Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PSIHOLOGIA ORGANIZAȚIEI MILITARE. MOTIVAȚIA.

RESTRUCTURAREA – LIMITA SAU PROVOCARE?
Psiholog Suzana DRAGOS*, psiholog Laura SÎRBESCU**

 


REZUMAT

Restructurarea si desfiintarea multor unitati au creat anumite probleme sociale. În unele locuri situatia este departe de fi rezolvata. Numeroase cadre trec în rezerva o data cu desfiintarea posturilor pe care le-au ocupat. Multi dintre acestia s-au visat în ipostaza de a iesi la pensie din armata, iar acum, la o vârsta dificila, sunt aruncati în vâltoarea vietii.


Având în vedere numarul tot mai mare de militari care ramân fara loc de munca, a aparut necesitatea studierii modului în care acest fenomen este perceput de cei în cauza.


În acest studiu a fost utilizat un chestionar format din 12 itemi, alcatuit de autorii cercetarii si aplicat pe 60 de persoane (30 subiecti în lotul de cercetare si 30 în lotul de control).


Directiile principale de cercetare au fost: realizarea unei comparatii între modul în care subiectii privesc avantajele oferite de mediul militar si cel civil, modul în care se implica în cautarea unui nou loc de munca, felul în care percep perioada de tranzitie prin care trec.


Cuvintele cheie:
- restructurare
- reconversie
- piata locurilor de munca



Unele dintre obiectivele prioritare în domeniul resurselor umane, definite prin documentele: "Conceptia privind managementul resurselor umane si a masurilor incluse în Programul National Anual pentru Integrarea României în NATO" si în baza "Calendarului de Definitivare a Reformei" au fost si:
- reducerea efectivelor, concomitent cu restructurarea personalului pe categorii de personal si grade militare, potrivit cerintelor de interoperabilitate cu armatele NATO în acest domeniu;
- reconversia personalului miliar disponibilizat, ca urmare a procesului de restructurare a armatei;


Reducerea efectivelor si restructurarea personalului
O data cu modernizarea sistemului de management resurse umane s-a derulat un amplu proces de restructurare, ale carui repere esentiale au fost:
- reducerea accentuata a numarului de ofiteri, îndeosebi a celor cu grade superioare: maior, lt-col. si col.
- cresterea numarului de subofiteri
- cresterea numarului de militari angajati pe baza de contract, concomitent cu scaderea numarului de militari în termen
- reducerea numarului de personal civil


În cursului anului 2004, pentru prima data, ca urmare a masurilor initiate prin programele adoptate, numarul subofiterilor a devenit mai mare decât al ofiterilor; astfel se asigura un raport de 1/3, specific armatelor NATO.
Reconversia profesionala


Pâna la intrarea în NATO au optat si beneficiat de masurile prevazute în program, peste 11. 000 cadre disponibilizate - 1200 plasate pe piata fortei de munca, 790 au primit consultanta pentru deschiderea unei afaceri, 330 au început propria afacere.


În aceeasi perioada 1700 cadre disponibilizate au urmat cursuri de calificare/recalificare organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si de catre structurile sale teritoriale.


În 2003 a fost operationalizat primul "incubator de afaceri" din Bucuresti în care functioneaza 29 firme, finantarea fiind asigurata de Banca Mondiala.


Reforma, ca proces specific tranzitiei unei societati de la o structura la alta, ca rezultat al unei crize socio-economice si culturale, presupune înrautatirea temporara a conditiilor de trai, care induce o "prapastie" între asteptarile si sansele de îndeplinire a lor prin exercitarea unei anumite profesii. Astfel ca, în perioada de tranzitie, pe fondul unei saraciri pe toate planurile, se accentueaza dependenta sociala a individului. În conditiile actuale de viata, individul depinde din ce în ce mai mult de sistemele de siguranta si protectie sociala ale societatii privite ca mijloace de compensare a lipsei acute a resurselor financiare de care sufera majoritatea populatiei. Cu atât mai mult este mai evidenta aceasta dependenta în mediul militar, întrucât cadrele nu au posibilitati sa-si creeze alte surse de venit decât retributia alocata. Pe de alta parte, organizatia militara nu mai poate satisface facilitatile de care beneficiaza prin statut orice cadru militar.


Cariera profesionala nu mai este înteleasa ca desfasurare a aceluiasi tip de activitate pe durata întregii vieti. Succesul profesional si starea materiala satisfacatoare sunt conditionate de schimbarea frecventa a locului de munca si chiar a domeniului de activitate si de nivelul de competenta dat de pregatire. Asadar, nici armata, nu mai prezinta o stabilitate profesionala pentru membrii sai, un cadru sigur de mentinere profesionala, si prin urmare, nu mai poate inspira sentimentul de siguranta, de protejare a propriului statut socio-profesional si chiar a vietii personale. Pe de alta parte, lipsa de fonduri în armata diminueaza capacitatea acesteia de a satisface nevoile sociale ale cadrelor militare (conditii bune de locuit, solda satisfacatoare, asistenta medicala etc.).


Schimbarea se desfasoara etapizat pe trei niveluri:
1. La nivelul cunostintelor-subiectii schimbarii trebuie sa fie informati în mod clar si concis cu privire la schimbare pentru a întelege ratiunea ei (din ce motive se face, de ce este ea necesara)
Cu cât cadrele militare constientizeaza mai bine necesitatea unei schimbari, cu atât rezistenta lor naturala la schimbare va fi diminuata, iar motivatia pentru depasirea implicatiilor lor nefavorabile va fi mai puternica. Informarea eliptica si incoerenta asupra procesului de restructurare în armata genereaza la nivelul cadrelor militare tocmai atitudinea nedorita, aceea de rezistenta la schimbare. Cadrele militare percep restructurarea ca impusa din afara sistemului propriu si nu identifica interesele organizatiei militare, implicit interesele personale, cu ceea ce impune schimbarea.
2. La nivelul atitudinilor - subiectii schimbarii trebuie sa accepte necesitatea schimbarii, atât din punct de vedere rational, cât si din punct de vedere afectiv.
3. La nivelul comportamentelor - se creeaza disponibilitatea de actiune în sprijinul efectiv al schimbarii. Cadrele militare se tem din ce în ce mai mult de eventualele consecinte negative ale schimbarii asupra vietii lor personale si mai putin asupra carierei profesionale. Implicarea lor în activitatea concreta de restructurare le induce însa sentimentul utilitatii personale, ca factor motivator. De asemenea, încrederea în sine si încrederea în esaloanele superioare constituie factorul de sustinere a capacitatii de adaptare la noile structuri.


Pentru ca procesul de restructurare sa reuseasca sa-si atinga obiectivele, trebuie acordata o atentie deosebita procesului de achizitionare a noilor structuri, cunostinte, sisteme atitudinale si comportamentale generate de acestea. sansele de a obtine schimbarea unui comportament de grup sunt minime, daca în prealabil nu s-au acumulat cunostintele necesare schimbarilor atitudinale care sa sustina comportamentul dorit.


În concluzie, procesul de restructurare presupune renuntarea fortata la vechile obisnuinte si învatarea unor deprinderi noi, însusirea unei noi mentalitati si a unor noi comportamente profesionale care sa aiba ca si rezultat realizarea unei activitati performante. Însa la majoritatea cadrelor militare adaptarea la noile structuri este foarte dificila, mai ales din perspectiva cognitiva. Asimilarea, internalizarea unei noi conceptii asupra profesiei militare si asupra institutiei militare, depind, în mare masura, de flexibilitatea cognitiva si de capacitatea de receptivitate la nou, care la cadrele militare (mai ales la cei de vârsta înaintata) sunt diminuate.


Educatia militara primita în institutiile specifice de învatamânt si-a pus amprenta asupra personalitatii fiecarui militar prin valori si norme specifice, astfel încât identitatea profesionala si identitatea de sine sunt deja formate si constientizate de catre individ. Transformarea ceruta de restructurare este foarte greu de obtinut în conditiile în care între noile structuri si noile modele atitudinal-comportamentale si tiparele de gândire si actiune impregnate în constiinta cadrelor militare se prefigureaza o discrepanta, o lipsa de adecvare accentuata de absenta mijloacelor, resurselor materiale si financiare necesare îndeplinirii obiectivelor restructurarii.


În principal, cauzele rezistentei la schimbare a cadrelor militare ar putea fi:
- dorinta de mentinere a echilibrului, coerentei si status-ului deja dobândit;
- mentinerea competentei deja dobândite care a generat succesul, statutul.


Lipsa de confort psihic produsa de aceasta schimbare determina nevoia de ordine, de claritate. Sentimentul de nesiguranta generat de schimbare naste dorinta de reîntoarcere în trecut. Pe de alta parte, competenta profesionala deja dobândita face ca indivizii sa perceapa drept inutila asimilarea de noi cunostinte si deprinderi.
Educatia de specialitate primita de cadrele militare în institutiile specifice de învatamânt promoveaza modele comportamentale, exemplificate în istoria proprie si în istoria lumii, de personalitati militare marcante. Aceste modele proiecteaza eul ideal al fiecarui militar si fac posibila cristalizarea mentalitatii de luptator pentru apararea patriei si de învingator. În acest fel însa se creeaza tendinta militarului de a se percepe pe sine ca superior fata de alte categorii profesionale. În aceste conditii, comparatiile nu mai sunt pertinente, de vreme ce statutul de militar nu mai are aceeasi semnificatie în cadrul larg al societatii (nu mai presupune un nivel de viata mai ridicat, un statut social aparte etc.). Actualmente, comparatiile se fac numai pe criterii financiare, de avutie personala. Indignarea cadrelor militare are drept sursa, în primul rând, faptul ca cei lipsiti de un nivel de scolarizare acceptabil si fara vreo profesie anume, au ajuns pe pozitii sociale superioare datorita situatiei financiare bune create, de cele mai multe ori, pe cai ilegale. Atunci când coruptia si somajul domina societatea, când justitia sau politia nu mai au autoritatea de a controla aceste anomalii, oamenii renunta la a mai spera într-o viata mai buna.


Cu alte cuvinte, exista la nivel individual în organizatia militara o discrepanta între asteptarile considerate legitime si rezultatele reale, ceea ce are drept consecinta frustrarea pe toate dimensiunile existentei personale. Pe fondul acestei frustrari se adânceste angoasa existentiala si individul rationeaza si actioneaza numai pentru conservarea individuala. Preocuparile fiecaruia se centreaza pe nevoia de supravietuire, de mentinere la un nivel de viata decent.


În dinamica procesului de restructurare, identitatea cadrelor militare sufera transformari îndeosebi la nivelul identitatii profesionale. Pe fondul saracirii accentuate si în conditiile unei iminente disponibilizari, majoritatea cadrelor militare nu mai sunt atât de preocupate de profesie, cât de întretinerea familiei si de propria existenta. Cei aflati între 25- 35 de ani manifesta totusi mai mult interes pentru profesia militara. Însa, începând de la vârsta de 35- 40 ani, când fiecare si-a creat o familie, profesia devine mai putin importanta. Nevoia de a avea un venit satisfacator pentru a putea trai în conditii decente determina la cadrele militare tendinta de mobilitate profesionala.


În contextul în care conditiile de viata devin tot mai greu de controlat si tot mai instabile, iar viata de zi cu zi suporta schimbari bruste si succesive, oamenii sunt din ce în ce mai pragmatici, mai preocupati de problemele personale si mai putin preocupati de cele de interes comunitar. Aceste tendinte spre individualism se manifesta inclusiv la cadrele militare si contravin naturii specifice organizatiei militare bazata pe valori comunitare.


Metodologie

1. Obiectivul lucrarii: evidentierea efectelor pe care restructurarea unitatii o poate avea asupra cadrelor militare.
2. Variabile:
Variabila eticheta: existenta unor situatii iminente de desfiintare a unitatii (termen de 3 saptamâni)
Variabila independenta: gradul de implicare activa a subiectilor în gasirea unei solutii la situatia data
3. Ipoteza: pierderea locului de munca este asociata unei implicari active în gasirea unei solutii pentru rezolvarea acestei probleme.
4. Metoda:
Lucrarea este un cvasiexperiment asupra efectelor pe care restructurarea unitatii o poate avea asupra cadrelor militare.
Pentru a obtine mai multe informatii despre ceea ce implica aceasta, am apelat la o alta metoda de colectare de date si anume la interviul nestructurat cu zece cadre, din ambele unitati, acesta oferind o perspectiva concreta si realista asupra problematicii investigate.
5. Subiecti:
Studiul a fost realizat pe 60 de persoane, ce vor constitui doua loturi: lotul de studiu format din 30 de subiecti încadrati într-o unitate care urmeaza sa fie desfiintata ca urmare a procesului de restructurare si lotul de control - format tot din 30 de subiecti încadrati într-o unitate care nu a fost supusa restructurarii. Subiectii au vârste cuprinse între 25 si 54 de ani (vârsta medie fiind de 37 de ani).
6. Instrumente:
Chestionarul folosit în acest studiu a fost construit de catre autorii lucrarii si contine un numar de 12 itemi, incluzând întrebari cu raspunsuri de tip dihotomic, cu raspunsuri deschise dar si întrebari cu mai multe variante de raspuns. Astfel, am conceput itemi care vizeaza atitudinea vizavi de profesia actuala (cea militara), satisfactia în munca, motivatia pentru a ramâne cadru activ si pozitia vizavi de o profesie din mediul civil. Pe de alta parte am încercat sa urmarim gradul de informare cu privire la programele de reconversie profesionala existente pe piata si capacitatea de autoevaluare si autocunoastere care sa sustina o reinserare sociala în conditiile restructurarii postului.
7. Procedura:
Înaintea testarii, subiectii au fost informati asupra scopului acesteia, li s-a spus ca vizeaza surprinderea influentei pe care o are procesul de restructurare asupra individului. Au fost asigurati ca raspunsurile lor sunt strict confidentiale.


Instructiunile oferite au fost urmatoarele:
"Chestionarele masoara atitudinea dumneavoastra fata de anumite aspecte ale modului în care va raportati la procesul de restructurare.


Raspunsurile sunt strict confidentiale, de aceea va rog sa raspundeti sincer.


La fiecare întrebare va rog sa gasiti varianta de raspuns care vi se potriveste cel mai mult, nu exista raspunsuri corecte si raspunsuri incorecte, ne intereseaza parerea dvs. în legatura cu situatiile prezentate."
Testarea s-a realizat în prezenta examinatorului.

Analiza de itemi
Se constata ca, tot mai mult, sintagma "armata pe viata" nu mai e privita ca o realitate, perspectiva pierderii locului de munca fiind tot mai pregnanta. Procentul raspunsurilor"nu" este, însa covârsitor, ceea ce indica faptul ca multi militari nu se gândesc înca, la o asemenea posibilitate. Aceasta implica si neluarea masurilor necesare unui asemenea eveniment. O problema care se impune este studierea determinantilor care împiedica luarea în considerare a perspectivei, conform careia, cariera militara nu mai reprezinta o constanta a vietii individului.


Ideea pierderii locului de munca provine din perspectiva restructurarii unitatilor si nu datorita nemultumirii generate de conditiile oferite de sistemul militar (lipsa stabilitatii locului de munca mai mult decât lipsa satisfactiei n activitatea desfasurata).


La întrebarea privind posibilitatea de alegere a profesiei, procentajele a fost repartizate în mod egal între optiunea pentru cariera militara si pentru o alta profesie din sistemul civil (un procent redus opteaza pentru încadrarea într-un alt sistem ce apartine sigurantei nationale). Identificarea cauzelor obtinerii acestor procente (satisfactia obtinuta sau constiinta dificultatii de a gasi un loc de munca pe masura pregatirii) poate fi realizata prin studierea raspunsurilor libere date la itemul 4.


Analiza comparativa a raspunsurilor ne ofera o imagine asupra factorilor motivanti care stau la baza ramânerii în sistem. Dintre acestia identificam, ca având o conotatie pozitiva, urmatorii: financiar, stabilitatea locului de munca, statutul profesiei de militar. Motivatia pentru ramânerea în sistem ca si cadru militar este una preponderent negativa (datorita nesigurantei) pentru subiectii din lotul de cercetare (unitatea în curs de desfiintare).


Prin comparatie, se observa o slaba prospectare a pietei locurilor de munca din viata civila, lucru valabil pentru ambele loturi. Chiar daca iau în calcul situatia de restructurare, subiectii nu întreprind nici o actiune în acest sens. Slaba prospectare determina: necunoasterea avantajelor/ dezavantajelor oferite de un loc de munca în viata civila; reticenta privind aceasta posibila optiune în caz de restructurare, ca si persistenta cautarii unui post în acelasi sistem.


Desi majoritatea celor intervievati au cunostinte despre programele de reconversie profesionala puse la dispozitie de centrele militare, aceasta nu aduce dupa sine o constientizare a avantajelor. Mai mult decât atât, doar 36, 3 % din lotul de control si 2, 3% din lotul de cercetare sunt dispusi sa urmeze aceste programe. Daca, la unitatea nesupusa restructurarii, este explicabila neluarea în calcul a posibilitatii de reconversie oferite de Ministerul Apararii Nationale, ignorarea ei de catre cei a caror loc de munca dispare, ridica unele probleme. Necunoasterea facilitatilor oferite de viata civila, în comparatie cu cele ale mediului militar cu care sunt obisnuiti, ar fi una din explicatii.


Perceptia proprie asupra capacitatii de a-si gasi un loc de munca în caz de restructurare a unitatii, pare sa nu fie foarte clara, majoritatea neputând sa se pronunte într-o directie sau alta, neputând sa-si evalueze clar sansele de a se reîncadra (54, 5 % din lotul si 45, 4 % din lotul 2). Cu toate acestea, cei mai multi au încredere în pregatirea lor de specialitate atunci când se pune problema reîncadrarii; considera în proportie de 50 % ca studiile le vor fi utile în acest caz.


Dincolo de pregatirea profesionala, subiectii care au fost implicati în aceasta cercetare considera ca ceea ce îi recomanda în fata unui eventual angajator sunt urmatoarele atribute: seriozitate, constiinciozitate, loialitate, disciplina, rezistenta la stress, spirit întreprinzator, corectitudine, vointa. Mare parte din aceste atribute par a fi percepute de subiecti ca fiind dezvoltate de cariera militara.


Indiferent de lotul din care fac parte subiectii, acestia percep perioada prin care trec ca fiind stresanta, într-o majoritate de 45, 4 % pentru cei din lotul de cercetare, aceasta fiind asociata cu anxietate în 18, 8 % din cazuri. Se constata, astfel, la lotul de cercetare, ca implicarea acestora nu este mai centrata pe problema comparativ cu subiectii lotului de control, desi perspectiva pierderii locului de munca este iminenta. Mai mult decât atât, ambele loturi percep aceasta perioada ca fiind tot atât de stresanta, plina de temeri. Comparatia între cele doua loturi nu releva existenta unor diferente semnificative în ceea ce priveste atitudinea fata de schimbare în domeniul profesional.


Concluzii

Ideea de baza care se desprinde din întreaga cercetare, este puternica apartenenta la sistem a cadrelor militare. Sunt prezentate foarte clar si deci constientizate atât avantajele acestuia, ca si trasaturile de personalitate ce le-au fost preponderent dezvoltate pe parcursul carierei lor.


Chiar daca majoritatea sunt constienti de faptul ca o cariera militara pe viata nu mai reprezinta o realitate, nu întreprind nimic în acest sens. Nu se cunosc nici posibilitatile pe care le ofera viata civila, nici nu par încrezatori în a-si încerca sansele în aceasta parte; nu se cunoaste posibila echivalare a studiilor militare, nici oferta de reconversie pe care o face ministerul Apararii Nationale.


Infirmarea ipotezei de lucru si confirmarea ipotezei nule sugereaza o atitudine de puternica inertie si o flexibilitate redusa fata de schimbarea locului de munca si o ancorare puternica în ceea tot ceea ce semnifica meiul militar.


Una dintre posibilele limite ale acestui studiu este determinata e numarul de subiecti care fac parte din esantion, dar si de diversitatea acestora (s-au ales doar 2 unitati). De asemenea, ar fi trebuit realizat un studiu de corelatie cu un chestionar consacrat (propunem chestionarele elaborate de Sectia de Sociologie a Armatei).


Astfel, o posibila directie de cercetare ar putea fi aprofundarea cauzelor pentru care exista o astfel de reticenta fata de un loc de munca din viata civila: necunoasterea avantajelor oferite de ceasta sau slaba evaluare a posibilitatilor lor.


De recomandat ar fi o extindere a programelor de reconversie oferite de Ministerul Apararii Nationale, o mai buna mediatizare a acestora, ca si o preocupare activa fata de cadrele militare din unitatile ce vor fi supuse restructurarii, aplicarea programelor de reconversie chiar si cadrelor active, o deschidere mai are a autoritatilor competente în vederea realizarii de cursuri de calificare mai variate.


Rolul psihologului în aceasta situatie ar fi în ceea ce priveste ajutorul oferit cadrelor militare în constientizarea posibilitatilor (calificarilor) proprii, sprijinirea în demersul de cautare a unui loc de munca, perceperea si înlaturarea reticentelor ce por aparea într-o astfel de situatie.


BIBLIOGRAFIE


1. Barbu, V. (2004). Restructurarea resurselor umane, Revista Spirit Militar Modern, nr. 3- 4
2. Ivey, A. si Gluckstern, N. (1999). Abilitatile consilierului-abordare din perspectiva microconsilierii, Editura Risoprint, Cluj- Napoca
3. Neculau, A. (1994). Psihologie sociala, Editura Polirom, Iasi.
4. Revista Observatorul Militar nr. 11- 2005
5. Revista „INFOCOM"- nr. 2/1998.
6. Radu, I. (1994). Psihologie sociala, Editura Exe S. R. L., Cluj- Napoca.
7. Pitariu, H. si Sîntion, F. (2003). Psihologia luptatorului, Editura Militara, Bucuresti
8. Visan, Ghe. (2002). Reconversia profesionala, un „leac"din rabdare si noroc, Revista Spirit Militar Modern, nr. 5


 


 

 

* U.M. 01253 Constanta
** U.M. 02003 Constanta

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania