Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PSIHOLOGIA ORGANIZAȚIEI MILITARE. MOTIVAȚIA.

SEMNIFICATIA SUCCESULUI PERSONAL ÎN CARIERA MILITARA
Psiholog Elena LANGA*, psiholog Cornelia NICOLESCU**, asistent universitar drd. Claudiu LANGA***

 


Motto:
„De fericire si succes nu se satura nimeni. ”
Eschil

Cuvinte cheie: ancora carierei, modele de rol, succes personal.

Succesul este o trebuinta morala: el este semnul valorii personale a unui individ. Succesul înseamna reusita, izbânda, performanta obtinute de o persoana sau un grup si recunoasterea ca atare de catre colectivitate. Mecanismele de aparitie si consolidare ale succesului sunt strâns legate de valorile sociale.


Succesul are doua componente:
1. individuala, fiind rezultatul favorabil al unei actiuni, obtinut într-o competitie dintr-un domeniu de activitate;
2. sociala: acceptarea si recompensarea de catre grup sau societate a unor rezultate si performante.
Succesul are forme graduale: lauda, reputatia, popularitatea, celebritatea si gloria. Aceasta scara a succesului nu este cumulativa si nu impune în mod necesar parcurgerea gradata a treptelor. Evolutia pe scara succesului este dependenta atât de mecanismele si valorile institutiilor care au creat-o cât si de recunoasterea în plan social a valorii exprimate.


Studiul nostru are în vedere aspiratia catre succes pe parcursul carierei militare si posibilitatea atingerii succesului personal si pleaca de la supozitia ca aspiratiile legate de succes sunt influentate de existenta anumitor factori precum: asteptarile si aspiratiile în legatura cu actuala sau viitoarea profesie militara, starea sociala, valorile si mentalitatile formate, imaginea profesiei militare în societate.


Am pornit de la ipoteza ca expectantele, aspiratiile legate de succes se bazeaza pe de o parte pe constientizarea propriului potential si al propriei experiente de viata iar pe de alta parte pe oportunitatile societatii.


Ca metodologie de lucru au fost aplicate 2 teste – unul de succes personal - preluat din cartea „Managementul carierei” de Mihaela Vlasceanu si unul atitudinal, prelucrat de Jenica si Filaret Sântion, precum si o grila de interviu unui numar de 60 militari din care: 30 sublocotenenti (studenti în anul V) si 30 de ofiteri (10 capitani, 10 maiori, 10 locotenenti colonei) de la scoala de aplicatie pentru tancuri si auto „Mihai Viteazul” Pitesti.


Succesul a fost analizat luând în calcul sase indicatori ai testului de succes personal, dar si cele trei acceptii ale succesului, analizate si ca dimensiune psihosociologica de Septimiu Chelcea: reusita unei actiuni, izbânda într-o competitie si recompensa publica a meritelor personale.


Cei sase indicatori analizati au fost: statusul social, contributia sociala, viata de familie, împlinirea personala, împlinirea profesionala si siguranta existentei si s-a presupus ca daca se obtin cel putin trei indicatori de viata de succes, persoana evaluata este o persoana care poate aspira în continuare la succes.


În urma prelucrarii si interpretarii datelor, un procent de 80, 5% din sublocotenentii studenti si 54% din ofiteri au obtinut valori ce indica persoane de succes la toti cei 6 indicatori, cariera militara fiind destul de ofertanta, în special pentru cei tineri.


Realizând o ierarhizare a indicatorilor amintiti, am obtinut urmatoarele rezultate:
 

Locul

Ofițeri

Sublocotenenți (studenți în anul V)

1

împlinirea profesională

împlinirea personală

2

împlinirea familială

împlinirea familială

3

împlinirea personală

siguranța existenței

4

statut social

împlinire profesională

5

contribuția în binele societății

statut social

6

siguranța existenței

contribuția în binele societății


Observam o singura coincidenta a indicatorului împlinire familiala, situat pe locul 2 la ambele categorii investigate. În schimb, aspiratia catre succes a studentilor sublocotenenti aseaza pe locul 1 împlinirea personala, în timp ce la ofiteri pe locul 1 se afla împlinirea profesionala; de asemenea, siguranta existentei se afla pe locul 3 la sublocotenenti si pe locul 6 la ofiteri.


Primii ani în ocuparea unui post reprezinta o perioada cruciala a învatarii - învatarea despre o ocupatie sau organizatie, învatarea despre propria persoana în relatie cu cerintele muncii. În primele etape ale carierei militare, fiecare tânar absolvent se confrunta cu problema integrarii activitatii profesionale cu interesele familiei si cu prioritatile personale. Unii dintre ei au acordat mai putina importanta activitatii profesionale, motivând aceasta prin valorizarea ei ca un simplu mijloc de existenta. Ei acorda locul 3 sigurantei existentei, confirmând perceptia faptului ca în imaginea dominanta a tinerilor, profesia militara asigura un loc de munca stabil, dupa intrarea în sistem. Aceasta eroare de perceptie poate constitui un factor de risc pentru institutia militara.


Nu la fel stau lucrurile la ofiteri. Pe masura ce militarii acumuleaza mai multa experienta de munca, ei descopera si oportunitatea de a face optiuni; pe baza acestor optiuni ei încep sa-si precizeze ce considera a fi important cu adevarat. Talentele, motivele si valorile ajung sa se întrepatrunda, ceea ce le permite sa obtina performante în acele activitati pe care le valorizeaza mai mult. Acestea devin elemente pe baza carora militarii ajung sa-si formeze imaginea de sine si sa se poata autoevalua. Preluând o ideea a lui Edgar Schein privind modul de construire a carierei, putem afirma ca la ofiteri este bine structurat conceptul de „ancora a carierei” care reprezinta imaginea de sine pe care si-o dezvolta militarii în jurul carierei lor si care devine un ghid orientativ si o constrângere în deciziile cu privire la cariera.


Este de presupus ca pe masura ce tinerii sublocotenenti vor dobândi experienta îsi vor schimba optiunile privind posibilitatea obtinerii succesului profesional.


Corelând rezultatele obtinute la cele 6 dimensiuni cu triada succesului si cu grila de interviu am ajuns la urmatoarele concluzii:
1. 19,5% din sublocotenenti si 46% din numarul ofiterilor considera ca nu au obtinut succes în dobândirea statutului social si a sigurantei existentei. Referindu-ne la acceptia succesului ca recunoastere sociala, doar 16,7% din sublocotenenti si 3,4% din ofiteri acorda locul 1 recunoasterii sociale.


Asa cum subliniaza M. Ralea si T. Herseni, societatea îi recompenseaza pe cei care au reusit în actiunile lor sau au dobândit în confruntarea cu altii. Lor li se acorda prestigiu, faima, o pozitie superioara în ierarhia sociala, functii, titluri iar pe de alta parte si o recompensa materiala sub diferite forme. Recunoasterea sociala reprezinta succesul personal într-un anumit domeniu.


Imaginea sociala dominanta a militarului de profesie este aceea a unei persoane competente, curajoase si disciplinate, dedicata profesiei sale si tarii, având un înalt simt al patriotismului. În societate, militarul este vazut ca un om serios, cinstit si corect, o persoana respectuoasa, care se bucura în acelasi timp de respectul celorlalti oameni.


Valorile specifice promovate de institutia militara nu converg însa întotdeauna cu valorile universale ale societatii. Fortele armate trebuie sa se orienteze pe de o parte dupa misiunea politica si sa satisfaca cerintele particularitatilor instruirii militare, iar pe de alta parte, în calitatea lor de componenta a sistemului social, sunt chemate sa se adapteze integrator la valorile sociale. Aceasta dificultate este o provocare nu numai la adresa armatei, ci a fiecarui militar în parte.


Procentul mai mare al ofiterilor care apreciaza ca nu au succes social este determinata de reducerea masiva a numarului ofiterilor, în special a celor cu grad mai mare, ca urmare a procesului de restructurare a armatei. Dorinta de a se simti în siguranta înseamna de fapt, o acuta nevoie de predictibilitate si certitudine privind evenimentele viitoare. Securitatea financiara este considerata cea mai importanta pentru ca exista presiuni puternice legate de cresterea si educarea copiilor sau pentru ca se apropie vârsta pensionarii. Din pacate, pentru multe cadre militare aceste necesitati de securitate si stabilitate sunt atât de imperioase pe tot parcursul vietii, încât acestia îsi vor construi carierele si vor lua orice decizie prin raportare la aceste necesitati. Acest lucru poate fi o piedica în obtinerea succesului profesional si personal.


Din grila de interviu am constatat ca, în timp ce la sublocotenenti preocuparea principala consta în finalizarea studiilor si obtinerea unei repartitii bune, la ofiteri, succesul social si siguranta existentei sunt determinate în primul rând de mentinerea functiei.


2. Ca reusita a actiunii, succesul presupune concordanta optima dintre scop si mijloace. Pentru a evalua succesul unei persoane, trebuie sa cunoastem mobilurile actiunilor sale. Este un demers dificil, luând în considerare imposibilitatea determinarii cu precizie a claritatii scopurilor, când au fost fixate si când vor fi atinse. Din punct de vedere psihologic, doar scopurile deplin constientizate permit masurarea succesului personal. Atingerea scopurilor si alegerea mijloacelor se realizeaza în circumstante sociale concrete.


Un procent de 76,6% din sublocotenenti si 83,3% ofiteri atribuie locul 1 succesului ca reusita în actiune, deci ca împlinire profesionala.


Socializarea profesionala este procesul prin care indivizii îsi însusesc cunostinte specializate, deprinderi, atitudini, valori si norme necesare rolului lor profesional.


Spre deosebire de alte domenii, socializarea profesionala în armata nu este o activitate comoda, aceasta întrucât scopul urmarit este acela de a forma luptatori, presupune exigenta, ordine, disciplina, precum si conditii care sa solicite la maximum rezistenta fizica si psihica specifice câmpului de lupta.


Modelele comportamentale au, alaturi de norme si valori, un rol important în obtinerea succesului profesional. Indivizii supusi socializarii sunt de multe ori pregatiti de persoane care au deja statutul pe care noii veniti urmeaza sa-l câstige.


Pe de o parte, folosirea modelelor de rol ale cadrelor didactice militare duce la obtinerea unor comportamente asemanatoare la actualii elevi si studenti. Când modele de rol sunt percepute ca fiind competente si de succes, studentii si elevii militari le vor copia atitudinea si comportarile.


Pe de alta parte, se vehiculeaza tot mai des ideea conform careia profesia militara este „o slujba ca oricare alta” si se abandoneaza ideea „profesiei militare ca vocatie”. Daca se verifica ipoteza conform careia exista o specificitate a valorilor militare, valori ce asigura o functionare eficienta a organizatiei militare, atunci raspunsul la aceasta problema este ca, într-adevar, valorile militare pot fi transferate cel mai eficient candidatilor la profesia militara în cadrul institutiilor militare de învatamânt, institutii relativ închise si separate de societatea civila dominata de alte valori.


Din procentul de 10,0% ofiteri care acorda succesului ca reusita în actiune locul 2, cei mai multi – 8% sunt maiori, 2% sunt capitani si 0% lt. colonei. De asemenea, nici un lt. colonel nu se regaseste în procentul de 6,7% care acorda succesului profesional locul 3.


Explicatia o gasim în gradul si functia acestora. Un grad mai mare este asociat unei experiente profesionale mai ridicate, confera posibilitatea accesului la o functie mai mare, implica o recunoastere a unei activitati de durata desfasurata în slujba organizatiei militare. Daca accesul la un grad superior este, în esenta, o chestiune de timp, dobândirea unei functii superioare este, în schimb, mai dificila, fiind conditionata îndeosebi de existenta unor calitati profesionale deosebite. Tocmai din aceasta cauza se remarca o valorizare mai mare a importantei functiei în raport cu gradul în autoevaluarea identitatii profesionale si a obtinerii succesului în actiune.
3. A treia acceptie a succesului face referire directa la o situatie psihosociala, cea de izbânda în competitie, de confruntare cu o alta persoana. Competitia ca fenomen psihosocial a fost îndelung studiata si s-a ajuns la concluzia ca poate avea consecinte atât favorabile cât si nefavorabile. Ca efecte pozitive ale competitiei s-au remarcat: promovarea unor aspiratii mai înalte, stimularea eforturilor, sporirea capacitatii de autoevaluare a performantelor si nu în ultimul rând satisfacerea propriilor interese si trebuinte. Aceste efecte fac posibile în mare masura cuantificarea succesului personal.


Astfel, 10,0% din sublocotenenti si 13,4% din numarul ofiterilor atribuie locul 1 izbânzii în competitie, în timp ce locul 2 este acordat de 60,0% din sublocotenenti si 40,0% din numarul ofiterilor.


Multi oameni definesc succesul prin capacitatea de a înfrânge obstacole imposibile, de a solutiona probleme nerezolvabile sau de a câstiga în fata unor oponenti extrem de puternici. Pentru unii aceasta înseamna, de exemplu, cautarea unor slujbe în care sa se simta confruntati cu dificultati din ce în ce mai mari. Atletii profesionisti, managerii îsi definesc carierele în sensul unei lupte cotidiene sau al unei competitii în care a câstiga însemna totul.


Pentru militari însa, provocarea este definita în termenii relatiilor interpersonale si ai competitiei. Astfel, atât studentii sublocotenenti cât si ofiterii percep competitia ca fiind capacitatea de a fi pregatiti pentru o confruntare decisiva cu inamicul. Într-o astfel de confruntare „razboinicii” îsi dovedesc lor însisi, dar si lumii, superioritatea în conditii de competitie.


În ce priveste competitia în cadrul relatiilor interpersonale, studentii îsi doresc sa obtina prin aceasta recunoastere atât de la colegi cât si de la superiori, iar propriile lor valori sa fie împartasite si de persoanele de la nivelele superioare, iar ofiterii vad competitia interpersonala în primul rând ca modalitate de promovare a unor aspiratii mai înalte si în al doilea rând ca modalitate de sporire a capacitatii de autoevaluare a performantelor.


La testul de atitudini, 100% ofiteri si studenti sunt evaluati cu aptitudini de lider: tip de învingator, entuziast, optimist, dinamic, încredere în fortele proprii, capacitate de decizie si initiative asumate, bine orientat si autoorientat, autocontrol.


Exista corelatii pozitive între indicatorii testului de succes personal si cei ai testului atitudinal care indica existenta la categoriile investigate a unor aspiratii clare catre succes, precum si posibilitatea atingerii succesului personal.


Astfel, procentele mari (83,3% ofiteri si 76,6% sublocotenenti) obtinute la indicatorul privind împlinirea profesionala la testul de succes personal demonstreaza concordanta dintre scop, mijloace, mobilizare, determinând succesul ca reusita a actiunilor întreprinse si coreleaza pozitiv cu trasaturile tipului destinat succesului din testul de atitudini: dinamic, încredere în fortele proprii, capacitatea de a lua decizii si initiative.
De asemenea, exista corelatii semnificative între valorile obtinute la indicatorul privind exigenta fata de sine din testul atitudinal si cele obtinute la testul de succes în împlinirea personala.


În concluzie, testul pentru succes ne-a furnizat date despre caracteristicile persoanei implicate în relatia sociala, date despre personalitatea sa, dar si date despre experienta sa de viata. El ne-a permis sa surprindem tripla ipostaza a persoanei: de autor a succesului, de instrument pentru obtinerea succesului, dar si cel de beneficiar al succesului. Faptul ca nu se poate vorbi de o persoana de succes fara ca aceasta sa angajeze o imagine de sine pozitiva, încredere în propriile forte si posibilitati, dar si anumite exigente fata de sine, a fost nevoie de mai multe informatii pe care le-am obtinut utilizând un test atitudinal si o grila de interviu. Valentele testului atitudinal au oferit informatii referitoare la imaginea de sine, încrederea si exigentele fata de sine.


Succesul este o stare de spirit. Atitudinea pozitiva a militarului fata de propriile realizari în viata personala au un rol mobilizator în stabilirea unui echilibru în plan emotional si a unei bune stari psihomorale. Evaluarea starii de spirit este o prioritate în cadrul organizatiei militare, fiind bine cunoscut rolul acesteia în desfasurarea în bune conditii a activitatilor specifice. Faptul ca un procent de 80,5% din numarul studentilor militari si 54% din numarul ofiterilor îsi percep pozitiv succesul personal la toate cele 6 dimensiuni analizate, ne ajuta sa concluzionam ca succesul personal participa semnificativ la crearea la cote ridicate a starii de spirit. În acest caz, este usor de înteles ca exista un raport direct proportional între numarul cadrelor care considera ca au succes si starea psihomorala dintr-o organizatie militara.


Analizând cele doua dimensiuni aflate la poli opusi - împlinirea profesionala si recunoasterea sociala, constatam ca ele evidentiaza nivelul ridicat de socializare profesionala a armatei dar si influentele, uneori negative pe care restructurarile de la nivelul societatii le au asupra statutului social al militarilor.


De altfel, aplicarea Legii 80 privind statutul cadrelor militare, precum si a altor reglementari privind domeniul militar, a avut efecte benefice atât în ce priveste starea moralului, cât si în reconsiderarea atitudinii personalului militar fata de succesul în propria activitate si fata de institutia militara.

 

 


BIBLIOGRAFIE


1. Holdevici, I., Psihologia succesului, Editura stiintifica si tehnica, Bucuresti, 1999
2. Ralea, M., Hariton, T., Sociologia succesului, Editura stiintifica, Bucuresti, 1962
3. Revista de psihologie nr. 1 si 4/1993, p. 14 si 22
4. Schein, E., Sa învatam sa ne construim o cariera, apud Vlasceanu, M., Managementul carierei, Comunicare. Ro
5. Sillamy, N., Dictionar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, 1995
6. Zamfir, C., Vlasceanu, L., (coordonatori), Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993
 

 

ANEXA 1

 

 

 

ANEXA 2

 

 

 

 

 

ANEXA 3

GRILA DE INTERVIU



1. Cariera militara este ofertanta deoarece:
a. asigura un loc de munca stabil
b. posibilitatea de a promova în functie
c. un salariu decent
2. Care sunt pentru dumneavoastra prioritatile cele mai importante?
a.
....................................................................................................................
b.
....................................................................................................................
c.
....................................................................................................................
3. Îmi doresc o cariera de succes în care sa:
a. armonizez necesitatile personale, familiale si profesionale
b. izbândesc în situatii extrem de provocatoare
c. fac fata unor situatii si sarcini dificile
4. Ce crezi ca se va întâmpla în urmatorii 10 ani ai carierei tale militare?
....................................................................................................................

....................................................................................................................
5. Pentru mine este mai important:
a. sa fac ceva pentru binele societatii
b. sa am securitate atât din punct de vedere financiar, cât si al functiei
c. sa-mi valorific la maximum capacitatile profesionale
6. La care din cele trei acceptiuni ale succesului considerati ca ati obtinut succes?
a. reusita în actiune
b. recunoastere sociala
c. izbânda în competitie
7. Motivati optiunile de la întrebarea anterioara
....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................
8. Sunteti multumit de succesul obtinut în cariera militara?
a. Da
b. Nu

 

 


 

 

* Scoala Militara de Maiștri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre „Basarab I”
** Scoala de Aplicatie pentru Tancuri si Auto „Mihai Viteazul”
*** D. p. p. d., Universitatea din Pitesti
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania