Motto:
“Parasutismul comprima în câteva secunde sentimente de maxima concentrare, tensiune si dorinta de a abandona; el cere o continua si neconditionata pregatire pentru a-ti risca viata.”
General-locotenent Bruno Brauer

REZUMAT

Parasutistii, ca trupe de elita, au întrunit întotdeauna caracteristici morale si fizice desavârsite, precum: devotament, entuziasm, perseverenta, mândria apartenentei la o specialitate de exceptie, pregatire completa în orice moment pentru sacrificiul suprem. Ei au demonstrat ca sunt infanteristi remarcabili, cu maxima rezistenta fizica si psihica; sunt luptatori de guerila înnascuti, marsaluitori excelenti cu un moral greu de doborât. Parasutistii militari se autoselecteaza, pun accentul pe îndrazneala, dorinta de aventura, credinta în propriile forte si încredere în camarazi, pe convingerea ca orice misiune, indiferent de riscurile pe care le implica, poate fi îndeplinita.

Aceste trasaturi îi permit militarului parasutist sa-si domine în permanenta teama si sa fie mândru ca are dreptul sa poarte bereta visinie.

Cuvinte cheie: profil preferential, luptator polivalent, suprasolicitare psihica.

Parasutismul s-a nascut dupa primul razboi mondial, din preocuparea de a da luptei o noua dimensiune, mai supla, mai rapida, care sa-si poata surprinde inamicul. Aceasta noua specializare avea sa elibereze lupta de obstacolele reliefului, permitând lovirea inamicului din toate directiile si anulând practic problema distantelor.

Înca de la înfiintarea primelor unitati aeropurtate, parasutistilor militari li s-au încredintat cele mai periculoase si riscante misiuni: de a facilita înaintarea trupelor terestre prin cucerirea unor obiective si portiuni de teren importante din flancul si spatele inamicului, de a crea panica si confuzie în adâncimea dispozitivului în momentul cel mai potrivit al atacului. Pentru îndeplinirea acestor tipuri de misiuni, desantului aerian i se cer aptitudini de exceptie si cunostinte care sa-l ajute sa supravietuiasca un timp cât mai îndelungat, sa evite prizonieratul si sa ajunga la trupele proprii. El trebuie pregatit pentru a observa cu atentie tot ceea ce se întâmpla în jurul sau, pentru a asculta cu atentie, a depista prezenta inamicului mascat, a aprecia foarte bine distantele, a memora un volum mare de infomatii. Toate acestea deoarece activitatea sa este riscanta, putând fi ranit ori ucis în orice moment. Din cauza faptului ca nu dispune de foarte multe mijloace tehnice pentru lupta, parasutistul trebuie sa le suplineasca prin calitatile sale deosebite de luptator, sa atace întotdeauna prin surprindere, în forta, sa produca pierderi cât mai mari în timp scurt, sa creeze panica si sa dispara, înainte ca inamicul sa se reorganizeze. Rapiditatea în mânuirea armamentului devine la rândul ei o conditie foarte importanta deoarece o fractiune de secunda poate face diferenta dintre moarte si îndeplinirea cu succes a misiunii.

Prin definitie, orice luptator se presupune ca este curajos, însa parasutistul trebuie sa iasa în evidenta sub acest aspect. Curajul parasutistului presupune stapânirea emotiilor, temerilor, pentru a fi capabil sa execute saltul cu parasuta, asumarea rationala a riscului, hotarârea de a se autodepasi, capacitatea sporita de autocontrol, dorinta de reusita.

Prima calitate care se cere cultivata de comandanti este mentalitatea de învingator, pornind de la convingerea luptatorului ca este extrem de bine pregatit, capabil sa faca fata oricarei situatii prevazute sau neprevazute, mentalitate care îi confera optimism si un moral robust.
Exista situatii când, în urma luptelor si a deplasarii rapide a trupelor, apar ocazii de desprindere si izolare, pentru rezolvarea carora sunt necesare trasaturi ca: perseverenta si rabdare, optimism, controlul anxietatii, puterea de a trai singur, capacitatea de a improviza si de a lua decizii, capacitatea de a întelege partenerii si de a prevedea modul lor de actiune.

OBIECTIVUL STUDIULUI ESTE DE A IDENTIFICA PROFILUL DE PERSONALITATE CORESPUNZATOR ACESTUI TIP DE SPECIALIZARE MILITARA, AVAND IN VEDERE CA PARASUTISTII SUNT LUPTATORI POLIVALENTI CARE TREBUIE SA INTRUNEASCA IN CEL MAI INALT GRAD TRASATURI INDISPENSABILE SOLICITARILOR FIZICE SI MAI ALES PSIHICE LA CARE SUNT SUPUSI, TRASATURI CARE SA LE CONFERE CAPACITATEA DE A ACTIONA EFICIENT PENTRU INDEPLINIREA MAI MULTOR FUNCTIUNI SPECIFICE PARASUTISMULUI, IN DIFERITE SITUATII POTENTIALE. DE EXEMPLU, IN CONDITII DE IZOLARE (SITUATIE PE CARE MULTE MISIUNI O IMPLICA), PERSONALITATEA REPREZINTA POATE FACTORUL CEL MAI IMPORTANT IN PROCESUL DE SUPRAVIETUIRE. DACA OBOSEALA INHIBA SAU NU APTITUDINILE DE A LUA MASURILE ADECVATE, DIMINUEAZA SAU SPORESTE HOTARAREA DE A CONTINUA, TOATE ACESTEA DEPIND MAI MULT DE PERSONALITATEA INDIVIDULUI DECAT DE SITUATIE.

Ipoteza cercetarii experimentale a pornit de la premisa ca sarcinile specifice parasutistilor militari solicita un anumit tip de personalitate, caracterizat prin autocontrol si autodisciplina, un grad ridicat de responsabilitate, încredere în sine si în ceilalti camarazi, sociabilitate, un nivel crescut de inteligenta interpersonala, disponibilitati de ajustare a comportamentului la situatii stresante si o relationare corespunzatoare a factorilor cognitivi-afectivi-motivationali.

În scopul verificarii acestei ipoteze, am utilizat urmatoarele instrumente de lucru:
1. Testul de Inteligenta Emotionala Goleman, adaptat de Mihaela Roco dupa Bar–On si D. Goleman. Cuprinde 10 situatii de viata în care se poate afla orice persoana. Fiecare item are patru variante de raspuns.
2. Indicatorul tipologic de preferinte Myers-Briggs forma G; 126 de itemi; prin combinatia acestora rezulta 16 tipuri de personalitate si 4 tipuri de temperament.

Descrierea scalelor MBTI:
- EI: preferinta pentru focalizarea atentiei: extraversie-introversie. Extravertii tind sa-si focalizeze atentia si energia catre mediul exterior, simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o întelege si de aceea tind spre actiune. Introvertii sunt stimulati de ceea ce se întâmpla în lumea lor interioara si aceasta este zona catre care tind sa-si directioneze energia. Prefera sa înteleaga lumea înainte de a o experimenta si, astfel, înainte de a actiona, adesea mediteaza la ce au de facut.
- SN: preferinta pentru adunarea informatiei din mediu: senzorialitate-intuitie. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat “aici si acum”, fiind astfel realisti si practici. Intuitivul cauta sa descopere ceea ce se afla dincolo de informatia transmisa de simturi, apreciaza imaginatia si inspiratia.
- TF: preferinta pentru luarea deciziilor: gândire logica-rationament. Scala T-F este singura care se coteaza diferit, în functie de sexul subiectului. Tipurile rationale iau deciziile în mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului, analizând si cântarind dovezile, inclusiv realitatile neplacute. Ei exceleaza adesea în analiza situatiilor de criza ori care cer adaptabilitate marita dar nu în cazurile situatiilor ambigue. Tipurile afective iau în considerare ceea ce este important pentru ei si pentru cei din jur, fara sa pretinda ca acest lucru este si logic. Aceste persoane sunt empatice si pline de tact în deciziile lor. Este important de înteles ca termenul “afectivitate” se foloseste în acest context în sensul de “decizii luate pe baza de valori” si nu se refera la sentimente si emotii în sine.
- JP: preferinta pentru abordarea rationala sau perceptiva a informatiilor despre realitatea interioara sau exterioara: judecata-perceptie. Rationalii tind sa traiasca în mod ordonat, sa-si regleze si controleze viata. Sunt organizati si structurati si vor ca lucrurile sa-si urmeze calea planificata, sa fie bine stabilite. Perceptivii prefera sa traiasca într-un mod flexibil si spontan, ramân deschisi experientei bucurându-se de ea si având încredere în abilitatea lor de a se adapta momentului.

3. Chestionarul NEO PI R, construit de Costa si Mc Crae cu ajutorul analizei factoriale, porneste de la o abordare de tip lexical asupra personalitatii. Are 240 de itemi, împartiti câte 48 pentru fiecare dintre cei 5 superfactori si câte 8 pentru fiecare dintre cele 30 de fatete. Exista norme separate pentru cele doua sexe. Cei cinci superfactori si cele 30 de fatete sunt constructe bipolare, scorurile din cele doua capete ale polaritatilor având semnificatii diferite si opuse (exemplu: nevrotism ridicat – scoruri înalte vs. echilibru emotional – scoruri scazute; extravert – scoruri înalte vs. introvert – scoruri scazute, etc.).

Descrierea celor 5 superfactori si fatetelor acestora:
- Nevrotismul indica tendinta generala spre instabilitate emotionala si trairea afectelor negative (scoruri înalte) versus stabilitate emotionala, calm, relaxare (scoruri joase). Fatetele nevrotismului sunt: N1- anxietate; N2- ostilitate; N3- depresie; N4- constiinta de sine (anxietate sociala vs. abilitati sociale); N5- impulsivitate; N6- vulnerabilitate.
- Agreabilitatea indica aspecte precum altruismul, cooperarea pe plan interpersonal versus comportament dominant, egocentric, sceptic, competitiv. Fatetele agreabilitatii sunt: A1- încredere în celalalt; A2- sinceritate; A3- altruism; A4- bunavointa; A5- modestie; A6- blândete, preocupare fata de ceilalti.
- Constiinciozitatea se refera la autocontrol sub aspectul capacitatii de autoorganizare, îndeplinire a sarcinilor, planificarii versus o maniera mai superficiala de îndeplinire a sarcinilor si scopurilor si mai putin exacta în aplicarea principiilor morale. Fatetele constiinciozitatii sunt: C1- competenta; C2- ordine; C3- simt al datoriei; C4- dorinta de realizare; C5- auto-disciplina; C6- deliberare.
- Extraversia indica orientarea preponderent extraverta (scoruri înalte) versus orientarea introverta (valori scazute). Fatetele extraversiei sunt: E1- caldura/ entuziasm; E2- spirit gregar; E3- afirmare; E4- activism; E5- cautarea unui mod de viata excitant, stimulant; E6- calitatea pozitiva a starilor emotionale.
- Deschiderea defineste aspecte ca imaginatie activa, curiozitate, sensibilitate estetica, atentie fata de trairi versus un comportament conservator, cu preferinta pentru familiar. Fatetele deschiderii sunt: O1- deschidere spre fantezie; O2- deschidere pe plan estetic; O3- deschidere spre modurile proprii de a simti; O4- deschidere în planul actiunilor; O5- deschidere în plan ideatic (curiozitate intelectuala); O6- deschidere în planul valorilor.
Testele au fost aplicate unui esantion de 89 parasutisti militari ai Brigazii 2 Parasutisti Maior Dobre Teodor, cu vârste cuprinse între 23 si 35 de ani. Grupul a fost omogen din punct de vedere al sexului si eterogen din punct de vedere al mediului socio-cultural.

Prezentarea si interpretarea datelor

Din punctul de vedere al tipului de personalitate, compozitia lotului studiat este urmatoarea:
 

Se poate constata ca tipul de personalitate ce caracterizeaza populatia investigata este ESTJ (extrovert, senzorial, gânditor, judecator), indivizii apartinând acestui tip fiind sociabili, gregari, responsabili si constiinciosi fata de obligatiile lor, le place organizarea si sunt eficienti în munca pe care o desfasoara. Deoarece traiesc dupa un set de reguli, sunt consecventi si de nadejde. Având ca functie dominanta gândirea, tendinta lor este de a lua decizii bazate pe logica, analiza impersonala si obiectiva, lucru care îi poate caracteriza drept nepasatori si reci emotional, ei neobisnuind sa se gândeasca la impactul asupra altora a deciziilor pe care le iau. Tendinta critica pe care acest tip de personalitate o contine îi poate transforma în indivizi care nu-si demonstreaza aprecierea fata de însusirile pozitive ale celor din jur sau fata de contributiile pe care acestia le aduc. Tipul de temperament cel mai frecvent întâlnit este SJ (68% dintre cazuri), reprezentând persoane în primul rând responsabile, care apreciaza legea si ordinea, securitatea, regulile si conformismul, care au o puternica motivatie pentru a munci, respectând autoritatea si lantul ierarhic.

Din punctul de vedere al inteligentei emotionale, rezultatele obtinute sunt:
 

Putem interpreta ca nivel de empatie scazut, cu alte cuvinte capacitate scazuta de întelegere a celorlalti: ce îi motiveaza, cum lucreaza, cum se poate coopera cu ei; capacitate scazuta de a discerne si de raspunde în modul cel mai adecvat la starile si dorintele altora. Pe de alta parte, empatia se construieste pe constiinta de sine: cu cât suntem mai deschisi fata de propriile noastre emotii, cu atât suntem mai capabili sa interpretam sentimentele altora.

Media notelor standard obtinute la testul NEO PI R:
 

Din datele înregistrate rezulta ca parasutistul militar este un individ fara tulburari psihosomatice majore, cu stabilitate emotionala si dispozitie în general egala, calm si eficient în situatii stresante (N), cu un comportament dominant, plin de forta; capabil de afirmare sociala (E3), competent si bine organizat, cu simtul datoriei si dorinta de realizare, cu un grad ridicat de autodisciplina, motivându-se pentru a duce la bun sfârsit ceea ce a început, în ciuda plictiselii, dificultatilor sau a altor posibile distrageri ale atentiei (C). Scorul mic obtinut la factorul „modestie” (A5), îl putem interpreta ca usoara tendinta spre aroganta, ceea ce înseamna ca sentimentul apartenentei la o forta de elita, spiritul de corp (factor cu încarcatura afectiva care vizeaza încrederea si atasamentul fata de arma din care fac parte), camaraderia obtinute prin daruire si antrenamente periculoase, sunt cultivate si promovate de grup însa, în acelasi timp, pot reprezenta o capcana, un punct nevralgic, pentru ca importanta pe care si-o acorda parasutistii cât timp sunt împreuna, risca sa îi condamne la izolare în momentul în care intra în contact cu militari apartinând altor arme, acestia ajungând într-un final sa îi evite.

Concluzii
Rezultatele obtinute permit conturarea unui profil de personalitate care integreaza trasaturi indispensabile ca: autocontrol si autodisciplina, grad ridicat de responsabilitate, stabilitate emotionala si eficienta în situatii puternic solicitante, spirit gregar (aspecte surprinse de testul NEO PI R), conformism fata de sistemul organizational (trasatura caracteristica tipului de personalitate ESTJ) ¹.

Tendinta spre aroganta surprinsa de testul NEO PI R si interpretata de noi ca “superioritate de arma” ar putea îngreuna la un moment dat adaptarea (impusa uneori de procesul de reconfigurare a structurilor Armatei Române) la o specializare diferita, prin pierderea interesului si demotivare.

Pentru cresterea nivelului de empatie si eficienta a comunicarii interpersonale, intentionam crearea unor grupuri de optimizare personala în care membrii ar avea posibilitatea de a interactiona “aici si acum” unii cu altii si de a descoperi noi strategii de comunicare parteneriala, mai empatice. Un astfel de grup permite exersarea unor roluri si a unor comportamente asertive, ofera participantilor posibilitatea de a se cunoaste mai bine pe sine, de a-si descoperi resursele personale si de a le valorifica în interactiunea cu ceilalti astfel încât aceasta sa fie productiva pentru fiecare.

BIBLIOGRAFIE

1. Buletinul trupelor de parasutisti nr. 1-2/1997, 12/2002, 13/2003.
2. Mihaela Roco: “Creativitate si inteligenta emotionala”, Ed. Polirom, 2001.
3. Minulescu Mihaela: “Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate”, Ed. Fundatiei România de Mâine, 2004;
4. Tieger Paul, Tieger Barbara: “Descoperirea propriei personalitati”, Ed. Teora, 1998.
 

* Brigada 2 Parasutisti
1 Studiile din anul 2002 ale unor psihologi din Direcţia Generala de Informaţii si Statul Major General au evidenţiat acelasi tip de personalitate ce caracteriza populaţiile investigate (militari angajaţi pe baza de contract si ofiţeri de informaţii), lucru care ne face sa ne gândim la posibilitatea unei generalizari, anume ca tipul ESTJ de personalitate, prin aspectul sau conformist faţa de organizaţie, respectul pentru autoritate si lanţul ierarhic devine preferenţial pentru toţi cei care aleg o profesie militara.