Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

PSIHOLOGIA MILITARA ROMANEASCA - INTRE STIINTA SI PROFESIE

PSIHOLOGIA MILITARA ROMANEASCA LA INCEPUTUL MILENIULUI III

Capitan-comandor psiholog dr. Constantin-Edmond Cracsner*

 


1. Argument

Abordarea problematicii psihologiei militare românesti la începutul mileniului III presupune o atenta analiza a devenirii ei ca stiința, în general, dar si ca stiința militara, în special. Pentru studiul de fața, un astfel de demers ar fi mult prea vast si, în consecința, ne vom centra atenția doar pe câteva momente mai semnificative ale evoluției psihologiei militare românesti.

De altfel, o retrospectiva asupra evoluției psihologiei ca stiința developeaza faptul ca aceasta are un trecut lung, dar o istorie scurta. Este de înțeles ca si psihologia militara românesca, parte a psihologiei românesti si universale, nu poate face excepție de la parcursul ideatic si aplicativ al acestei stiințe, cu toate meandrele ei.
Mai mult, încercarea de abordare istorica a psihologiei militare românesti, pentru a reliefa prezentul ei la începutul mileniului al treilea, presupune cu necesitate referiri consistente în cel puțin doua planuri esențiale, teoretico-metodologic si structural-acțional.

Din perspectiva construirii statutului sau ca stiința, psihologia militara româneasca se fundamenteaza pe o tripla condiție de întemeiere:
a) ontologica, prin care îsi defineste si delimiteaza un sistem de referința obiectual;
b) epistemologica, prin realizarea unui sistem de concepte, principii si ipoteze proprii;
c) metodologica, prin identificarea si operarea cu un sistem de metode, tehnici si procedee de cercetare specifice.

Totodata, din perspectiva idealurilor, scopurilor, obiectivelor si finalitaților sale, psihologia militara româneasca trebuie acceptata si înțeleasa ca o aplicație preponderent practica si acționala realizata prin si de catre structurile sale organizațional-militare.

Iata de ce, demersul cercetarii psihologiei militare românesti prin metoda globala de tip istorico-genetic va evidenția, cu prisosința, câteva elemente esențiale cu valoare de adevar, pentru eforturile neobosite ale tuturor generațiilor de specialisti în edificarea si construirea unui sistem integral si integrat de psihologie în

Armata României. În acest context, pot fi abordate probleme privind:
- evoluția diferitelor curente si scoli de gândire în psihologie;
- aplicarea unor concepte, principii si legi ale celor mai importante teorii ale psihologiei timpului la domeniul militar românesc;
- realizarea unor diverse tipuri de structuri organizațional-militare, ca modalitați concrete de implementare si finalizare practic-acționala a psihologiei în mediul militar;
- evidențierea unor personalitați, cu diverse statusuri stiințifice si culturale, care au marcat, într-o maniera proprie, afirmarea psihologiei militare românesti.

Utilizarea în cercetare a metodei istorico-genetice permite, printre altele, înțelegerea celor mai subtile modalitați de transformare a ideilor în realitate istorica, pentru a obține itinerarul reprezentativ al unor fenomene si procese inerente domeniului psihologiei militare românesti. Totodata, se poate indica, în demersul explicativ-comprehensiv, trecerea de la antecedenții de ordin temporal la cei cauzali. De asemenea, consideram, implicit, ca prevalența acestei metode nu exclude utilizarea în cercetare si a altor metode, tehnici si procedee de ordin structural, funcțional, tipologic, comparativ si/sau sistemic. Pentru acest studiu, reiteram ideea ca ne vom opri punctual doar asupra unor repere temporale pe care le consideram mai semnificative în devenirea si afirmarea instituționala a psihologiei militare românesti.

2. Despre trecutul psihologiei militare romînesti

Ca element al trecutului, psihologie militara româneasca îsi trage seva din încercarile efemere ale unor vizionari romantici care au sperat sa construiasca, în vremuri tulburi pentru țara, structuri organizatorice de psihologie militara, în scopul eficientizarii procesului de instruire a trupelor.

În memoria celor ce au stralucit în lupta de idei purtata pe frontul psihologiei militare, amintim câteva secvențe temporale extrem de necesare înțelegerii tumultului intuitiv-prospectiv pentru crearea unor structuri militare de psihologie.

Începuturile psihologiei militare românesti, ca domeniu al stiinței, se origineaza la cumpana secolelor XIX-XX. Primele informații cu valoare istorica militara le avem din anul 1899 când Marcu Câmpeanu prezinta la Paris conferința cu tema „Psihologia mulțimii înarmate". De asemena, acelasi autor, în anul 1902, publica prima carte de psihologie militara, intitulata sugestiv „Încercari de psihologie militara individuala si colectiva".

În plan internațional, perioada Primului Razboi Mondial si cea imediat urmatoare accelereaza preocuparile în domeniul psihologiei militare, mai ales sub aspectul selecționarii personalului. Armata Româna se înscrie alaturi de armatele Franței, Germaniei, Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii printre puținele armate ale vremii în care se inițiaza selecția personalului militar pe baze psihologice. Astfel, în România anului 1918, doctorul militar Victor Anastasiu introduce, pentru prima data în armata româna, selecția si controlul medical al personalului navigant.

În paralel cu preocuparile experimental-aplicative ale psihologiei militare se dezvolta si o intensa activitate publicistica. Putem spune ca, în primele trei decenii ale sec. XX, psihologia militara se dezvolta mai ales sub forma didactic-pedagogica, de popularizare si de experimentare.

În anul 1922, la Bucuresti, apare lucrarea „Aspectul psihologic al razboiului" de C. Caracostea, iar în anul 1933 vede lumina tiparului lucrarea „Contribuție la psihologia si psihopedagogia militara" de G. Preda si S. Coman.
În anul 1932, neobositul practician Constantin Atanasiu aplica primele probe psihologice militarilor dintr-un regiment de infanterie si altul de artilerie.

La 10 mai 1934, în cadrul scolii Pregatitoare de Ofițeri Bucuresti, a fost înființat Laboratorul de Psihologie si Pedagogie Aplicata, iar la 13.11.1936, sub îndrumarea Institutului de Psihologie din Cluj, s-a înființat pe lânga fiecare liceu militar un serviciu psihologic. În anul scolar 1937-1938, alaturi de examenul obisnuit de admitere pentru liceele militare, s-a introdus si examenul psihologic „care sa puna temei nu pe cunostințele pe care le poseda elevul, ci pe însusirile lui native, de inteligența".

În perioada 1938-1942, apare revista „Spirit Militar Modern" fondata de generalul Constantin Atanasiu si profesorul Gheorghe Zapan, iar în anul 1939, apar patru numere din publicația “Jurnalul de psihologie militara" al capitanului Alexandru Chiappella.

În anul 1939, prin lucrarea sa “Avem nevoie de un institut psihotehnic militar", generalul V. Mitrea arata ca „Națiunile mici … nu pot sa treaca cu succes examenul suprem al unui viitor razboi, decât printr-o pregatire cu mult superioara. Ele trebuie sa profite cu toata energia de progresele tuturor stiințelor care ajuta la pregatirea trupelor. Psihologia este una din aceste stiințe si aplicațiile ei pot fi folosite cu bune rezultate…".

Ca urmare a numeroaselor eforturi întreprinse de o serie de militari cu straluciri de geniu, la propunerea Secției a 5-a Instrucție din Marele Stat Major, la 1 aprilie 1940, a fost înființat Institutul Psihotehnic Militar în cadrul Academiei Militare, dar acesta a funcționat doar pâna în anul 1941.

Conducerea militara, din dorința de a accelera procesul de instruire a trupelor impus de ritmul implacabil al desfasurarii celui de-al Doilea Razboi Mondial, a solicitat, în perioada 1943-1944, Laboratorului de psihologie experimentala al Universitații din Bucuresti efectuarea unor examene psihologice tuturor elevilor scolilor de ofițeri si subofițeri activi si de rezerva din țara, adica 25497 elevi din 57 de scoli militare. Concluziile rezultatele au fost puse la dispoziția Marelui Stat Major pentru a se lua masurile necesare perfecționarii învațamântului militar din vremea respectiva.

O retrospectiva istorica asupra psihologiei militare trebuie sa remarce preocuparile în domeniu avute de catre o pleiada de corifei ai Armatei Române din perioada interbelica, astfel: generalul C. Hârjeu, generalul I. Jitianu, generalul C. Dragu, generalul R. Rosetti, col. A. Locusteanu, col. C. Cepleanu, col. C. Manolescu, mr. C. Atanasiu, mr. I. Cernaianu, cpt. I. Popescu-Sibiu, cpt. M. Petala, cpt. C. Radulescu, cpt. G.A. Dabija.

De asemenea, apreciem ca în dezvoltarea unei autentice psihologii militare s-au implicat si numeroase personalitați românesti, dintre care amintim pe: Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Florin stefanescu-Goanga si Constantin Radulescu-Motru.

Pentru toata aceasta perioada istorica se cuvine sa-i elogiem pe înaintasii nostrii care promovat cu ardoare spiritul psihologiei militare, înțelegând, asa cum spunea C. Caracostea, profesor la scoala Superioara de Razboi, ca: “… elementul prim al ostirii este omul, ca acesta nu poate fi considerat o simpla unealta, întrucât dincolo de fiecare pusca, de fiecare mitraliera, de fiecare tun sta un suflet omenesc pe care se cuvine sa-l cunoastem pentru a-l putea mânui si conduce la victorie".

Perioada de dupa 1945 nu a fost una fericita pentru psihologia româneasca, implicit si pentru psihologia militara, ca de altfel pentru aproape toate stiințele socio-umaniste. Dar, între 1966-1976, se produce o adevarata efervescența creatoare în domeniul stiințific românesc.

Aceasta energie descatusata a antrenat si psihologia militara, astfel ca, în acest context, în baza aprobarii ministrului apararii naționale pe raportul nr. 0186/1974 si a ordinului sefului Marelui Stat Major nr. C.L. 0593/1974 a fost înființat si a început sa funcționeze, din 01.06.1974, Biroul de Examinare Psihofoziologica în cadrul Centrului de Cercetari stiințifice Medico-Militare. Consideram ca aceasta data reprezinta ziua de nastere a Secției de Psihologie, care a preluat si continuat obiectivele prioritare pentru care a fost zamislit biroul de examinare psihofiziologica.

În ordinul de înființare se specifica foarte clar ca misiunea biroului era aceea de a studia, cerceta si experimenta posibilitațile introducerii criteriului de aptitudini în practica selecției si repartiției recruților pe arme si specialitați militare, în scopul cresterii nivelului pregatirii de lupta, prin folosirea mai raționala a factorului uman, conform principiului “omul potrivit la locul potrivit". Biroul urma sa funcționeze timp de doi ani în cadrul Centrului de Cercetari stiințifice Medico-Militare, dupa care sa se hotarasca definitiv subordonarea lui. În funcție de obiectivele prioritare ale armatei, biroul a început sa se dezvolte si sa capete o tot mai mare importanța si apreciere în activitatea de selecționare a resursei umane.

Vor urma o serie de transformari si de schimbari succesive în structura organizatorica a biroului, în resubordonarea acestuia, în denumirea sa, dar mai ales în amplificarea scopurilor, obiectivelor si misiunilor sale.
Prin aprobarea ministrul apararii naționale pe raportul nr. CM. 0630 din 05.09.1979 al prim-adjunctului ministrului apararii naționale si sef al Marelui Stat Major se înființeaza Laboratorul de selecție al armatei ca for metodologic unic în psihologia militara, subordonat Direcției Medicale. Acest laborator începe sa funcționeze cu 15.10.1979, prin unirea biroului de examinare psihofiziologica si a colectivului de psihofiziologie din laboratorul de cercetare toxicologie si psihofiziologie existente în Centrul de Cercetari stiințifice Medico-Militare.

Activitatea laboratorului cuprinde mai multe etape importante care au marcat semnificativ dezvoltarea psihologiei militare românesti, astfel:

- Perioada 1981-1983 a presupus: realizarea si experimentarea metodologiei de selecție si repartiție a recruților dupa aptitudini si generalizarea testarii la centrele militare județene care îndeplinesc condițiile specifice; elaborarea si experimentarea metodologiei de testare si selecție a candidaților la admiterea în liceele militare; elaborarea si experimentarea metodologiei de testare psihologica si orientare a candidaților pentru scolile de ofițeri; perfecțonarea sistemului de selecție a cadrelor tinere pentru încadrari, promovari, misiuni; elaborarea si adaptarea programelor de prelucrare automata a datelor testarii.
- Perioada 1984-1986 a prevazut: pentru toate centrele militare județene, introducerea si generalizarea selecției si repartiției recruților dupa aptitudini; studierea generalizarii selecției pentru licee si scoli militare, a generalizarii examinarii la încadrare si promovare pe funcții de sef de stat major si de comandant de regiment si de batalion, precum si a generalizarii prelucrarii automate a datelor la toate structurile de profil.
- Prin ordinul ministrului apararii naționale nr. S/M. 7909/1986 se efectueaza examen psihologic pentru toate cadrele din Comandamentul Trupelor de Graniceri în anul 1987, iar în baza aprobarii ministrului apararii naționale pe raportul nr. C511 din 13.01.1987, înaintat de sefii Direcției Cadre si Învațamânt si Direcției Medicale, se aproba examinarea psihologica a candidaților pentru toate liceele si scolile militare pe baza unor “Instrucțiuni tehnice generale pentru expertizarea psihofiziologica în Ministerul Apararii Naționale".

La 01.04.1989 acest laborator devine Centrul de Expertiza Psihologica al Armatei si trece din subordinea Direcției Medicale în subordinea Marelui Stat Major, Direcția Organizare-Mobilizare si Planificare-Înzestrare.

Centrul îsi schimba denumirea în Secția de Expertiza Psihologica a Armatei si la 16.08.1990 intra în subordinea Statului Major General, fiind coordonata de locțiitorul acestei structuri centrale din Ministerul Apararii Naționale.

Schimbarile rapide, care s-au produs în perioada 1989-1990, reflecta cu pregnanța condițiile excepționale la care instituția militara, în ansamblul sau, a fost determinata sa se adapteze. Pentru structura centrala de psihologie a armatei accentul se va muta, paradoxal, cu mai multa acuitate, din zona cercetarii în cea a selecției de masa. Ulterior, situația se echilibreaza, în sensul ca se încearca gasirea unui optim funcțional între cele trei obiective majore: conducerea domeniul psihologiei militare, cercetarea si elaborarea metodologiilor de examinare psihologica si, nu în ultimul rând, examinarea psihologica a unor importante categorii de personal.

La 01.07.1999 secția devine Centrul Metodologic pentru Selecție Aptitudinala si Psihologica si trece în subordinea Direcției Management Resurse Umane cu scopul de a reintroduce criteriul psihoaptitudinal în selecție. La 01.08.2000 centrul revine în subordinea Statului Major General.

În paralel cu activitatea principalei structuri de psihologie din armata, au funcționat si funcționeaza:
- Laboratorul de psihologie (secția de psihologie) din cadrul Centrului de Medicina Aeronautica (Institutul Național de Medicina Aeronautica si Spațiala), o creație a regretatului psiholog dr. Valeriu Ceausu, care s-a identificat cu problematica psihologiei în domeniul aviației si zborului cosmic, timp de de peste 30 de ani, în perioada 1960-1991;
- Laboratoarele de psihologie auto Bucuresti (1974), ulterior, 1980, cu schimbarea locației, cele de la Sibiu (Oradea) si Roman (Galați);
- Cabinete de psihologie în centrele militare județene si de sectoare (1990);
- Cabinetele de psihologie din liceele militare, cu o evoluție destul de sinuoasa;
- Secția de Asigurare Psihologica a Armatei (1990), devenita Secția de Operații Psihologice, în anul 2004.
- Cabinetul de psihologie de la DGIA (1995);
- Centrele zonale de selecție si orinentare vocaționala si profesionala din Breaza, Alba Iulia si Câmpulung Modovenesc (2000).
- Cabinete de psihologie în spitalele militare din țara.

Din cele prezentate se poate deduce, cu usurința, faptul ca nevoia de selecție a unei resurse umane, apta sa fie instruita rapid si sa îndeplineasca eficient misiunile de lupta, a impus cu puterea argumentului stiințific înființarea unor structuri de psihologie care sa materializeze în practica idealurile cunoasterii psihologice a personalitații umane.

3. Despre prezentul psihologiei militare românesti

Daca acesta este trectutul psihologiei militare românesti, putem afirma ca prezentul ei începe cu anul 2002, când în conformitate cu Ordinul ministrului apararii naționale nr.M.18/2002 si Dispoziția S.M.G.-14/2002 se reorganizeaza sistemul de psihologie din armata. În acest context, seful Statului Major General aproba, cu nr. 247/2002, „Concepția privind selecția, cunoasterea si asistența psihologica a personalului în Armata României". În baza aceastor documente, Centrul Metodologic pentru Selecția Aptitudinala si Psihologica se transforma în Secția de Psihologie si intra în compunerea Direcției Organizare, Personal si Mobilizare din Statul Major General.
Este pentru prima data în istoria psihologiei militare românesti când se reuseste realizarea practica a unui model de organizare si conducere unitara a acestui domeniu profesional. Pe lânga structurile amintite se înființeaza birourile, compartimentele si cabinetele de psihologie si/sau asistența psihologica de la categoriile de forțe ale armatei, de la corpurile de armata si comandamentele de arma, de la marile unitați si unitațile militare.

Tot pentru prima data, se reuseste realizarea unei deontologii profesionale si, implicit, a unui cod al psihologului care lucreaza în mediul militar. Acest cod deontologic se doreste a fi concordant cu principiile, valorile si normele celor mai puternice si recunoscute comunitați profesionale naționale în psihologie cum sunt cele americana si franceza. Prin aceste prescripții normative, psihologul militar este definit drept acea persoana, calificata si abilitata legal, care efectueaza cercetari asupra proceselor mentale, studiaza comportamentele umane, individuale si colective, aplica cunostințele dobândite la promovarea adaptarii ființelor umane pe plan profesional, social, educativ, testeaza si determina aptitudinile si caracteristicile mentale, ofera consultații, analizeaza influența ereditații, precum si a factorilor sociali si profesionali asupra mentalitații si comportamentului indivizilor.

De asemenea, tot ca un element de noutate în peisajul teoretic si aplicativ al psihologiei militare românesti, se instituie un sistem de gestionare graduala a activitații de asistența psihologica a personalului, în patru trepte de susțiere, consiliere, intervenție si terapie, în situații de criza si la razboi, astfel:
Nivel 1: asistența psihologica primara (colegi, comandant etc.);
Nivel 2: asistența psihologica secundara (psiholog de unitate);
Nivel 3: asistența psihologica ternara si asistența psihiatrica primara (echipa mixta cu psiholog, instructor pregatire fizica, psihiatru);
Nivel 4: asistența psihologica cuaternara si asistența psihiatrica secundara (psihiatru, psiholog clinician, psihoterapeut, asistent social).

Transformarile radicale din domeniul psihologiei, mai ales din perspective organizatorice si funcționale, au generat, indubitabil, si alte elemente de noutate. Un astfel de eveniment l-a constituit încadrarea cu psihologi a unitaților militare participante la misiuni de lupta sau umanitare în afara granițelor țarii, cu scopul de a oferi asistența de specialitate atât trupei, cât si comenzii unitații respective.

În anul 2002, locotenentul (r) psiholog Dugaiasu Laurențiu, împreuna cu Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab" Craiova, supranumit „Scorpionii Rosii", participa la operațiunea „Enduring Freedom" din Afganistan, devenind primul psiholog militar român care însoțeste trupele proprii aflate, tot pentru prima oara în perioada postbelica (coincidența!), în teatrul acțiunilor de lupta.

La misiunile care au urmat în Afganistan, în cursul anilor 2003-2004, au mai participat maior psiholog Prisacaru Adrian cu Batalionul 812 Infanterie „soimii Carpaților" Bistrița si maior psiholog Petre Gabriel cu Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negrii". Tot în Afganistan, de aceasta data cu Batalionul 280 Infanterie „Lupii Cenusii" Focsani, a participat si sublocotenent (r) psiholog Arginteanu Camelia, prima femeie românca psiholog militar într-un teatru al acțiunilor de lupta. De asemenea, la misiunea „Antica Babilonia" desfasurata în Irak de catre Batalionul 811 Infanterie Dej, a participat capitan psiholog Ciolan Iulian.

În contextul celor prezentate anterior, tot pentru prima data, efectivele repatriate, care au participat mai mult de patru luni la acțiunile din teatrele de operații militare, au intrat într-un program de recuperare psihologica postmisiune.

Ca o recunoastere a statusului, rolului si importanței profesiei de psiholog, parca devenind un laitmotiv, tot pentru prima data în istoria armatei române, începând cu 01.01.2004, se aproba si se consfințeste psihologia ca specialitate militara, în nomenclatorul armelor, serviciilor, specialitaților militare ale ofițerilor, maistrilor si subofițerilor, în activitate si în rezerva, din Ministerul Apararii Naționale.

4. Despre viitorul psihologiei militare românesti

Daca ne este permisa o licența literara, atunci putem spune ca viitorul psihologiei militare românesti a început odata cu aderarea armatei noastre la NATO.

Transformarile, reorganizarile si restructurarile ce vor urma pâna în 2007, dar mai ales proiecția de forțe de pâna în 2012, vor da o noua dimensiune psihologiei militare românesti.

Apreciem ca evoluția ascendenta a psihologiei militare românesti va fi impulsionata inclusiv de trendul psihologiei la nivel național. În acest plan, constatam ca, dupa o perioada foarte lunga de frâmântari interne, s-a reusit reorganizarea Asociației Psihologilor din România, care, în perioada 2002-2004, a pregatit si desfasurat doua adunari generale ale asociației si doua conferințe naționale de psihologie. Dar poate ca cel mai important factor dinamizator al progresului psihologiei românesti îl va constitui „Legea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înființarea si funcționarea Colegiului Psihologilor din România" aprobata de Parlamentul României cu nr. 213 din 27.05.2004, care, prin normele ei de aplicare, va genera profunde schimbari de ordin teoretico-metodologic, practic-aplicativ si structural-organizațional, inclusiv la nivelul psihologiei militare românesti.

Iata de ce, noua, celor de astazi, ne revin atât datoria, cât si obligația morala de a contiuna tradiția remarcabila mostenita de la înaintasi si, totodata, de a scrie noi pagini de gândire si acțiune în psihologia militara românesca de la începutul mileniului III.
 

***

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. *** Arhiva Laboratorului de Selecție al Armatei, (1974-1989), M.Ap.N., Bucuresti.
2. *** Arhiva Centrului de Selecție al Armatei, (1989-1991), M.Ap.N., Bucuresti
3. *** Arhiva Secției de Expertiza Psihologica a Armatei, (1992-1999), M.Ap.N., Bucuresti.
4. *** Arhiva Centrului Metodologic de Selecție Aptitudinala si Psihologica, (1999-2002), M.Ap.N., Bucuresti.
5. *** Arhiva Secției de Psihologie, (2002-2004), M.Ap.N., Bucuresti.
6. Bejat, M., (1972), Geneza psihologiei ca stiința experimentala în România, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.
7. Câmpeanu, M., (1907), Încercari de psihologie militara individuala si colectiva, Focsani, Tip. Alex. Codreanu.
8. Cracsner, C.E., (1999), Laboratorul de psihologie, Arhiva Centrului Metodologic de Selecție Aptitudinala si Psihologica, M.Ap.N., Bucuresti.
9. Cracsner, C.E., (2003), Elemente de psihologie militara, Editura AÎSM, Bucuresti.
10. Ebbinghaus, H., (1920), Manual de psihologie, Institutul Grafic "Lumea Noua", Bucuresti.
11. Gal, R., & Mangelsdorff, D., (Eds.), (1991), Handbook of military psychology, Chichester, John Wiley & Sons
12. Pitea, S., coord., (1969), Pagini din gândirea pedagogica si psihologica militara româneasca, Ed. Militara, Bucuresti.
13. Parot, Fr., Richelle, M., (1995), Introducere în psihologie, istoric si metode, Bucuresti, Humanitas
14. Radulescu,M.C., (1936), Realizarile Psihologiei Experimentale. Studiu rezumativ, Bucuresti.
15. Ralea, M.,Botez, C.I., (1958), Istoria Psihologiei, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R.
16. Rosca, Al., Bejat, M., (1976), Istoria stiințelor în România, Bucuresti, Ed. Academiei R.S.R.

 


 

* Secția de Psihologie a S.M.G.(U.M. 02515 PH)
 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania