Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

REPERE PSIHANALITICE ALE CRIMINALULUI MINOR
STUDIU DE CAZ
Daniela Lupascu*

 


“Umbra este desigur o trecatoare îngusta, o poarta strâmta, a carei dureroasa îngustime nu poate fi evitata de cel care coboara în fântâna adânca.Trebuie sa facem cunostinta cu noi însine pentru a sti cine suntem, caci dincolo de poarta se afla in mod surprinzator o întindere fara margini, de o nemaiauzita nedeterminare, unde, dupa câte se pare, nu exista interior sau exterior, sus si jos, aici si acolo, al meu si al tau, bine si rau. Este lumea apei în care pluteste tot ceea ce este viu,unde începe domeniul “simpaticului", sufletul a ceea ce este viu, unde eul nu este distinct de acesta si acela, unde îl traiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traieste ca eu."C.G.JUNG


Lucrarea de fata îsi propune sa explice, folosind teoria junghiana asupra dinamicii psihicului, mecanismele psihice inconstiente care au stat la baza comiterii unei infractiuni de omor de catre o minora în vârsta de 16 ani. La baza motivatiei în alegerea acestei teorii explicative a stat modul de operare al autoarei (o agresivitate socanta raportata la vârsta sa cronologica), comportamentul post fapta, care cuprinde stilul de viata pâna la descoperirea cadavrului, cât si atitudinea ei pe parcursul examinarii psihologice.


Continutul lucrarii cuprinde prezentarea spetei, cu elementele semnificative din anamneza minorei, rezultatele obtinute la testele proiective Szondi si Rorschach ( care pun în evidenta cu fidelitate mecanismenele intrapsihice ce au determinat trecerea la act), cât si o explicatie junghiana a acestui comportament criminal.



I. Speta si datele anamnezei


S-a nascut într-un sat, parintii ei s-au despartit când ea avea numai 3 anisori, si a locuit acolo în continuare doar cu mama sa, aceasta fiind infirmiera la un spital de psihiatrie. Întregul context de viata s-a grefat pe specificul locului, copilul de mic fiind obisnuit sa participe la treburile gospodaresti, inclusiv la taiatul lemnelor. Treptat relatia conflictuala dintre mama si fiica a devenit un stil de viata, violentele verbale des întâlnite înlocuiau vorbele calde parintesti cât si respectul filial. Adolescenta a trezit dorinta de emancipare, de afiliere la alte grupuri, asa ca în ultimul timp certurile mama - fiica erau din ce în ce mai dese, pe motivul dorintei celei din urma de a merge la discoteca, de a se distra cu prietenii.


Temerea mamei era, din declaratiile vecinilor, oarecum justificata: fiica nu avea un comportament moral adecvat în relatiile cu ceilalti, în special cu persoanele de sex masculin, unii afirmând ca obisnuia sa întretina relatii sexuale pasagere.


Într-o dimineata de iarna, mama i-a cerut sa aduca mâncarea din alta "odaie", iar fata a zabovit putin în cautarea papucilor de casa. Iritata, mama arunca cu ceva dupa ea, iar fortele raului se razvratesc în interiorul fetei, determinând-o sa înceapa sa îsi acopere mama cu o ploaie de lovituri, ajutându-se de un ceaun si o secure ce se afla la îndemâna. Când si-a dat seama ca este moarta, a târât-o în beciul casei si a acoperit-o cu frunze si pleduri ( important este faptul ca în urmatoarele doua luni pâna când a fost descoperit, cadavrul nu a mai fost mutat de acolo, fiica încercând initial sa-l acopere si cu beton).


Timp de doua luni si-a continuat viata, în aparenta, la fel ca si înainte, spunând vecinilor si rudelor ca mama sa a plecat în Italia. Aici apar ca elemente importante pentru dinamica psihicului postfapta, petrecerile date de subiect în casa sa, destul de zgomotoase pentru cei din jur. În construirea acestei teorii a fost ajutata si de planurile pe care si le facuse mama sa înainte de a muri, astfel încât toti cunoscutii stiau de dorinta acesteia de a pleca în Italia pentru a munci. Chiar si la servici mama sa îsi depusese o cerere pentru concediu fara plata, justificând acest fapt prin dorinta de a pleca. Cadavrul a fost descoperit de un vecin, la aproximativ doua luni dupa ce fusese comisa crima, fiind astfel anuntata si politia. În prima faza a anchetei, subiectul a avut tendinte de disimulare, afirmând cu tarie ca mama sa este în Italia, explicând prezenta unei urme de sânge printr-o întâmplare ce a avut loc la scurt timp în urma: un prieten a venit la ea si facând amândoi mâncare, el s-a taiat la mâna (fapt confirmat prin ancheta). Dar dovezile au fost de netagaduit, ea fiind nevoita sa recunoasca.

II. Psihodiagnoza analitica a subiectului


O privesc intrând în cabinet, zâmbeste, ochii verzi mai poarta lumini ale copilariei, îsi aranjeaza constiincioasa parul saten,cu onduleuri naturale, tuns pe fir drept pâna la baza urechii, îsi împreuneaza mâinile si se uita zâmbind la mine, în asteptare. Este de statura medie, robusta, lipsind cu desavârsire fragilitatea tipic feminina de la aceasta vârsta. Are doar 16 ani si cu 2 luni înainte si-a omorât mama. Mâinile, împreunate pe genunchi, poarta semnele unei vieti muncite si ale unui caracter practic, rasarind sfios si semne ale unei dorinte de feminitate ( unghiile neîngrijite, taiate destul de scurt si nesimetric, au fost ojate cu roz).


Ma prezint si o întreb daca doreste sa discutam si sa parcurgem împreuna o serie de teste pshologice. Raspunde afirmativ, poate mai repede decât m-as fi asteptat, pastrând acelasi zâmbet, pe care de multe ori îl asociaza cu gestul de a-si aranja parul sau cu o scuturare usoara a capului, foindu-se usor pe scaun. O întreb de ce se afla aici si îmi raspunde privind lateral si clatinându-si capul: "Pentru o greseala". Replica destul de generala care nu îmi da posibilitatea deocamdata sa înteleg la ce se refera aceasta greseala: este o culpa morala si afectiva pe care ea o traieste acum din plin, realizând gravitatea faptei sau se ferera la tot ceea ce a fost înainte în viata ei, raspunsul fiind astfel o sintetizare reflexiva a copilariei sale, exprimata mai mult incostient?


Parcurge testul Szondi, pastrând o atitudine participativa, are acelasi zâmbet de parca figurile testului ar distra-o.


Factorul h prin energia libidinala descarcata, alaturi de k si p sunt reactii simptomatice, devenind supape pentru descarcarea tensiunilor acumulate în factorul vectorului paroxismal, e,care indica la rândul sau o preocupare anxioasa în a-si controla agresivitatea. Astfel, vectorul paroxismal releva un conflict între furie si culpabilitate, subiectul simtindu-se tensionat în interior. Combinatia factorilor din vectorul sexual (h0s-), implica o descarcare a nevoii de tandrete asociata cu o tensiune în sfera agresivitatii, dar neaceptata de persoana. Comportamental, în asociere cu e+/-hy-, reprezinta dorinta de a placea celor din jur ( dragalasenia si naivitatea aparenta manifestata pe parcursul interviului, tendinta de afiliere la grupuri de aceeasi vârsta pentru a se simti iubita). Factorul ho, poate semnifica un atasament crescut fata de mama, sau fata de orice figura materna, în scopul de a fi beneficiarul pasiv al iubirii, ceea ce psihanalitic ridica problema inflationarii eului de catre complexul matern. Vectorul Eului prezinta un Eu complet destructurat, un colaps la nivelul acestuia, astfel încât dorintele sau trebuintele se descarca în exterior fara a mai fi mediate de Eu. Prin corelatie cu rezultatele obtinute la testul Rorschach, putem afirma ca energia libidinala specifica complexului matern negativ a inflationat Eul pacientei, astfel, Eul slabit de energie lasa sa se manifeste cele mai nesocializate continuturi ale Umbrei. În sprijinul acestei corelatii vine constelatia vectorului de contact d-m+!, deci fie mama, fie un substitut al acesteia este investit libidinal cu aceeasi intensitate cu care a fost investitit primul obiect al libidoului, tensiunea constelatiei relevând practic dependenta materna, de care subiectul a decis sa scape prin a-si ucide mama.


Asa se poate justifica si conflictul între furie si culpabilitate specific constelatiei vectorului paroxismal.

Testul Rorschach pune mult mai bine în lumina activarea continuturilor psihice nesocializate ale Umbrei, cât natura destructurarii Eului prin inflationarea sa de catre complexul matern negativ.


Plansa 1. Ca modalitate de aprehensiune subiectul porneste de la o perceptie de tip detaliu, astfel încât imaginea fertilitatii feminine este asociata dragonului, la nivelul esentei sale feminine existând un conflict determinat de activarea Arhetipului Marii Mame, starea sa interioara fiind ghidata de energia psihica agresiva. Identificarea deficitara cu puterea feminina matriarhala determina si dificultati în trairea psihica a propriei structuri corporale ( elemente remarcate si în atitudinea sa din timpul interviului).Apare o problema de tip Umbra deoarece calitatile asociate feminitatii au devenit dizarmonice.


Plansa 2
. Prin proiectiile asupra gestaltului plansei se constata ca diferentierea psihica între masculinitate si feminitate este problematica, conectarea instinctelor feminine la feminitate fiind guvernata de o agresivitate distrugatoare, psihanalitic fiind specifica masculinitatii. Continutul perceptiv este de factura animala (ursi, gândac ce se târaste, elefant care sta în picioare), din simbolistica lipsind elementele cromatice. Este prezent un fenomen de inductie generat de prima plansa: daca în prima apare o activare negativa a Arhetipului Marii Mame, generator de complex matern negativ, în a doua plansa este evidenta dificultatea de identificare cu masculinitatea / feminitatea, subliniind astfel probleme legate de Umbra.


Plansa 3
. Continutul perceptiv trece de la figuri umane la animale, îndepartarea de la identificarea umana punând în joc aspecte nesocializate ale Umbrei. Cromatica griu-lui asociata unui rac este sugestibila pentru agresivitatea în relatiile interumane. Simbolul pasarii si leului, lipsiti de kinestezie, "parca ar fi puse într-un tablou" sugereaza reprimarea energiei agresive, generatoare de tensiuni intrapsihice, dar potentiala declansatoare a exploziilor comportamentale ( corelatia cu s- la Szondi). Apare socul cantitativ, raspunsurile fiind numeroase, centrându-se pe detaliile gestaltului, simbolurile animale apartinând unei alte trepte în dezvoltarea ontogenetica (pasari,raci,leu), reflectând un alt nivel al psihismului decât cel arhetipal, care se proiecteaza prin continuturile Umbrei. Lipsa kinesteziei poate evidentia o orientare extraverta a libidoului cu grad mare de sugestibilitate si impresionabilitate, punând în miscare trebuinte sau dorinte care nu au fost satisfacute si asupra carora pacienta revine.


Plansa 4
reprezentativa pentru arhetipul psihicului masculin si energiile sale, determina o proiectie specifica splitarii axei Sine – Eu, pe fondul simbolului iepurelui despicat, blana animalului semnificând în acest context simbolul privarii afective de modelul parental patern. Imaginea masculinitatii este depotentata, ducând psihanalitic la ideea unui complex oedipian nerezolvat.


Plansa 5
pune la încercare autonomia eului, care, în cazul subiectului, este inflationat de energiile arhetipale. "Arcul cu sageata" , un instrument de vânatoare, este un element care simbolistic apartine mitologiei, fiind astfel activate surse arhetipale ale subiectei în proiectia stimulata de gestalt. Eul, neputând gestiona fortele inconstientului, adopta ca mecanism de aparare agresivitatea.


Plansa 6
: în proiectie, forma falica este asociata fie unei cozi de chitara (acest instrument simbolizând o încarcatura emotionala mare care dirijeaza inconstient relationarea sa cu masculinitatea), fie mânerului unei palete de omorât mustele ( masculinitatea aici fiind perceputa ca un instrument agresiv, fiind posibila si o depotentare a acesteia în perceptia subiectului). Un alt raspuns semnificativ asociat formei falice este "fermoarul" care "este închis" pe traiectul ce este asociat formei genitale feminine, si deschis în zona corespunzatoare falusului. În continutul proiectiv este evidenta o ambivalenta în trairea propriei feminitati în relatia cu masculinitatea. În proiectia Animus-ului subiectul penduleaza între agresivitate, ca energie libidinala specific masculina ( paleta de omorât mustele) si încarcatura emotionala specifica Erosului.


Plansa 7
: cei doi "catelusi" proiectati în zona care contine elementele falice, par "sa traga de ceva", acest ceva semnificând în gestaltul plansei, feminitatea. Gestaltul, prin continutul sau, activeaza calitati relationale care se bazeaza pe impactul experientelor cu ceilalti anterioare perioadei de maturitate, determinând o regresie a subiectului în perioada copilariei. Ca interpretare, putem lansa ipoteza (care a fost verificata prin anamneza) ca relationarea tensionata intrafamiliala, permanentizata sub forma unui stil de viata, a determinat o slabire a identitatii feminine, activând energia libidinala agresiva.


Plansa 8
semnifica si modalitatea de relationare cu realul. Ursii activeaza energiile specifice Mamei Matriarhale (erau sacrificati pentru Ea), dar si energiile instinctuale pentru atingerea unui scop (tind sa urce pe munte). socul la culoare, aparut prin ignorarea acesteia (plansa stimulând prin cromatica impulsurile afective), presupune o încercare de reprimare a impulsivitatii, ce determina a stare tensionata, modalitatea de functionare cu realul fiind deficitara, antrenând resursele libidinale agresive.


Plansa 9
, prin efectelor stimulilor cromatici, bulverseaza subiectul (se încrunta, adoptând o gestica specifica situatiilor problematice, manifestând si o latenta mare în raspunsuri). Psihologic are loc o respingere a continutului plansei, în conditiile în care gestaltul, ca nivel al dezvoltarii psihologice, pune în valoare energia arhetipala asociata scopurilor personale ale subiectului. Proiectia începe printr-un "peisaj desenat, niste forme pictate", sugerând imposibilitatea de a proiecta o forma clara, iar în contextul în care plansa sugereaza o unire a contrariilor, specifica procesului de individuare, este certa splitarea Eu-Sine.


Cele "doua rosii" asociate detaliului care include simbolistic vulva, presupun o legare de Arhetipul Marii Mame prin ideea de hranire, deci sursele arhetipale au tulburat Eul pacientei, supunându-l unei inflatii. Treptat proiectiile capata forma si continut. Mijlocul plansei, câmp de proiectie al inconstientului personal, este simbolic asociat cu " doua oale stricate de pus laptele", sugerând inflationarea Eului de catre Complexul Matern negativ, ( laptele semnifica legaura cu mama din stadiul uroboric). Uniunea opuselor (în acest caz a feminitatii si masculinitatii ) este simbolizata de "o calimara de cerneala cu dop" sau de "o oala în care se mesteca mâncarea cu un bat", care fac trimitere psihanalitica la energiile arhetipale activate.


Plansa 10
sintetizeaza proiectiv elementele perceptive regasite în plansele anterioare, continutul fiind dezordonat ca si maniera de organizare. Semnificativa este "gura de crocodil, care încearca sa muste ceva", falusul, coresponentul energiilor masculine energizând agresiv psihicul pacientei. Pe parcursul proiectiei se constata o regresie pe scara evolutiei psihice (soarece,paianjen),aceasta dezorganizare având la baza o posibila activare a energiei agresive dar si o identificare cu masculinitatea, ceea ce determina un conflict resimtit atât în planul Logosului, cât si al Erosului. Este o manifestare a opozitiei sale fata de anumite surse inconstiente, care contin teoretic un potential vital în evolutie.


La finalul testului, se instaleaza brusc un blocaj, subiectul refuza sa mai vorbeasca, pastrând pe fata urma unui zâmbet împietrit, repetând stereotip " acum, gata, vreau sa plec".


Stimulii din gestalt au reactivat energiile arhetipale, subiectul nu mai poate pastra aparenta calma si copilaroasa afisata pâna atunci, apele inconstientului bulversate au zdruncinat structura psihismului personal, constiinta fiind brusc supusa unui efort de a face fata continuturilor Umbrei, din pacate nesocializate.

III. "Am visat-o pe mama ... zâmbea si ne jucam"


Ne-am întâlnit din nou, în acelasi cabinet.O privesc si mi se pare mai obosita ca la întâlnirea trecuta. O întreb cum s-a întâmplat si începe sa-mi povesteasca despre scurta cearta avuta în acea dimineata."În ultimul timp mama era tot mai nervoasa, se supara pe mine din orice. Am lovit-o cu ceaunul si apoi i-am dat cu toporisca în cap de mai multe ori. Când am vazut sânge m-a apucat si mai tare (face o grimasa asemanatoare unui spasm). Mi-am dat seama ca este moarta pentru ca nu mai sufla. Apoi am dus-o în beci."


O ascult privind-o si încerc sa înteleg ce se ascunde în spatele acelui zâmbet, aproape permanent desenat pe chipul sau. Ochii usor obositi reflecta semnul unei povare sufletesti, pe care o va purta mereu de acum încolo. Ce ape adânci ale psihicului ei s-au învolburat si au determinat-o sa ucida? Dar daca în mintea ei nu a ucis, ci a dorit sa pastreze obiectul în care a investit libidinal pentru prima data si poate pentru totdeauna? Imaginativa o fetita de trei anisori, ramasa doar cu mama ei, un copil care, împotriva si/sau datorita tipului de relationare cu modelul matern, a dezvoltat în timp o dependenta aproape nefireasca de mama. Sa nu uitam ca modalitatea de relationare materna era agresiva ( si în limbaj si în comportament, iar din punct de vedere psihologic, victima agresiunilor psihice sau fizice dezvolta, paradoxal, o dependenta de agresor). Mama , psihanalitic, era pentru fiica sursa agresivitatii dar în aceasi timp si sursa de la care ea astepta tandretea. Prin structura pulsionala evidentiata în testul Szondi, subiectul prezinta un atasament crescut fata de mama, sau fata de orice figura materna, în scopul de a fi beneficiarul pasiv al iubirii. Lipsa modelului parental patern a determinat o evolutie deficitara a Eului, sub aspectul de a integra pozitiv experientele negative ale vietii.


Vestea ca mama sa doreste sa plece în Italia, a facut-o sa simta, din punct de vedere psihanalitic, teama de a pierde obiectul drag ( crima a avut loc înainte cu 3 sau 4 zile de plecarea mamei în strainatate). În conditiile în care plecarea mamei ar fi fost perceputa ca o eliberare, este de presupus ca subiectul sa fi dezvoltat o toleranta ridicata la fustrare. Dar povestea din ziua crimei infirma acest lucru. Inconstient ea a simtit pericolul pierderii obiectului dependentei si, la gestul agresiv al mamei ( mult mai mic în intensitate si ca factura comparativ cu multe altele anterioare), a reactionat prin punerea în joc a energiei agresive stocata în inconstient : a lovit cu sete, prin lovituri a vrut sa conserve pentru eternitate obiectul investit de ea libidinal. Nu a transportat cadavrul în alta parte, desi ar fi avut timpul necesar, l-a tinut în beciul casei, aproape de ea: de aici, fantasmatic, el nu mai putea pleca, astfel obiectul iubirii, fata de care devenise dependenta, ramasese doar al ei, depotentat, fara dorinta de a o mai parasi sau brusca vreodata.


Pozitia victimei, zacând neputiincioasa pe podea, cât si sângele care tâsnea, au activat în ea instinctele primitive, determinând-o sa loveasca din ce în ce mai tare.


Petrecerile date dupa comiterea crimei duc la aceeasi nevoie de atasament dar în acelasi timp pot avea ca explicatie dorinta de a ascunde cât mai adânc, în inconstient, modalitatea pe care a ales-o pentru a conserva obiectul dependentei sale.


Am intrebat-o daca si-a visat mama vreodata dupa acea întâmplare ( modul în care se developeaza psihicul subiectului ma determina sa folosesc în discutiile cu ea cuvântul "întâmplare" în locul celui de "omor" ).
A raspuns zâmbind, cu o luminita în ochi care s-a aprins instantaneu, redând în câteva cuvinte nevoile ei de o viata: " Am visat-o o singura data. Zâmbea si ne jucam amândoua."
 


 

* Inspector principal psiholog, I.P.J. Bacau, M.A.I.

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania