Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

 PREGATIREA PSIHOLOGICA PENTRU LUPTA
PREGATIREA PSIHICA A GENISTILOR
ĪN EXECUTAREA MISIUNILOR DE SPRIJIN
Psiholog Manuela Bratosin*

 


Odata cu initiativa de aderare a Romāniei la NATO a crescut ponderea misiunilor de mentinere-impunere a pacii la care participa si militarii romāni. Īn aceste misiuni au fost angajati militari de diferite nationalitati, acestia fiind dislocati uneori la distante foarte mari de pamāntul pe care s-au nascut, īn medii de viata cu totul noi pentru ei.


De nenumarate ori īn misiunile de mentinere a pacii militarii sunt nevoiti sa faca fata unor situatii deosebite, solicitante din punct de vedere psihic. Comportamentul ca expresie complexa a īntregii personalitati este dictat de conditiile de mediu, iar strategiile de coping si cerinta de a rezista impactului se bazeaza pe perceptia subiectiva/obiectiva a unor situatii personale si sociale. De aceea militarul nu trebuie sa beneficieze doar de un IQ peste medie, inteligenta emotionala fiind un complement al inteligentei rationale.


Goleman definea inteligenta emotionala īn capacitatea de a fi īn stare sa se motiveze si sa persevereze īn fata frustarilor de a-si stapāni impulsurile si de a amāna satisfactiile de a-si regla starile de spirit si de a īmpiedica sa-i īntunece gāndurile, de a fi staruitor si de a spera.


Īn manifestarea inteligentei interpersonale cheia cunoasterii de sine include accesul la propriile sentimente, capacitatea de a discerne īntre ele si de a le stapāni īn calauzirea comportamentului.


Experienta militarilor romāni, a generatiilor īn viata si activitate, se aplica la misiunile de lupta īn timp de pace, experienta din ’89 si actuala a unor batalioane profesioniste implicate īn actiunile militare din teatrele de operatii si la experienta substitutiva īn aplicatii. Reactia la stresul de lupta este corelata esentei faptului luptei, o confruntare īntre beligeranti uzānd de mijloace experte violente pentru a-si anula mutual capacitatea de actiune si de reactie. Punānd īn centru factorul uman direct implicat īn lupta, acesta facānd obiectul optimizarii comportamentului, cercetarea psihologica de razboi este de acord ca īnceteaza capacitatea de actiune si reactie eficienta a subunitatii īn momentul īn care vizeaza comanda si slabeste coeziunea grupului de luptatori. Corelat acestei dinamici, se constata cresterea manifestarilor de reactie la stresul de lupta. Esential, reactiile īn cauza sunt expresie a anxietatii. Cheia īntelegerii comportamentului luptatorului este aceea de a supravietui si de a lupta pentru sine si camarazii sai. Reactia la stresul de lupta are propria sa dinamica dupa [Kardiner si Spiegel], poate fi: imediata, acuta, cronicizata. Reactia imediata dureaza ore sau zile, anxietatea este flotanta, manifestata somatic, comportamental si emotional. Faza acuta dureaza saptamāni sau luni, anxietatea se cristalizeaza īn sistem defensiv si marcheaza persoana. Ambele se pot recupera eficient, pe loc. Īn sase luni se poate constitui cronicizarea care presupune un consimtamānt tacit al subiectului la esec si conservarea traumei, cu aditionarea traumelor noi. Manifestarile au forma cosmarurilor, maniilor violente, alterarea relatiilor interpersonale. Conflictul posttraumatic ar fi īntre necesitatea de abreactie si depresie.


Abordarea psihologica actuala considera stresul de lupta inevitabil, conditie a situatiei de lupta si reactie la acesta, ca normala. Strategia rezolutiva recomandata nu priveste simptomele, ci organizarea resurselor personale de a face fata asaltului ostil al luptei si efectelor sale emotionale, demontarea sentimentului de neajutorare, furiei si a reconstructiei repetitive a īncarcaturii emotionale negative. Se propun patru pasi:
1. Reluarea prompta a comportamentului adaptat functional, chiar daca simptomele persista;
2. Recurgerea la suportul social natural (grupul militar primar) sau la un suport alternativ asemanator;
3. Redobāndirea perceptiei de sine ca fiind sanatos si respingerea etichetei de bolnav;
4. Promovarea neīngradita a abreactiei (descarcarea emotionala a afectului corelat evenimentului traumatizant).


Recuperarea eficienta se produce pe loc, fara dezafectare militara, sau īn imediata proximitate a evenimentelor de lupta si a propriului grup īn care subiectul se cere reintrodus cāt mai curānd posibil.
Scopul tehnicilor de relaxare este definit de Colto [1990] ca īnlaturarea sau risipirea acelor simptome fizice negative pe care organismul uman le produce sub influenta stresului. Rany evalueaza scopurile relaxarii psihoterapeutice īntr-o perspectiva mult mai corespunzatoare īn opinia lui; acestea cuprind restructurarea imaginii corporale, atingerea unei autocunoasteri mai profunde si mai adecvate a functiilor somatice īn cazul fenomenelor de decompensare prin mobilizarea unei adaptari mai satisfacatoare, luarea īn stapānire a imaginatiei reprimate sau a celei care functioneaza īmpotriva persoanei.


Īn timpul misiunii s-a observat ca militarii au un mod foarte diferit de a-si domina stresul. Se impune o diferentiere īntre o faza de asteptare, de dinaintea luptei, de aceea de desfasurare efectiva, nu numai datorita solicitarii psihice diferite, ci si modurilor diferite de a aborda posibilitatea surmontarii acesteia īn cele doua faze. Īn faza de pregatire si asteptare, din punct de vedere emotional domina frica. Ea poate fi mai mult sau mai putin controlabila sau poate fi dominanta asupra deciziei si comportamentului. Īn situatii limita, conflictuale, disconfortul este puternic resimtit, fiind trait cu deosebita intensitate. Comportamentul militarului se va orienta spre īndeplinirea misiunii si supravietuire. Tensiunea lui psihica va fi maxima daca conditiile de mediu si perceptia sa despre acestea nu vor fi aceleasi. Īn functie de structura de personalitate, oamenii au īn situatii limita reactii de stupoare, inhibitie, exprimate prin comportament īncetinit, sunt marcati de lipsa apetitului si insomnii, ca īncercari de izolare sociala. Daca starea se acutizeaza, ea se manifesta ca simptom depresiv. Alta categorie de militari poate reactiona agitat si hiperactiv, sunt irascibili, cu manifestari supradimensionate la limita, fiind considerati nestatornici. Atāt schizotimicii cāt si ciclotimicii [dupa Kretchmer] au īn comun preocuparea de dominare a starii de tensiune. Demersul lor poate utiliza tehnici rationale, cāt si moduri irationale si inconstiente. Toti sunt sensibili si sugestionabili, adopta comportamente de urgenta, apare "regresia psihica", zvonurile se creeaza spontan si se raspāndesc rapid. Īn momentul declansarii luptei, starea de tensiune a militarilor este extrema, multi au senzatia ca intra īn haos, īsi pierd spiritul de orientare si simt nevoia acuta de control.


Sentimentul de frica accentueaza frustarea, se manifesta īn plan somatic prin palpitatii, sudoare rece, tremuraturi ale corpului, stare de stupoare pāna la catatonie, stare de voma etc. Toate aceste reactii diminueaza, dar nu blocheaza total capacitatea de actiune. Datorita instinctului de autoconservare nu se percepe teama de a ucide, mecanismele īnnascute de control a agresiunii se deblocheaza. Īn timpul luptei apar urmatorii factori de stres: focul, confruntarea cu emotii, ranitii si mutilatii, multitudinea solicitarilor fizice. Focul are o mare influenta asupra psihicului militarilor mai ales atunci cānd este intens si foarte apropiat sau cānd nu are o sursa determinata, ca venind "din cer", de la un inamic invizibil.


Comportamentul militarului īn timpul luptei este dominat de teama de moarte, mutilare si ranire si teama de izolare sociala. S-a constatat ca teama de mutilare este mai acuta decāt teama de moarte, deoarece moartea este vazuta mai mult ca fenomen abstract. Teama de izolare sociala se explica prin faptul ca īn situatii de criza omul are nevoie de protectia grupului. O importanta deosebita īn autoreglarea comportamentului o au relatiile interpersonale, cele de īncredere bazate pe afectivitate care se formeaza de obicei īn timp, ele sunt rezultatul interactiunii, cunoasterii si autoacceptarii reciproce. Īn faza initiala, de pregatire a luptei trebuie sa predomine explicatiile rationale astfel īncāt soldatul sa se preocupe major de misiunile viitoare. Īn situatia de lupta efectiva, acestea trec pe plan secund, fiind practic imposibil de realizat; militarul se va orienta dupa "dispozitia sa interioara".


Dimensiunea de "īncredere īn sine" este dependenta de īntreaga sa structura de personalitate (avānd eul ca element central), de pregatirea sa anterioara si de conditia fizica de moment. "Īncrederea īn sine" se regaseste, din punct de vedere practic al optimizarii comportamentului, īn cultivarea "atitudinii de īnvingator" prin:
Instruirea militarilor īn conditii normale, cu o intensitate medie a solicitarilor fizice si psihice, īntr-un interval de timp determinat si īntr-un mediu relativ cunoscut. Scopul īl constituie īnsusirea cunostintelor, formarea si dezvoltarea deprinderilor, aptitudinilor, atitudinilor si calitatilor psihomorale necesare luptatorului, īn functie de arma si de specialitatea militara. Ei trebuie sa fie capabili sa utilizeze armamentul si tehnica din dotare si sa faca fata solicitarilor normale ale mediului militar printr-un comportament adecvat acestuia.
Antrenarea īn conditiile actiunii factorilor stresanti specifici cāmpului de lupta modern, pāna la realizarea performantelor obtinute īn conditii normale. Aceasta implica modificari esentiale īn ceea ce priveste: ritmul de executie, intensitatea superioara a solicitarilor fizice si psihice, durata si dificultatea misiunilor, mediului īn care se desfasoara instructia (timp, anotimp, starea vremii, teren necunoscut, marcarea inamicului) si crearea unor situatii problematice diverse care sa induca stari psihice negative prin perceperea riscului, amenintarii, incertitudinii pe un fond de solicitare biofiziologica evidenta (oboseala, privare de somn, disconfort termic) conform "instruirii realiste".
Parcurgerea īn paralel a unui ciclu de exercitii si antrenamente speciale pentru dezvoltarea unor calitati interpretative ale gāndirii, memoriei, atentiei, spiritului de observatie si de autoreglare a starilor psihice pentru controlarea stresului (respiratia controlata, antrenamentul autogen Schultz, autosugestia, perceptia pozitiva permanenta), astfel īncāt fiecare militar sa fie abilitat sa poata utiliza cel putin un procedeu de autoreglare a starilor psihice.

Pregatirea psihica – factor important īn misiunile armei geniu

Trebuie īnteleasa ca un proces constient care are ca scop final motivarea militarilor pentru a-si īndeplini misiunile de lupta īn conditii de solicitare fizica si psihica, īn situatii limita, tensionate, actionānd activ si cu initiativa si folosind performant tehnica de lupta din dotare.


Dupa decembrie 1989 arma geniu s-a reīntors la misiunile sale de arma de elita, prin eliminarea conceptiei potrivit careia santierul constituia locul de instructie, iar tinerii inadaptabili, cu putine aptitudini si un grad redus de cunostinte sa-si satisfaca stagiul militar la unitatile de geniu.
Alaturi de celelalte componente ale pregatirii pentru lupta, pregatirea psihica a militarilor genisti a devenit īn prezent un factor de necesitate, avānd īn vedere participarea la misiunile de mentinere a pacii si umanitare, unde stabilitatea psiho-morala a dus la īntarirea rezistentei si capacitatii de adaptare la situatii limita (Bosnia, Angola si mai nou Irak).


Antrenamentul psihologic al militarilor genisti are trasaturi comune cu a celorlalte arme, dar si o serie de particularitati generate de numarul mare de specialitati (cercetasi, pionieri, pontonieri, drumari, mecanici auto), de diversitatea tehnicii din dotare, de mediul unde actioneaza (uscat si apa) si numarul mare de misiuni īn cadrul asigurarii actiunilor de lupta a tuturor categoriilor de forte armate.


Datorita unei tehnicitati pronuntate si a unui mediu specific de actiune, pe uscat si pe apa, arma geniu solicita cunostinte si calitati psihice si fizice dezvoltate. Genistului i se cer calitati fizice robuste, dezvoltat din punct de vedere senzorial, cu deprinderi profesionale, de un caracter ferm, dinamic, cu gāndire si memorie dezvoltate, de o disciplina severa, bazata mai ales pe simtul raspunderii īn tot ceea ce face.


O mare importanta o are activitatea de repartitie a recrutilor si a militarilor angajati pe baza de contract īn unitatile militare de geniu. Pentru aceasta activitate, deloc simpla, sunt utilizate informatiile obtinute din fisele psihologice la recrutare si īncorporare si din programele īntocmite din timp pentru fiecare specialitate. Cu cāt aceasta repartitie a recrutilor este mai judicios realizata, cu atāt militarul, dispunānd de aptitudini corespunzatoare specialitatii si functiei, īsi īnsuseste mai usor si mai repede cunostintele, īsi formeaza deprinderile necesare, solicita la maximum inteligenta si vointa, reuseste sa īnvinga greutatile ce apar la īndeplinirea misiunilor.


Deoarece numarul specialistilor si functiilor este mare, iar cel al militarilor necesari fiecareia dintre acestea, este limitat, se impune o atentie deosebita īn repartizarea tinerilor pe specialitatile de baza care necesita īn mod obligatoriu anumite aptitudini si trasaturi specifice. Aceste specialitati sunt cele de: pionieri, pontonieri si drumuri-poduri. Nu se poate forma un pionier fara capacitatea dezvoltata a spiritului de observatie; el trebuie sa perceapa corect si cu rapiditate realitatea cāmpului de lupta, fara cunostinte de matematica sau o gāndire dezvoltata. Instruirea unui pontonier presupune ca subiectul sa posede o memorie buna, spirit de observatie si atentie concentrata. Mecanicii conductori trebuie sa posede o acuitate vizuala corespunzatoare si reflexe sigure, de aceea, pentru arma geniu, orice superficialitate manifestatã īn procesul de repartitie pe specialitati a tinerilor militari are repercusiuni cu profunde implicatii īn procesul formativ-educativ īn timp de pace si mai ales īn teatrul de operatii.


Cānd se afirma ideea: "pionierul poate gresi o singura data" īn īndeplinirea misiunilor; ne gāndim ca: foloseste mijloace si materiale explozive (TNT, mine, īncarcaturi reactive), vine īn contact cu cele din dotarea adversarului, executa actiuni īn fata limitei dinainte a apararii inamicului (culoare prin cāmpurile de mine) etc. Coeficientul de risc pe care īl presupune arma geniu este confirmat īn prezent de misiunile IFOR (SFOR) din Bosnia-Hertegovina unde genistii romāni au venit īn contact cu mine si materiale explozive de diferite tipuri, cu sisteme de baraje realizate dupa metode si procedee necunoscute.


Cunostintele īn domeniu, īncrederea īn comandanti, organizarea si desfasurarea actiunilor pe baza unei discipline ferme, conform regulamentelor si instructiunilor de specialitate au dat stabilitate starii psihice si comportamentului militarilor, au permis aprecierea reala a pericolului, īnvingerea starilor negative (teama, frica), avānd ca urmare īndeplinirea cu succes a misiunilor.


Misiunile IFOR (SFOR) au pus īn evidenta faptul ca diminuarea coeficientului de risc necesita o activitate continua de pregatire a comandantilor si subordonatilor lor, atāt teoretica cāt mai ales practica, prin antrenamente si exercitii de specialitate desfasurate īn teren necunoscut, greu accesibil, pe timp de noapte, īn conditii care sa le solicite gāndirea, curajul, imaginatia, spiritul de echipa, dezvoltarea rezistentei psihice si fizice.


La toate specialitatile armei geniu: barje si distrugeri, treceri, aprovizionare cu apa, sunt organizate si desfasurate exercitii tehnice destul de complexe, prin care se urmaresc: realizarea conexiunii subunitatilor si perfectionarea deprinderilor de a actiona individual si īn grup.


Complexitatea lor consta īntr-o serie de activitati specifice desfasurate ziua sau noaptea, care cer din partea comandantilor de subunitati o buna pregatire profesionala si calitati de manager, iar militarilor īn termen, cunostinte īn domeniu, spirit de echipa, īntelegere reciproca, tenacitate si rezistenta fizica. Prin aceste exercitii tehnice de specialitate comandantii de subunitate pot forma si dezvolta la subordonatii lor nu numai priceperi si deprinderi duse pāna la automatism, dar si calitati psihomorale solide, prin care sa fie īnvinse starile psihice negative: teama, frica, panica etc. Īn orice conditii s-ar afla acestia.


Pregatirea psihica se face īnca din timp de pace, īn cadrul procesului instructiv-formativ, tinānd cont de solicitarile cāmpului de lupta, de efectul lor asupra psihicului militarilor si comportamentului acestora, atāt la nivel individual, cāt si de grup si se continua pe timpul ducerii razboiului.


Instruirea militarilor genisti, formarea la acestia a calitatilor psihice cerute de teatrele de operatii, a unor deprinderi si trasaturi de personalitate care sa aiba ca efect: prevenirea, combaterea sau diminuarea unor stari psihice ca: teama, frica, panica, stresul, oboseala, presupune utilizarea unor forme si metode eficiente. Obiectivul final al unor asemenea forme si metode consta īn optimizarea procesului de formare a unor structuri psihice, a unor deprinderi cognitive, motrice, intelectuale, a unui comportament care sa permita functionarea normala a proceselor psihice, īn conditiile unor intense solicitari fizice si psihice, instruirea īn conditii normale pāna la obtinerea coeficientilor de performanta doriti. Eficienta acestei metode presupune ca activitatea de instructie sa se desfasoare dupa un program ritmic, cu o īncarcatura psiho-fizica esalonata īn timp si spatiu īn functie de etapa de instruire, cu un anumit grad de repetabilitate a miscarilor, la terenul de instructie sau īn poligoane si cu o dotare corespunzatoare. Astfel, activitatea de instruire asigura formarea si dezvoltarea la militarii genisti (pionieri, pontonieri) a aptitudinilor specifice: spiritul de observatie, puterea de concentrare si distribuire a atentiei, viteza de reactie, a deprinderilor implicate īn mānuirea armamentului din dotare, montarea si demontarea tehnicii de geniu (parcul de pod) īn algoritmizarea procedurilor plantarii si deplantarii minelor, precum si a unor calitati psihomorale caracteristice: initiativa, īndrazneala, calamitate, curaj, inteligenta si altele. Instruirea efectivelor īn conditii favorabile calirii lor psihice presupune si īnsusirea temeinica a cunostintelor, stabilirea unui raport just īntre latura teoretica si cea practica, eliminarea oricaror usurari si simplificari īn desfasurarea acesteia. Exigenta īn respectarea baremelor la executarea lucrarilor de fortificatie din care se executa cercetarea de geniu, la plantarea minelor speciale antiblindate si antipersonal, la executarea culoarelor prin barajele de mine, īn efectuarea antrenamentelor de tot felul are consecinte īnsemnate īn perfectionarea deprinderilor intelectuale si motrice, īn cresterea vitezei de reactie, a capacitatii operationale a militarilor. Deprinderile odata consolidate fac ca pontonierul sau pionierul sa aiba "instrumente" pentru a efectua o adaptare usoara, cu un consum de energie tot mai mic. Cānd lipsesc deprinderile, actiunea se desfasoara greoi, cu multa risipa de energie si rezultate slabe, oboseala se instaleaza repede, iar repetarea efortului nu da satisfactie. De exemplu, simplificarile īn pregatirea pionierilor, insuficienta antrenamentelor īn executarea deplantarii cāmpurilor de mine antiblindate si antipersonal sau a culoarelor prin barajele de mine pot genera nesiguranta, teama, care la rāndul lor reduc reflexele si puterea de concentrare de a lua decizii īn momentele dificile ce apar.

Conditiile de actiune ale genistilor

Potrivit regulamentelor de lupta, unitatile de geniu trebuie sa creeze culoare īn cāmpurile de mine si īn barajele inamicului īntr-un anumit timp si īn conditiile executarii pregatirii de foc. Īn timpul celui de al doilea razboi mondial pregatirea de foc a durat doua ore sau chiar mai mult. Din conflictele militare ce au avut loc īn perioada postbelica s-a desprins concluzia ca pregatirea de foc a durat mai putin si īn conditiile luptei moderne aceasta are o durata si mai mica. Reiese īn mod clar ca unitatile de geniu vor avea la dispozitie o perioada foarte scurta de timp pentru executarea misiunilor ce le revin.


Īn conditiile actuale creste importanta mobilitatii trupelor, fapt ce impune cerinte noi trupelor de geniu pe linia asigurarii genistice. Ritmul īnalt de deplasare a trupelor limiteaza īn timp posibilitatile de actiune ale trupelor de geniu, timpul insuficient avut la dispozitie reprezinta o solicitare psihica.


Confruntarea militarilor cu noile tipuri de tehnica de lupta si sisteme de antrenament este tot mai complexa si dificila. De exemplu, orice genist bine instruit este īn masura sa dezamorseze minele cu focos mecanic. Minele cu focos electronic sau cu sesizare nu mai pot fi neutralizate prin mijloace conventionale. Varietatea mare a sistemelor de focoase folosite la minele din generatiile actuale si viitoare impune noi cerinte procesului de instruire. Este evident faptul ca ceea ce este nou, necunoscut si complex reprezinta un pericol deosebit. Īn afara de folosirea pe scara larga a mijloacelor mecanice de deminare, genistii sunt obligati sa utilizeze mijloace explozive pentru neutralizarea minelor. Aceasta operatie presupune o solicitare psihica deosebita, ea fiind si mai mare daca este vorba de mine cu īncarcatura nucleara. Mijloacele explozive aflate īn māinile genistilor bine instruiti sunt mijloace eficiente pentru trecerea prin barajele inamicului. De regula, culoarele īn cāmpurile de mine si īn barajele inamicului se fac acolo unde inamicul intentioneaza sa le asigure prin foc. Este recomandat ca structura actiunilor sa fie urmatoarea:
- genistii actioneaza īn baraje, sprijiniti si protejati cu focul executat de subunitatile de infanterie si tancuri, fiind dotati cu mijloace explozive si de aprindere si cu aparatura de cercetare, un accent deosebit se pune pe descoperirea minelor;
- minele de infanterie si minele-cursa trebuie īnlaturate;
- se amplaseaza īncarcaturile explozive si se instaleaza dispozitivul de aprindere.


Dupa cum se stie, solicitarea psihicã īn timpul acestor actiuni este maxima, ca urmare a situatiei de pericol deosebit, caracterizate īn primul rānd prin: actiune relativ izolata fara protectie, efectele focului inamic, necunoasterea situatiei, a tipurilor si sistemelor de aprindere ale minelor inamicului, precum si a dispozitivelor de siguranta din baraje, raspundere personala pentru crearea la timp a culoarelor, transportarea unor mijloace explozive si de aprindere, etc. Trebuie avut īn vedere si faptul ca genistul se concentreaza mai mult asupra misiunii pe care a primit-o si mai putin asupra focului inamic. Aceasta este o particularitate a actiunii genistilor, īn comparatie cu aceea a infanteristilor si tanchistilor care duc lupta īn mod direct cu inamicul. Un genist cu experienta, stabil din punct de vedere psihic, se va concentra asupra misiunii pe care trebuie s-o īndeplineasca īn timpul stabilit, iar atentia nu-i va fi distrasa de focul inamicului. Este de asteptat ca un genist fara experienta si labil din punct de vedere psihic sa aiba greutati īn īndeplinirea misiunii si chiar sa nu fie īn masura s-o īndeplineasca. Neīndeplinirea misiunii sau nedescoperirea unei mine pot aduce prejudicii grave trupelor proprii. Trebuie avut īn vedere ca posibilitatile inamicului de a descoperi actiunile genistilor au crescut mult datorita aparaturii de cercetare. Ca urmare, teama de a fi descoperit īn pozitiile inamicului influenteaza negativ psihicul genistului.


Solicitarile specifice de ordin psihic ale militarilor pot fi evidentiate mai concret daca se analizeaza activitatea unui mecanic-conductor de pe blindate si activitatea unui mecanic de portita.
Mecanicul-conductor va fi solicitat din punct de vedere psihic din urmatoarele motive:
- limitarea relativa a posibilitatilor de miscare ca urmare a spatiului restrāns al cabinei;
- lipsa contactului cu alti membri ai echipajului;
- observarea permanenta a aparaturii de bord;
- pregatirea permanenta pentru a reactiona īn scurt timp la ordinele primite prin radio de la comandant;
- īncordarea psihica īn executarea comenzilor etc.
Solicitarile de ordin psihic ale mecanicului de portita rezulta īn special din:
- misiunile sale privind functionarea motoarelor si a instalatiei hidraulice;
- pregatirea permanenta pentru ca, la nevoie, sa-l īnlocuiasca pe mecanicul conductor;
- verificarea si controlul permanent al agregatelor;
- necesitatea īnlaturarii rapide a defectiunilor etc.
Pornind de la cerintele generale privind pregatirea psihologica a militarilor, comandantii si instructorii din subunitatile de geniu trebuie sa aiba cunostinte vaste si reprezentari realiste privind cerintele de ordin psihologic care izvorasc din activitatile si actiunile genistilor pe cāmpul de lupta. Ca urmare, este necesar sa se analizeze foarte serios misiunile ce revin fiecarui genist si, pe aceasta baza, sa se evidentieze cerintele de ordin psihologic. Numai astfel se poate face o pregatire psihologica concreta, la obiect, care sa asigure īndeplinirea de calitate a tuturor misiunilor.
Īn procesul pregatirii psihologice a pionierilor trebuie sa se puna accent pe urmatoarele aspecte:
- cunoasterea armamentului si tehnicii de lupta din dotarea inamicului potential (caracteristicile tehnico-tactice, modul de actiune, mecanisme de declansare, partile vulnerabile etc.) ;
- modul de comportare si actiune īn timpul trecerii prin cāmpurile de mine si baraje;
- procedee rapide de īndeplinire a misiunilor;
- exersarea celor mai eficace procedee de neutralizare si nimicire a tehnicii de geniu din dotarea inamicului (instruirea trebuie sa se efectueze pe baza unor machete si modele care redau fidel diferitele tipuri de armament ale inamicului;
- folosirea pe scara larga a mijloacelor de simulare si imitare a realitatii cāmpului de lupta;
- executarea de exercitii tactice cu subunitatile de geniu, īn timpul carora sa se creeze situatii noi, complexe, care sa solicite militarii din punct de vedere psihic etc.
Īn ceea ce priveste organizarea si desfasurarea exercitiilor tactice, specialistii militari apreciaza ca trebuie sa se urmareasca scopuri cum sunt:
- exersarea mai multor variante si crearea momentelor surpriza;
- combinarea solicitarilor fizice cu cele psihice;
- reprezentarea activa a actiunilor inamicului;
- desfasurarea lor īn teren necunoscut, ziua si noaptea;
- respectarea normelor de timp si, pe cāt posibil, reducerea acestora;
- amenajarea cāmpurilor de mine si a barajelor dupa principiile folosite de inamic.


Pregatirea psihologica a subunitatilor de pontonieri trebuie sa asigure atāt antrenamentul psihologic al fiecarui militar din cadrul subunitatii, cāt si stabilitatea psihologica a īntregii formatiuni. Īn acest scop, comandantii si instructorii trebuie sa fie preocupati de respectarea unor cerinte īn procesul pregatirii de lupta, dintre care se pot mentiona:
- subunitatii de pontonieri trebuie sa i se creeze o situatie de lupta specifica (fiecare militar sa cunoasca misiunea de lupta, situatia de lupta concreta, modul de actiune al inamicului si posibilitatile acestuia, actiunile vecinilor) ;
- se impune cu necesitate schimbarea rapida a situatiei de lupta pentru a se crea noi posibilitati de solicitare psihica si fizica a militarilor;
- potrivit situatiei de lupta date, subunitatea de pontonieri va fi obligata sa actioneze īntr-un anumit sector (acesta poate fi īngust si deminat, iar militarii sa stie ca parasirea luptei si folosirea unui alt sector pot avea urmari grave, inclusiv nimicirea portitei utilizata pentru trecerea cursului de apa) ;
crearea de momente dificile īn situatia de lupta cum ar fi:
- lansarea de mine din avioanele inamicului;
- īntreruperea legaturilor radio sau lipsa legaturii cu comandantii;
- continuarea trecerii cursului de apa si executarea tratarii speciale īn timpul trecerii cursului de apa dupa folosirea de catre inamic a mijloacelor N.B.C.;
- mutarea si amenajarea sectorului de trecere cursului de apa īntr-un alt sector al cursului de apa greu accesibil;
- imposibilitatea folosirii unei semiportite, evacuarea portitei si continuarea trecerii cursului de apa dupa pregatirea portitei de rezerva;
- imitarea incendiului pe portita cu ajutorul mijloacelor fumigene;
- schimbarea conditiilor de trecere a cursului de apa, punāndu-se accent pe:
- executarea trecerii cursului de apa īn timpul noptii īn conditii de vizibilitate redusa;
- mutarea rapida a vecinului fara ca subunitatea de pontonieri sa fie informata;
- executarea trecerii cursului de apa īntr-un sector mlastinos sau nisipos, cu obstacole.


Īn concluzie, priceperile si deprinderile formate, exersate continuu, perfectionate īnlesnesc obtinerea performantei, da militarului genist sentimentul de siguranta, de echilibru psiho-moral, īncrederea īn fortele proprii.


Exercitii si antrenamente ce au drept scop formarea la militarii genisti a calitatilor necesare si stabilitatii psihologice prin repetarea unor actiuni si procedee din ce īn ce mai complexe pot fi urmatoarele:
Exercitii si antrenamente care vizeaza īnlaturarea fricii, dezvoltarea curajului, a unor deprinderi si īndemānari cum ar fi:
- trecerea peste un curs de apa cu mijloace improvizate;
- intrarea īn apa adānca de cātiva metri, īntinderea cablului din completul de troliu pentru podul umblator peste un curs de apa;
- saritura peste un sant de trei metri si adānc de 5 – 6 metri;
- navigatia cu portitele, ziua si noaptea.
1. Antrenamente psihologice avānd drept scop īnchegarea subunitatilor, a colectivelor de militari si dezvoltarea coeziunii acestora, a spiritului de echipa si a relatiilor de colaborare si ajutorare. Īn subunitatile de geniu se pot desfasura exercitii si antrenamente pe echipe de cercetasi, de pontonieri, de mijloace plutitoare, echipe de deservire a punctului de trecere. Antrenamentele constau īn:
- cercetarea cailor de acces catre cursul de apa si caracteristicile acestuia, darea pontoanelor la apa si cuplarea lor, īmpingerea portitelor si conversia podului;
- executarea unor activitati ce necesita lucrul īntrunit al grupei cum ar fi:
- plantarea cāmpurilor de mine mecanizat si manual,
- mascarea lucrarilor genistice.
2. Exercitii si antrenamente desfasurate īn poligonul sau sala de pregatire psihica, prin care se asigura formarea si dezvoltarea unor calitati psihice ale militarilor.
3. Exercitii si antrenamente psihologice ce au drept scop īmbunatatirea calitatilor personale si controlul factorilor externi prin aplicarea unor tehnici de relaxare care au ca scop recuperarea rapida dupa efort, ameliorarea odihnei, cresterea rezistentei la stres.
4. Antrenamente si exercitii pentru cresterea rezistentei militarilor la privarea de somn. Conducerea si desfasurarea acestor antrenamente trebuie sa fie rezultatul colaborarii dintre medic, psiholog si comandant pe baza unor criterii stiintifice bine stabilite.
Metoda presupune aplicarea unor procedee ce vizeaza modelarea colectivului de militari pentru a actiona īn situatii cum ar fi:
- defectarea unor instalatii tehnice, a armamentului
- avarii.
Un procedeu simplu de modelare a situatiilor de avarie īl constituie crearea unor perturbatii īn sistemul de functionare la armament si tehnica de lupta (avarierea unora dintre mijloacele plutitoare: barca de asalt, salupa, ponton, mijloace de plantat mine). Comandantul trebuie sa urmareasca modalitatile de actiune a militarilor, sa intervina atunci cānd situatia o impune, iar īn finalul exercitiului sa prezinte concluziile rezultate.

Metoda solicitarii psiho-fizice

Cuprinde o serie de procedee si mijloace, cu ajutorul carora se creeaza solicitarea emotionala si fizica a militarilor, avānd drept consecinta formarea si dezvoltarea unor calitati de vointa. Īn timpul pregatirii psihice se creeaza situatii prin care militarii sa īnteleaga pericolul real, dar care sa asigure securitatea lor. Asemenea situatii se pot crea:
a) pe timpul sedintelor de tragere cu armamentul de infanterie, acestea se pot desfasura īntr-o ambianta sonora care sa redea atmosfera cāmpului de lupta:
- explozii,
- zgomote de motoare,
- zgomote de avioane.
- īn timpul executarii marsului, traseul stabilit sa cuprinda:
- portiuni de teren greu accesibil, prevazut cu obstacole naturale si artificiale;
- diferite momente tactice;
- ambuscade, capcane;
- lansarea de zvonuri privind existenta īn zona a unor epidemii de holera, hepatita, militarii fiind obligati astfel sa respecte regulile sanitare si de igiena;
b) pe timpul executarii exercitiilor tactice de specialitate se impune crearea de situatii cum ar fi:
- atacuri cu grupuri de cercetare-diversiune,
- darea unor ordine si dispozitii false,
- lucrul īn prezenta perdelelor de fum si focarelor de incendiu.
Informarea corecta a militarilor, ori de cāte ori este nevoie, cu date privind lupta si sursele care pot provoca frica, teama constituie o metoda benefica īn scopul prevenirii manifestarilor psihice negative.
Practica a demonstrat ca informarea din surse demne de īncredere poate reduce posibilitatile de aparitie a fenomenelor psihice negative. Zvonurile demobilizatoare se raspāndesc mai greu atunci cānd militarii sunt convinsi ca īntotdeauna comandantii lor le-au furnizat date corecte si complete. Īn situatiile complexe de pregatire ca: exercitii si aplicatii tactice se pot crea scenarii prin care informatiile (ordine, dispozitii) sa provina din alte surse decāt de la comandanti, evidentiindu-se consecintele negative pentru unitate.

 

 


***

 

 

 

 

 

 

 

 

***


BIBLIOGRAFIE


1. Daniel Goleman, 2001, "Inteligenta emotionala", Ed. Curtea Veche, Bucuresti
2. Col.Dr. Ion Radu-Tomsa, 1999, "Psihologie militara. Eul, imaginea de sine si comportamentul īn lupta", Ed. Academiei de īnalte studii militare, Bucuresti
3. Col.Dr.Ion Radu-Tomsa, 2002, "Optimizarea stresului", Ed. Academiei de īnalte studii militare, Bucuresti
4. Coordonator Col. Ioan Juncu, 1994, "Agresiune si aparare psihologica", Ed. Academiei de īnalte studii militare, Bucuresti
5. *** Buletin de informare documentara, "Pregatirea psihologica a genistilor īn vederea ducerii actiunilor de lupta", nr.4, Bucuresti, 1998
6. Valeriu Ceausu, 1987, "Solicitari psihice la aviatori si parasutisti", Ed. Militara, Bucuresti
 

 


 

* U.M. 01763 Braila

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania