag. 39).


Principalele surse de eroare în receptarea si interpretarea informatiilor despre o persoana sau un grup sunt categorizarea, atribuirea, prejudecata si stereotipul. Toate acestea sunt o baza teoretica pentru studiul realizat, armata fiind o institutie cu un status aparte între toate celelalte institutii dintr- un stat. Asupra sa sunt create în rândul societatii civile multiple stereotipuri, apar categorizari, atât favorabile cât si defavorabile, în functie de reprezentantii institutiei cu care s-a intrat în contact, de sursele de informare, de mediul de provenienta etc.

ASPECTE ALE IMAGINII INSTITUTIEI MILITARE

Armata poate fi definita ca "organizatie formala, cu o structura specifica de statusuri si roluri, în care puterea de a influenta actiunile altora creste pe masura înaintarii spre vârful ierarhiei organizationale" (W. Konblum, 1988).


Fiecare functie are responsabilitati precis definite, exista descrieri detaliate ale îndatoririlor, raspunderilor, autoritatii, locului în ierarhie. Aceste lucruri sunt specifice organizatiilor de tip birocratic. Organizatiile birocratice se bazeaza pe un sistem de autoritate rational- legal. Ierarhia este clar definita, Autoritatea este corespunzatoare cu gradul ierarhic, liderii sunt formali si nu corespund neaparat cu liderii informali. Functionarea institutiei are la baza un sistem de reguli si reglementari formale cuprinse în regulamentele militare.


Avantajele acestui tip de organizatie ar fi eficienta tehnica, precizia, rapiditatea, promovarea unui proces obiectiv si impersonal de luare a deciziei. Dezavantajele deriva din supraaccentuarea specializarii, impersonalitatii, conformismului.


Imaginea armatei în opinia majoritatii este o constructie în timp, bazata pe un proces complex de stereotipizare sociala. Anumite asertiuni au circulat cu frecventa mare atât în cadrele formale cât si în mod neinstitutionalizat. Reprezentarea armatei ca grup social s-a format în contrast cu alte grupuri.


Dintr-o ancheta realizata în anul 2000 de catre Marian Predoaica despre imaginea armatei în rândul tinerilor, reiese ca acestia au o imagine foarte buna despre armata, cu mentiunea ca subiectii de sex feminin sunt mai impresionati de mediul militar, iar ceea ce apreciaza tinerii la armata reprezinta în general elemente abstracte, dezirabile, greu de verificat de persoane care nu sunt implicate în mod direct în viata militara. Aceste aspecte sunt proiectii asupra institutiei ale trasaturilor oricarei armate, care se pot desprinde din multiple surse (carti, filme etc.) si mai putin din contactul direct. Ca exemplu: disciplina, ordine, seriozitate, organizare, prestanta, colegialitate, rigurozitate. Deci are loc un proces de atribuire si de categorizare în functie de subiectul perceptor, de teoriile naive pe care le poseda, de raportarea la surse de informatii pe care nu le poate verifica. Aceste imagini nu sunt rezultatul unor aprecieri obiective, confundându-se realitatea cu dezirabilitatea.


Din prelucrarea datelor la interviul de evaluare din cadrul selectiei în centrele zonale se releva aceleasi concluzii: candidatii, în motivarea optiunii lor pentru cariera militara, se raporteaza la aceleasi informatii generale, le reprezentarile lor despre armata. Raspunsurile sunt în general dezirabile, oarecum determinate de situatia de examinare. Mare parte din candidati nu poseda informatii clare, ancorate în realitate. Putem da un exemplu clar: cel al tipului de candidat care mentioneaza o multime de atribute generale, dezirabile ale armatei, dar în momentul în care ajunge sa-si motiveze optiunea pentru o anumita specialitate, descoperi ca nu stie nimic despre aceasta. Opteaza oare datorita unei sonoritati aparte a denumirii? Considera ca nu are un viitor în alta parte? A auzit ca acolo ar fi o concurenta mai scazuta? Oare au ei o imagine clara asupra factorilor de solicitare fizica si psihica asociati activitatii specifice a unei subunitati militare? A auzit de "stresul de lupta" ? Multiple întrebari la care nu avem înca raspuns. Acestea ne determina sa încercam o conturare a imaginii candidatului ideal, a candidatului real, a actului de selectie si a armatei în general, prin prisma tinerilor care ar fi putut candida la institutiile militare de învatamânt în anul anterior de selectie.


Un alt "semnal de alarma" care a determinat continuarea studiului a fost uimitoarea reactie a elevilor din Colegiul Militar Liceal "stefan cel Mare", care au renuntat în acest an într-o proportie foarte mare la continuarea carierei militare. Pentru ei atractivitatea profesiei militare a scazut într-un mod frapant.


Oare exista diferente foarte mari între modul în care percep elevii de colegiu militar institutia militara si cel al elevilor din mediul civil? Consideram ca exista diferenta pregnante inclusiv în modul în care îi apreciaza elevii civili pe cei din colegiile militare, considerându-i foarte capabili din toate punctele de vedere: ca dotare fizica, psihica, intelectuala, ca nivel de cunostinte etc.


Vorbind mai în detaliu despre activitatea desfasurata în Centrele Zonale de Selectie si Orientare, putem sustine ca probele realizeaza diagnosticarea acelor inaptitudini flagrante care ar împiedica adaptarea candidatilor la mediul din institutiile militare de învatamânt (exemplu: lipsa unor aptitudini fizice, a unui nivel mental minim pentru categoria pentru care opteaza). Examenul psihologic de aici are scopul de a admite candidatii care corespund nivelului minim stabilit pentru potentialul psihic reclamat de solicitarile la care vor fi supusi dupa absolvirea studiilor, precum si de a depista si elimina pe cei care au un potential psihoaptitudinal redus fata de cel solicitat la activitatile militare.


Orientarea si selectia profesionala au rostul de a împiedica persoana de a ocupa un post care nu corespunde nivelului sau de performanta, indiferent daca este peste sau sub puterea individuala de a realiza sarcinile impuse de post. Aceasta este singura metoda de a împiedica scaderea performantei, neîndeplinirea sarcinilor de învatare sau de munca sau cresterea timpului de învatare a acestora (consecinta a ocuparii unui post ale carui cerinte sunt peste puterile individului) sau în cazul în care cerintele postului sunt inferioare posibilitatilor individului, o parte din posibilitati ramân neutilizate, satisfactia în munca scade si oamenii traiesc un sentiment de frustrare.

ASPECTE METODOLOGICE

Definirea operationala a conceptului de perceptie sociala:
Am realizat pâna la acest capitol o abordare mai mult teoretica a perceptiei sociale, cu axare pe perceptia sociala a institutiei militare, cu distorsiunile perceptive ce intervin. Am definit la începutul lucrarii perceptia sociala ca procesul mental de cunoastere, activ implicat în activitatea curenta, prin care se reflecta persoane, grupuri, fenomene sociale în functie de raporturile, interactiunile subiectului cunoasterii cu acestea.
În aceasta cunoastere intervin adesea diferite surse de distorsiune, care duc, pe lânga formarea unei perceptii eronate, la atitudini si comportamente specifice, legate de persoanele percepute.


Pentru a putea surprinde mai bine aceste lucruri, vom folosi o definitie operationala a conceptului "perceptie sociala", definitie utila în operationalizarea conceptului si elaborarea instrumentelor.


Perceptia sociala este procesul prin care sunt cunoscute trasaturile fenomenului/persoanei- stimul, pe baza carora se infereaza apoi aspecte psihologice, sociale si chiar aspecte legate de valorile si normele legate de fenomenul/persoana respectiva.

Obiective si ipoteze
Obiectivele acestei lucrari sunt:
1. Identificarea nivelului de cunostinte al populatiei civile, a gradului de informare asupra problematicii selectiei pentru învatamântul militar.
2. Identificarea modelelor perceptive ce apar la nivelul populatiei civile în raport cu profesia militara, selectia pentru aceasta profesie.
În contextul acestor obiective am elaborat urmatoarele ipoteze de lucru:
1. Gradul de informare a populatiei civile asupra problematicii testarii în cadrul centrelor zonale este insuficient. Populatia are doar informatii partiale, incomplete si imprecise.
2. Imaginea procesului de selectie este victima unor prejudecati si stereotipuri. Acestea sunt datorate lipsei de informatii, informatiilor eronate de la fosti candidati.
Esantionare


Urmarind realizarea unui studiu exploratoriu, am realizat un esantion de intentionalitate, deci de tip neprobabilistic.


Am ales pentru investigare 29 studenti si 88 de elevi din clasele terminale din institutiile de învatamânt din Câmpulung Moldovenesc. 66 de subiecti sunt elevi de clasa a VIII-a, 22 de clasa a XII-a, 36 de sex masculin si 52 de sex feminin.


Motivul alegerii acestor din urma subiecti ar fi în principal faptul ca ei sunt mai "în mijlocul evenimentelor" decât cei din alte localitati. Aici exista un colegiu militar, un centru zonal, mare parte din subiecti au intrat în contact cu persoane care au candidat pentru o institutie militara de învatamânt. Vrem sa identificam modul în care au ajuns în rândul lor informatiile de la Birourile Informare Recrutare, modul în care s-a realizat promovarea profesiei militare, daca au încercat sa dea examen la o institutie militara de învatamânt, motive care i-ar determina sa opteze sau nu pentru cariera militara. În privinta alegerii studentilor, am considerat ca acestia (studenti la stiinte exacte- politehnica, informatica, stiinte economice, fizica, medicina) sunt publicul- tinta din anul anterior de selectie, sunt cei mai buni ca orientare intelectuala pentru învatamântul militar. Vrem sa identificam modul în care au ajuns în rândul lor informatiile de la Birourile Informare Recrutare, modul în care s-a realizat promovarea profesiei militare, daca au încercat sa dea examen la o institutie militara de învatamânt, motive care i-au determinat sa opteze sau nu pentru cariera militara.


Elaborarea instrumentelor
Metoda utilizata a fost chestionarul. Chestionarul de cercetare, conform lui Septimiu Chelcea, reprezinta "o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constând dintr- un ansamblu de întrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi înregistrate în scris. ""(4, pag. 180)
Am utilizat ancheta indirecta, în scris.
 


Operationalizarea conceptului – dimensiuni, variabile, indicatori
 

Concept

Dimensiuni

Variabile

Indicatori

Percepția instituției militare

Informarea

Cunoștințe

- etapele procesului de selecție

-testarea psihologică

- testarea fizică

-surse de informare

Atitudinea

Prestigiul/atractivita

tea profesiei militare

-enumerarea profesiilor atractive

Imaginea asupra candidatului pentru profesia militară

-caracterizarea candidatului

-caracterizarea candidatului ideal

- motive ale formei actuale a testării

Imaginea activității de selecție

-dificultatea probelor

-corectitudinea testării


Am folosit în special întrebarile deschise, care, cu toate ca prezinta un grad de dificultate mai mare în prelucrarea datelor, dau posibilitatea celui investigat de a se exprima liber, nu îi limiteaza sau standardizeaza posibilitatile. Este un domeniu destul de dificil de cuprins în câteva raspunsuri, ar fi existat riscuri de a pierde pe drum unele elemente de altfel importante sau chiar de a sugera subiectilor raspunsul pentru o întrebare ulterioara.


Prelucrarea datelor
Chestionarul este alcatuit preponderent din întrebari deschise, drept pentru care am folosit pentru prelucrarea datelor analiza calitativa de continut, urmarind în special dimensiunea "atitudine". Am realizat si histograme pentru întrebarile închise precum si pentru ilustrarea grafica a frecventei aparitiei unor caracteristici mentionate de subiecti în unele întrebari deschise.


Analiza si interpretarea datelor
În urma prelucrarii datelor din chestionarele completate am obtinut o imagine a modului cum sunt percepute profesia militara, actul de selectie în rândul posibililor candidati.


Din cercetarea realizata pe studenti reiesea ca profesia militara are înca un grad mare de atractivitate. În ierarhizarea primelor cinci profesii atractive ea se situa pe locul patru, în functie de numarul nominalizarilor de catre subiecti. Pe locul întâi se situeaza "inginerul", pe locul doi "medicul", pe locul al treilea "managerul" si "programatorul", iar pe locul al patrulea, la egalitate "ofiterul" si "omul de afaceri", urmati de "economist" si "avocat". Motivele pentru care subiectii situeaza aceasta meserie în partea superioara a ierarhiei ar fi: siguranta (meseriei, postului), faptul ca este o meserie bine platita si de perspectiva, domeniu interesant. La polul opus, cei care considera profesia militara în partea inferioara a ierarhiei iau în considerare greutatea ei, conditiile de munca, stresul, riscurile, remuneratia necorespunzatoare, sau pur si simplu nu le place lor mediul militar. De remarcat ca remuneratia este un motiv pentru ambele categorii de subiecti.
În rândul elevilor ierarhia s-a schimbat, probabil si datorita orientarii diferite a subiectilor (studentii fiind în special de la specializarea "politehnica").


Astfel, pe locul întâi se afla "medicul", pe locul al doilea "profesorul ", apoi profesiile ce tin de justitie (avocat, jurist, judecator), urmând, în ordine descrescatoare "informaticienii", "lucratorii din presa scrisa si audio- vizuala", "inginerii", "psihologii", "managerii", "contabilii", "ghizii turistici", profesia "ofiter/cadru militar" ocupând abia un loc 10.


Diferentele deriva probabil din orientarea diferita a subiectilor spre un domeniu sau altul, de planurile diferite de viitor, desi frapant este faptul ca o mai mare parte din elevi ar opta pentru o cariera militara. Principalele motive care fac atractiva o institutie militara de învatamânt ar fi calitatea învatamântului, siguranta oferita de o institutie de stat esentiala în orice stat, care "nu se va desfiinta niciodata" (dupa cum chiar noteaza unii candidati), este o adevarata cariera, care îti poate oferi un viitor stralucit, este un domeniu interesant, în care exista ordine, disciplina, seriozitate. O parte dintre subiecti ar opta pentru o institutie militara, dar considera ca nu au resursele (mediile, pregatirea) necesare. Motivele celor care nu ar opta pentru acest domeniu se refera în mare parte tot la lipsa acestor resurse (considera ca nu ar face fata, ca nu pot, ca este foarte greu), altii nu pot accepta supunerea, asociaza cu institutia militara lipsa libertatii, severitatea, strictetea, duritatea, nu accepta stilul de viata propriu- zis, sau pur si simplu apreciaza ca nu li s-ar potrivi sau ca în armata este locul potrivit doar pentru baieti (lucru sustinut de câteva reprezentante ale sexului feminin). Din numarul total de subiecti, 29 (32, 95%) ar opta pentru o institutie militara de învatamânt, dintre acestia 13 fiind de sex feminin.


Prin prisma elevilor, tinerii care se orienteaza spre o cariera militara sunt caracterizati de urmatoarele elemente: nivelul de pregatire foarte bun, pasiunea pentru mediul militar, considera ca au aptitudini corespunzatoare pentru acest mediu, au o constitutie fizica adecvata, sunt capabili sa reziste la stres, sunt disciplinati si seriosi, curajosi, cu aptitudini de lider, dau dovada de patriotism si chiar de un pic de nebunie.
Prin prisma studentilor, pe primul loc se situeaza pasiunea pentru mediul militar, apoi interesul pentru domeniu, aptitudinile corespunzatoare pentru acest mediu (inteligenti, înzestrati, cu încredere în fortele proprii, dornici de o viata riguroasa), siguranta (financiara, a meseriei).


Caracteristicile pe care considera studentii ca trebuie sa le posede candidatul ideal pentru mediul militar sunt: pe primul loc se situeaza conditia de apt fizic; apt psihic si inteligent;bun din toate punctele de vedere;pasionat de armata, disciplinat, cu simt de raspundere;sanatos (probabil si fizic si mental).
Caracteristicile pe care considera elevii ca trebuie sa le posede candidatul ideal pentru mediul militar sunt: pe primul loc se situeaza conditia de apt fizic – capabil de efort;sa fie bine pregatit din punct de vedere al cunostintelor;disciplinat, capabil sa respecte ordinele, regulile;inteligent, cu gândire logica.


Se observa ca din punctul de vedere al subiectilor armata este asimilata cu efortul fizic, cu regulile, ordinea, cu cunostintele si inteligenta, deci portretul individului care ar trebui cautat pentru acest domeniu îmbina trasaturile unei personalitati armonioase, ideale am putea spune, cu posibilitati maxime de adaptare.
Referitor la etapele procesului de selectie, subiectii mai degraba îsi spun parerea, în ce cred ei ca ar consta acestea, nu le cunosc foarte bine, un singur candidat care a participat la selectie pentru categoria CML mentioneaza cele trei probe principale (inclusiv interviul de evaluare).


În privinta testarii psihologice pentru cariera militara, unii subiecti mai mult vorbesc despre scopul acestei testari decât despre continutul ei. Astfel, testarea psihologica are rostul de a verifica modul de reactie în diverse situatii, de a determina starea emotionala, de a descoperi daca acesti candidati sunt apti sau nu pentru învatamântul militar, de a verifica gândirea, încrederea în sine, curajul, aptitudinile. O parte din subiecti mentioneaza faptul ca ar aparea inclusiv întrebari care te deruteaza si consultatia cu un psiholog.


În privinta testarii fizice, lucrurile stau ceva mai bine, subiectii facând o legatura logica cu necesitate rezistentei fizice. Astfel mare parte din subiecti includ alergarea de rezistenta. Un procent redus cunosc si existenta unui traseu, ceilalti necunoscând detalii, dar mentionând investigarea capacitatii de efort fizic, precum si evaluarea medicala, clinica.


În privinta rostului acestei testari, majoritatea subiectilor considera ca este de a alege cei mai buni (priceputi, apti) candidati, pentru realizarea unei bune selectii si departajari între cei buni si cei slabi ca nivel de învatatura, pentru a afla daca vor face fata mediului, pentru a se elimina cei mai slabi.


Majoritatea subiectilor studenti au intrat în contact cu o persoana care a sustinut probe în unul din centrele zonale. Dar numai unei parti dintre acestia le- au fost împartasite impresii referitoare la dificultatea probelor si corectitudinea testarii. Parerile sunt împartite în privinta gradului de dificultate a probelor. În ceea ce priveste corectitudinea testarii, putini considera ca aceasta exista, ceilalti sustinând sub diverse forme existenta incorectitudinii: nu exista corectitudine, se trece pe interes, "în ziua de azi, dai banul, treci". Curios este ca aceeasi subiecti considerau ca rostul testarii în forma actuala este cel de a trece cei mai buni candidati. Apare o contradictie, probabil din faptul ca, în momentul în care vine vorba de corectitudine, tineretul o considera o valoare lipsa în societatea contemporana, facând o generalizare pripita asupra tuturor domeniilor. Sau poate candidatii care au fost respinsi îsi justifica esecul tocmai prin astfel de afirmatii, judecati la adresa mediului pentru care au fost considerati necorespunzatori. Apare inclusiv afirmatia ca personalul din centrele zonale ar fi partinitor, ca ar exista candidati care trec examenele înainte de a le sustine, iar trei subiecti tin sa aiba o replica moralizatoare referitoare la necesitatea corectitudinii, pentru ca "de aici (centrele zonale) pleaca viitorii ofiteri". Toate acestea sunt, daca nu semnale de alarma, directii de aprofundat în viitoarele investigari ale modului în care este perceput sistemul de selectie.


Din esantionul de elevi, 80 subiecti (90, 91%) au intrat în contact cu o persoana care a sustinut probe la Centrul Zonal. Dintre acestia 41 de subiecti au aflat ca probele ar fi grele (în special probele fizice), iar altii 9 sustin ca sunt dificile doar daca nu esti bine pregatit sau nu esti sigur pe tine. Doar 12 candidati au fost informati ca probele au fost usoare, iar pentru unii imaginea a diferit în functie de persoana care le- a prezentat- o. Spre deosebire de esantionul de studenti, nu au existat "reclamatii" referitoare la corectitudinea testarii, chiar daca au cunoscut candidati care au fost declarati "Respins" la probe, scotându-se în evidenta chiar obiectivitatea, corectitudinea si severitatea testarii.


În rubrica "Observatii. Completari" o parte din subiecti au tinut sa mentioneze o data în plus faptul ca fostii candidati pe care îi cunosc au fost impresionati în mod placut de severitatea, seriozitatea, corectitudinea, exigenta si strictetea cu care au fost tratati, de disciplina care s-a impus. Altii au tinut sa sublinieze calitatea liceului (dintre elevii de clasa a VIII-a), concurenta foarte mare la institutiile militare de învatamânt, gratuitatile care sunt oferite elevilor militari, regimul dur si limitarea timpului liber, precum si faptul ca aceia care au reusit sunt foarte mândri de aceasta realizare.


În concluzie, am obtinut o imagine care permite familiarizarea cu domeniul studiat si care poate deschide noi directii de cercetare, ajuta la stabilirea prioritatilor în privinta problematicii studiate.

CONCLUZII

În urma cercetarilor realizate am ajuns la urmatoarele concluzii:
a. nivelul de cunostinte referitoare la procesul de selectie pentru cariera militara este destul de scazut, publicul detinând informatii partiale, incomplete si imprecise.
b. în privinta imaginii procesului de selectie, au existat diferente majore între studenti si elevi, esantionul de studenti emitând judecati referitoare la corectitudinea/incorectitudinea testarii din centrele zonale, pe când elevii (clasele a XII-a si a VIII-a) au sustinut ca toate cunostintele lor care au participat la examinare au fost încântate de corectitudinea, seriozitatea si exigenta cu care au fost tratate.
c. imaginea profesiei militare: desi se considera ca a avut de suferit în ultima perioada, este înca o profesie cu un grad destul de mare de atractivitate pentru un numar de persoane.
d. imaginea asupra candidatilor pentru institutiile militare de învatamânt este pozitiva, principalele motive pentru optiunea lor considerându-se ca ar fi pregatirea buna, pasiunea pentru domeniu (interesul, motivatia) si aptitudinile, iar ei ca persoane potrivite mediului militar sa prezinte o dezvoltare armonioasa din punct de vedere fizic, psihic, intelectual.


Prima ipoteza a acestui studiu era ca populatia investigata detine informatii partiale, incomplete si imprecise referitor la procesul de selectie, lucru care se confirma.


Urmatoarea ipoteza se referea la faptul ca imaginea centrelor zonale si a procesului de selectie este victima unor prejudecati, stereotipuri, care provin din lipsa de informare sau din informarea eronata de la fosti candidati. În rândul studentilor, ipoteza se confirma, desi poate nu lipsa de informare ar fi principalul "vinovat" pentru aceasta stare de fapt, ci doar tendinta de a judeca dupa tipare prestabilite, de a nu avea încredere în nici o forma de evaluare, de a considera ca traim într-o societate în care totul poate fi cumparat, de a ne justifica esecurile prin acuze. Dar în nici un caz la adresa propriei persoane. Consideram aceasta ipoteza ca fiind confirmata doar partial, neexistând nici un fel de critica la adresa modului în care se realizeaza selectia în rândul esantionului de elevi, din contra, subiectii sustinând ca fostii candidati au laudat corectitudinea, seriozitatea, exigenta cu care au fost tratati. O posibila explicatie ar fi probabil cresterea transparentei procesului de selectie.


De aici se desprinde faptul ca este necesara o mai mare implicare în procesul de promovare a profesiei militare, a actului de selectie, folosirea mai multor mijloace prin care informatia sa ajunga la publicul- tinta.
Consideram benefice contactele ce publicul-tinta, precum si continuarea "relatiei" cu cei admisi din rândurile fostilor candidati, pentru îmbunatatirea imaginii centrelor, pentru o cunoastere mai în profunzime a celor pe care îi "trimitem" în institutiile militare de învatamânt, pentru realizarea unei mai bune adaptari a lor la stilul de viata militar si prevenirea posibilelor probleme.

BIBLIOGRAFIE


1. Bârsanescu, stefan, Dictionar de pedagogie contemporana, Editura enciclopedica româna, Bucuresti, 1962
2. Boudon, Raymond, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
3. Bourhis, Richard Y, Leyens, Jacques- Philippe, Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi, 1997
4. Chelcea, Septimiu, Marginean, Ioan, Cauc, Ion, Cercetarea sociologica, Editura Destin, 1998
5. Cracsner, Constantin- Edmond, Elemente de psihologie militara, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003
6. Moscovici, Serge, Psihologia sociala sau Masina de fabricat zei, Polirom, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1999
7. Neculau, Adrian, Reprezentarile sociale, Editura Polirom, Iasi, 1997
8. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi, 1997
9. schiopu, Ursula, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1994
10. Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998
 


 

* Centrul Zonal de Selectie si Orientare Campulung Moldovenesc

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania