Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

VIATA MILITARA, STRES SI ADAPTARE

STRATEGII NOCIVE DE ADAPTARE LA RIGORILE MEDIULUI MILITAR
Psiholog Adriana Fartais*

 


1. CARACTERISTICI GENERALE ALE MEDIULUI MILITAR CA POTENTIALI FACTORI DE STRES

Lucrarea de fata īsi propune o analiza succinta a unor strategii deficitare de adaptare la rigorile mediului militar, o privire asupra cauzelor care determina astfel de comportamente si unele directii care ar putea sugera solutii pentru evitarea acestor situatii. Ideea a aparut ca urmare a evenimentelor care au avut loc īn ultimul timp īn unele unitati militare (sinucideri, dezertari, acte agresive asupra colegilor) si care constituie semnale de alarma pentru psihologii militari.


Regimul militar, fundamental diferit de viata civila, creaza un mediu specific, indiferent de tara īn care este instaurat. Armata ca organizatie face parte din rāndul institutiilor totale, care vehiculeaza si creeaza anumite tipuri de comportamente, atitudini si un stil de gāndire propriu. Īn astfel de institutii totale, membrii sunt obligati sa traiasca o perioada mare de timp īn izolare fata de societate, īntr-un mod diferit de viata obisnuita. Se dezvolta un sistem normativ propriu, care este impus indivizilor, producāndu-se o uniformizare cu suspendarea statusului avut anterior, valabil ramānānd doar statusul nou, dobāndit prin includerea īn institutie.


Institutia totala (armata, manastirea, īnchisoarea) controleaza integral aspectele exterioare ale activitatii si vietii membrilor sai. Regimul de viata este strict structurat de catre institutie, uniformizat, rutinizat si ritualizat. Īntr-o prima faza se opereaza asupra numelui, care este partial anihilat (se utilizeaza un numar, denumirea de sora, frate, caporal, soldat), asupra aspectului fizic (tuns, o anumita uniforma). Dincolo de functia de aparare, organizatia militara reprezinta o institutie de control si de socializare (educa adolescentul pentru acceptarea normelor, chiar īn conditii de absurditate). Marea masa sufera aceasta transformare, institutia reusind astfel sa-si atinga scopurile. Desi īn viata militara actuala s-au operat modificari fata de anii trecuti īn sensul unei tolerante mai mari, armata ramāne totusi o institutie totala si probabil nu ar putea functiona īn alt mod.


Avānd īn vedere aceste atribute descrise foarte sumar, mediul militar apare ca un factor stresant īn adaptarea tānarului ajuns īn unitate. S-a afirmat ca o institutie totala, care promoveaza doar relatii functionale standardizate, caracterizate printr-o cauzalitate liniara, īn contrasens cu natura constiintei ca sistem deschis probabilist, restrānge cāmpul constiintei membrilor sai. Actiunea este exercitata asupra acestui cāmp de catre o exterioritate nepersonala, nesemnificativa pentru individualitatea persoanei, ca urmare aceasta apeleaza la alternative de evadare: īn trecut, īn viitor, īn imaginar sau īn comportamente ineficiente si distructive. Putem aprecia ca majoritatea celor care ies din acest sistem au reusit o adaptare benefica pentru ei la aceste rigori. Au depus efort, au apelat la experienta, la achizitiile anterioare de surmontare a dificultatilor. Pentru altii īnsa, din fericire putini, acest traseu este suprasolicitant, chiar traumatic, apare stresul extrem care se manifesta uneori zgomotos, alteori lent, insidios, dar īntotdeauna dezadaptativ si nociv pentru echilibrul intern al persoanei. De aceea este absolut necesara selectia si asistenta institutionalizata, continua, militara, medicala si īn primul rānd psihologica.


Toate determinarile exterioare asupra individului, care īi creeaza disconfort intern pot fi īnglobate īn conceptul de stres. Termenul a fost folosit mai īntāi īn fizica, desemnānd constrāngerea excesiva suportata de un material de constructie. Apoi, Hans Selye a preluat termenul din fizica si l-a folosit īn 1935 īn psihologie, cu sensul de raspuns nespecific global al organismului la solicitarile la care este supus. Īn general stresul reprezinta incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, īn situatii de suprasolicitare.


Referindu-ne strict la mediul militar, factorii de stres pot fi:
-persoanele (conflicte cu colegii, superiorii, familia);
-situatiile īn care militarul trebuie sa se supuna, sa ia decizii, sa se adapteze;
-conditiile de mediu, stimuli fizici, zgomot, temperatura, igiena.


Acesti factori potentiali de stres actioneaza diferentiat īn functie de coordonatele personale ale fiecaruia. Stresul ca reactie a individului la acesti factori cuprinde consecintele biologice, mentale, psihice ale agentului stresor asupra sanatatii individului īn ansamblu. Consecintele comportamentale vizeaza modificari ale organismului care apar ca raspuns la starea de stres. Consecintele comportamentale vizeaza modificari ale comportamentului cu scopul de a face fata stresului. Apar apoi diverse strategii de control, benefice sau nocive pentru individ.


Este cunoscut faptul ca o cantitate optima de stres (eustres) duce la mobilizarea individului īn situatii tensionate, cu efecte pozitive asupra rezolvarii problemelor, asupra dezvoltarii si afirmarii personalitatii, asupra optimizarii performantelor si cresterii randamentului īn munca. Doar depasind aceste limite stresul devine nociv (distres) cu efecte dezadaptative.


Sursele de stres īn mediul militar sunt legate de:
-ambianta fizica: acei factori de natura fizica ce actioneaza pe parcursul activitatii: zgomot, temperaturi īnalte sau joase, iluminat insuficient sau exagerat, umiditate, presiune atmosferica. avānd īn vedere ca programul militarilor este stabilit cu mult timp īnainte, acesta se desfasoara independent de acesti factori fizici, care, interactionānd īntre ei, īsi pot spori efectul negativ.
-supra sau subīncarcarea cu sarcini. Excesul de sarcini aglomerate pe o perioada scurta de timp duce la instalarea oboselii fizice si psihice, De asemenea, ea apare si din cauza decalarii programului de somn (activitati de paza, garda). O alta sursa generatoare de stres este reprezentata de activitatile putin stimulatoare din punct de vedere psihic, repetitive, monotone, cu efect negativ mai ales asupra militarilor cu un nivel mental si de educatie ridicat. Uneori exista o neconcordanta īntre caracteristicile psihosociale ale individului si caracteristicile sarcinii pe care o are de īndeplinit, ceea ce genereaza stres, nemultumire, delasare. Īn general, īn mediul militar ierarhia este bine determinata, militarul īsi cunoaste sefii, īnsa uneori el se confrunta cu o ambiguitate īn ceea ce priveste atāt continutul ordinului (din cauza neclaritatii ordinelor primite, neīntelegerii acestora) cāt si persoanele carora trebuie sa raporteze īndeplinirea acestuia. Un alt factor important de stres īl reprezinta calitatea relatiilor interumane, a raporturilor dintre superiori si subordonati, dintre colegi īntre ei. Īn grupul militar aceste relatii sunt predominant formale, iar atunci cānd ele nu se bazeaza pe corectitudine, īntelegere, respect pot apare reactii anxioase.


Aceste conditii afecteaza īn mare parte pe toti militarii, cu preponderenta īn primele luni de stagiu, īnsa atunci cānd īntālnesc o personalitate cu o structura īn formare sau cu diferite accentuari, se pot instala deviatii comportamentale.


Īn organizarea coerenta a conditiei de militar este imperativ sa se ia īn considerare caracteristicile vārstei. De cele mai multe ori, adolescentii si postadolescentii sunt fragili din punct de vedere fizic, dar mai ales psihic. avānd īn vedere ca multi militari provin din mediul rural, putem spune ca fragilitatea fizica este mai putin īntālnita, acesti tineri luānd contact cu muncile agricole care le fortifica organismul. Vulnerabilitatea psihica īnsa ramāne un factor de luat īn considerare. Exista o cifra destul de mare a tinerilor care īsi parasesc pentru prima data satul natal sau judetul, care, prin urmare, nu au dezvoltate abilitati de relationare cu un alt gen de mediu. Apare astfel o pendulare īntre grupul de apartenenta ca statut social si vārsta si grupul īn care au fost, uneori īmpotriva vointei lor, constrānsi sa intre. Tānarul vine īn armata cu un set de valori si judecati, norme morale ce apartin mediului de provenienta, care uneori sunt īn contrast puternic cu normele vietii cazone.


Pentru o personalitate īn curs de consolidare, aceasta oscilatie īntre diferite grupuri si sisteme de valori, concomitent cu conditiile dure ale vietii de militar, poate provoca daune personalitatii. Trebuie avut īn vedere si faptul ca, īn tānarul care se vrea matur ramān totusi urme vii ale adolescentului:nevoia si dorinta de a se exprima pe sine si de a-si manifesta libertatea, aroganta fata de autoritate, nevoia de a obtine un statut favorabil īn cadrul grupului de colegi, nevoia de afectiune. Armata īi ofera tānarului ocazia de a experimenta, de a-si organiza metodele defensive si adaptative, de a se cunoaste pe sine si pe ceilalti. Rolul psihologului este de a superviza aceasta evolutie si de a interveni īn cazul īn care apar deviatii.


Īn urma achizitiilor pe care le-a dobāndit, adolescentul tardiv este mai sigur pe sine, are capacitate pentru compromis, identitatea de sine cāstiga īn consistenta si constanta, relationeaza cu familia de pe pozitia de adult, depaseste perioada turbulentelor sexuale. Īn functie de īmprejurari, adolescenta poate fi prelungita, scurtata, exacerbata intensiv, traumatic regresiva sau poate exista refuz de maturizare. (D.Burgin).
Exista diverse situatii de impact īntre diferitele formule de dezvoltare a tinerilor īncorporati si sistemul militar care īi forteaza sa se structureze potrivit standardelor sale. Dupa cum am mentionat, adolescentii au ocazia de a se obiectiva si confirma īn directia unor nevoi fundamentale ale vārstei lor, dar sunt si frustrati si agresati de sistem, fapt ce nu poate fi evitat.


Este de netagaduit faptul ca lupta armata si implicit pregatirea pentru ea uzeaza instrumentul de violenta, care este considerat mijloc al eficientei militare. De aceea, aptitudinea militara cere abilitati si capacitati pentru exercitiul armat, alaturi de o capacitate crescuta a controlului de sine īn exersarea violentei si expunerea la violenta, persoanele fara aceste abilitati nefiind potrivite īn acest sistem.

2. ACTELE AUTOAGRESIVE

Momentul recrutarii este primul contact pe care adolescentul īl are cu sistemul militar. Īn aceasta prima faza, psihologul Centrului Militar ia cunostinta cu diferite antecedente personale ale tānarului, hotarānd nivelul aptitudinii militare. Primul fapt care ne intereseaza este daca tānarul savārsit acte autoagresive asupra propriului corp: tatuaje, arsuri si taieturi. Īn cazul tatuajelor, intervin semne de īntrebare atunci cānd acestea acopera o mare parte a corpului, inclusiv portiuni sensibile (organele sexuale) si care au o justificare aleatorie. Este absolut necesara o convorbire detaliata cu subiectul, despre vārsta la care si-a facut tatuajul, semnificatia desenelor, motivatia pe care a avut-o īn vedere. Exista tineri care au tatuat pe corp propriul nume sau linii discontinue, care nu au apelat la un specialist, uneori si-au desenat singuri aceste elemente. De cele mai multe ori acestia sunt si cei care prezinta si taieturi pe brate si piept sau arsuri cu tigara autoprovocate. Justificarile cele mai uzuale pe care le dau sunt legate de starea avansata de ebrietate, presiunea anturajului, dorinta de a simti durerea, curiozitate fata de modul īn care simt durerea, teribilism. Unii motiveaza despartiri de prietene, mai rar certuri cu parintii. Este interesant de observat faptul ca putini regreta gestul facut, īn special cei introverti, cu putine relatii, neīntelesi de catre anturaj. Majoritatea īnsa, considera aceste acte un semn de maturitate, curaj sau apartenenta la grupul din care fac parte.


Aceste acte autoagresive, indiferent de starea psihica īn timpul careia au fost savārsite, evidentiaza impulsuri agresive si incapacitatea de a detine un control asupra propriilor porniri interne. Consideram ca mediul militar īn care vor intra va exacerba aceste impulsuri, de aceea privim ce rezerva capacitatea lor de a se adapta.
Pe de alta parte, exista tineri care nu prezinta nici un antecedent de acest tip, celelalte chestionare de personalitate nu evidentiaza un potential de inadaptare si totusi ei declanseaza evenimente cum ar fi tentative de suicid, autoagresiune, violenta fata de colegi. Nu putem pune aceste incidente pe seama incapacitatii comisiilor medicale de a determina corect aptitudinea tinerilor pentru satisfacerea serviciului militar. Trebuie luate īn calcul si alte īmprejurari care actioneaza asupra tānarului pe parcursul īndeplinirii obligatiilor militare. Avem īn vedere noutatea mediului, situatia familiala si alte aspecte care tin strict de personalitatea individului. Vom dezbate mai detaliat aceste elemente pe parcursul lucrarii.

3. CONSUMUL EXAGERAT DE ALCOOL

S-a observat ca, atunci cānd organismele sunt expuse la evenimente negative necontrolabile, ele reactioneaza cu o pasivitate caracteristica si dau dovada de deficiente cognitive, comportamentale si emotionale ce sunt similare cu simptomele depresiei.


Observatiile clinice sugereaza ca intoxicarea cu alcool se asociaza adesea cu evenimentele de viata negative. Abuzul de alcool este raspāndit īn rāndurile indivizilor cu probleme de depresie sau anxietate. Hull a aratat ca īmprejurarile care favorizeaza abuzul de alcool sunt cele īn care indivizii īncearca sa scape de starea de constiinta de sine. Alcoolul inhiba procesele cognitive superioare legate de codarea informatiei īn functie de autorelevanta sa. Evitarea auto-focalizarii (a starii de constiinta de sine) reprezinta o cauza īnsemnata a uzului si a abuzului de alcool. Īnsa, un nivel īnalt al constiintei de sine nu conduce īn sine la consumul de alcool. Acesta poate fi prezis atunci cānd apare combinatia dintre un nivel īnalt al constiintei de sine si un eveniment ce are conotatii negative pentru eu.


Īn ceea ce priveste etiologia, exista mai multe supozitii:psihologica, sociologica si biologica. (legata de insuficienta endorfinelor īn creier). Perspectiva psihologica este legata de aparitia unor evenimente psihostresante, pierderi, insatisfactii, ingestia unei cantitati de alcool ajutānd īn a face fata. Acest lucru e valabil īn special īn cazul structurilor psihice fragile, psiholabile, care nu suporta stres, frustrare, pierdere, nedreptate si recurg le alcool, care le confera certitudine si īncredere. Perspectiva sociologica vizeaza un pattern cultural cotidian: sarbatorim īntotdeauna cu o bautura īn fata. Apare si presiunea de a bea, care este exercitata cu aceste ocazii de catre anturaj.


Alcoolul este considerat de catre individ ca un mijloc de a-si depasi inhibitiile de orice fel. Īn foarte multe cazuri, odata instalata starea de ebrietate, subiectul se simte liber sa-si manifeste impulsurile de multe ori agresive asupra lui īnsusi si asupra celorlalti. Īn prima faza a intoxicatiei apare o stare de excitatie psihomotorie, scade discernamāntul critic, subiectul este foarte bine dispus, se comporta liber, este usor iritabil. Īn stadiul al doilea, limbajul devine incoerent, se reduce capacitatea de perceptie, creste timpul de reactie la stimuli, discernamāntul este precar. De regula, īn aceasta stare tānarul simte nevoia de a-si manifesta impulsurile agresive, ca reactie disproportionata la stimuli minori sau imaginari. Atunci tānarul īsi aminteste o discutie aprinsa cu un membru al familiei sau cu prietena ramasa acasa, se cearta cu un coleg pentru o chestiune minora si izbucneste conflictul. Pe fondul consumului de alcool, tānarul pune īn practica comportamente dificil de prevazut, chiar pentru un ochi avizat. Exista cazuri īn care, pentru a se sustrage de la serviciul de garda, tānarul comite acte autoagresive cu scopul de a fi considerat inapt pentru aceasta activitate. De aceea, psihologul din unitate trebuie sa monitorizeze cu maxima atentie aceste cazuri, sa observe comportamentul general al tinerilor pentru a-i evidentia pe cei cu potential pentru asemenea acte.
La aceasta vārsta, si īn special īn cazul tinerilor care au avut slabe contacte sociale īn afara mediului de provenienta, apare o toleranta scazuta la insulte, jigniri, care poate declansa comportamente violente, iritabilitate.
Cadrele care desfasoara instructia, īn echipa cu psihologul, au o sarcina complexa īn a preveni si a mentine sub control aceste comportamente.
Nevoia de autoafirmare īn cadrul grupului īi īmpinge de multe ori pe tineri īn a proba senzatiile oferite de acest stimulent pana la limita pierderii cunostintei de sine. Credem ca este necesara achizitionarea unor abilitati de autocontrol, de autoanaliza, care sa īi determine pe tineri sa-si autoevalueze si controleze comportamentul. Aceste activitati nu trebuie sa fie īndreptate īn mod special asupra prevenirii consumului de alcool, ci sa fie considerate exercitii de jonglare cu limitele autostapānirii de sine. Armata īn ansamblu trebuie sa contina, pe lānga achizitionarea de abilitati care tin strict de domeniul militar si deprinderea unor scheme de autocontrol si de surmontare a dificultatilor de orice fel, prezente atāt īn viata militara cāt si īn cea civila.


Luānd īn considerare caracteristicile de vārsta, sex si nivel de educatie, procentul bautorilor (persoane care consuma cantitati mari de alcool chiar si ocazional) si al problemelor legate de alcool este mai ridicat īn rāndul tinerilor din armata. Īn 1998, procentul militarilor din marina americana cu vārsta cuprinsa īntre 18 si 25 ani care se declarau bautor (consumau alcool de cāteva ori pe zi īn mai mult de patru zile pe luna) era de 29, 4%, procent de doua ori mai mare decāt cel īnregistrat pe grupuri de civili cu aceleasi caracteristici. Īn plus, 13% din acesti subiecti raportau ca au probleme mari din cauza consumului de alcool, iar 20% recunosteau ca din cauza alcoolului le-a scazut productivitatea īn munca. Alta cercetare, realizata īn cadrul Corpului Puscasilor Marini din armata S.U.A. a relevat faptul ca militarii au medii semnificativ mai mari comparativ cu grupurile de civili, īn privinta cantitatilor de alcool pe care le consuma la anumite intervale de timp, a tolerantei pe care o au fata de alcool si a frecventei cu care se confrunta cu probleme generate de consumul de alcool.


Militarii sunt considerati un grup de risc pentru abuzul de substante, care este legat direct de activitatea specifica cu risc sau de conditiile vietii militare. Subiectii sunt tineri, necasatoriti majoritatea, se simt izolati si deseori nemotivati suficient pentru activitatea pe care o desfasoara. Īn armata romana ne confruntam doar cu abuzul de alcool, nu si de droguri, cum este cazul altor armate. Īn S.U.A., politica institutiei este de a depista consumul ilegal si de a oferi celor dependenti tratament medical. Din 1971, īn armata S.U.A. actioneaza o reglementare ce impune serviciilor publice abordarea comprehensiva a abuzului si dependentei de alcool si droguri. Aceasta reglementare asigura mijloacele, cadrul specializat si confidentialitatea abordarii.


Īn armata noastra, abuzul si dependenta de alcool nu sunt cercetate si exprimate statistic, problema fiind ignorata, deoarece ar presupune marginalizarea subiectilor si īn final īndepartarea din armata. La noi, depistarea alcoolismului si spitalizarea persoanei este primul pas spre trecerea īn rezerva sau pensionare īn cazul cadrelor, nepunāndu-se accent pe tratamentul de dezintoxicare. Presupunem ca īn cazul trecerii la o armata bazata pe profesionisti se va acorda o mai mare atentie personalului īn care s-a investit financiar.

4. COMPORTAMENTUL SUICIDAR

Un comportament dezadaptat extrem, cel suicidar, impulsiv sau compulsiv se produce de regula pe fondul unei īngustari a cāmpului constiintei. Nu ne referim aici la suicidul asociat psihozelor, ci la cel care apare pe fondul unei personalitati relativ normale pana īn acest punct. Sunt rare cazurile īn care apare un debut psihotic īn rāndul militarilor īn termen, acesta se produce de regula īnainte ca tānarul sa ajunga īn fata comisiilor de recrutare-īncorporare, caz īn care este declarat inapt pentru serviciul militar. Reteaua militara si psihologica pot surprinde īnsa elemente suspecte de a duce la un comportament suicidar.


Numarul de cazuri de gesturi suicidare sau parasuicidare care s-au īnregistrat īn mediul militar este īn raport de determinare cu tulburarile de adaptare la acest mediu. Adaptarea presupune realizarea unei armonizari īntre nevoile individului si caracteristicile mediului. Intrarea īn organizatia militara, perceputa ca rigida si strict ierarhizata impune tānarului:
-abandonul libertatii si supunere fata de rigorile militare, īn caz contrar fiind pedepsiti.
-restrāngerea initiativei si īncrederea īntr-o existenta īn care toate activitatile (munca, somn, distractie) sunt organizate īn orare rigide.
- abandonul sarcinilor si responsabilitatilor familiale, profesionale si afective.
- abandonul intimitatii dat de gruparea aleatorie a unor tineri cu caractere diferite, cu nivel socio-economic si cultural diferit.


Acesti tineri, care prin natura vārstei sunt īnclinati spre sfidarea autoritatii de orice fel vor accepta cu greu sa se supuna unor legi considerate absurde. Tulburarile de comportament sunt reprezentate prin crize excito-motorii, manifestari heteroagresive, revolte, comportamente de ruptura (fuga, absente nemotivate din serviciu, dezertari si sinucideri)


Comportamentul suicidar trebuie abordat īn termeni de periculozitate si orice tentativa, chiar demonstrativa, trebuie luata īn considerare si tratata cu cea mai mare atentie. Īn studiile sale privind fenomenul suicidar, Emile Durkheim opereaza o diferentiere īntre suicidul egoist si cel altruist. El sustine ca suicidul egoist survine pentru ca individul e acaparat de tristete considerānd ca nimic nu e real īn lume cu exceptia individului, e detasat de viata, se simte inutil, neavānd un scop pe care sa-l slujeasca. Altruistul e trist pentru ca, desi are un scop, acesta e situat īn afara acestei vieti, care īi apare ca un obstacol. Dincolo de viata, el vede cele mai frumoase perspective. Durkheim sustine ca, īn cadrul armatei se dezvolta atitudinea suicidara altruista, din cauza alcoolismului, dezgustului fata de serviciul militar, strictetii disciplinei, absentei libertatii. Militarii cei mai afectati de suicid sunt tocmai cei cu o vocatie mai puternica pentru o astfel de cariera. Deci, conduita suicidara e agravata de ansamblul de stari, obiceiuri capatate sau predispozitii naturale ce caracterizeaza spiritul militar. S-a observat ca, īn toate armatele, trupele de elita au cel mai mare coeficient de agravare din acest punct de vedere, armata dezvoltānd o constitutie morala ce īmpinge omul la renuntarea facila la existenta.


Se atribuie comportamentului suicidar o serie de functii sociale:
-heteroagresiva;
-de apel la ajutor si de santaj;
-de abandon, evadare, fuga.


Acest comportament poate fi discutat din doua perspective: a periculozitati (are ca rezultat moartea sau supravietuirea) si a intentionalitatii (intensitatea dorintei de a muri). Din aceste puncte de vedere, exista:suicidul disimulat (recurgerea la un accident care sa ascunda suicidul), parasuicidul (suicidul cronic), conduita suicidara (pregatirea actului), pulsiunea suicidara, suicidul dual, suicidul colectiv. Intentionalitatea actului este relevata prin existenta mesajelor de adio, care explica gestul, si, īn general nu atribuie vina unei entitati exterioare, ci mai degraba propriei incapacitati de a face fata vietii. Actul suicidar evidentiaza lipsa de viitor si de speranta determinate de o ruptura sentimentala (care este perceputa mult mai acut īn mediul izolat īn care se afla), de prejudiciul moral sau material, de greutati īn familie, de neīntelegeri din partea celorlalti.


Subiectii care comit acte suicidare au īn general cāteva caracteristici comune:
-sunt introvertiti, au tendinte spre solitudine, secret si lipsa de comunicare afectiva
-au o conceptie idealista asupra existentei
-anticipa un viitor arid dintr-o astfel de perspectiva.


Caracterizarile īn cazul celor care au apelat la acest gest extrem cuprind trasaturi ca: serios, disciplinat, linistit, īnsa rezervat, fara multi prieteni. Anchetele care au investigat cazurile surprind motive ca dificultati īn familie, probleme sentimentale, īnsa nu sunt precizate situatii de inadaptare la mediul militar, desi acesta este mediul īn care traia subiectul de cāteva luni. Consideram ca, la decizia de suicid concura un conglomerat de factori, fara a putea atribui un procentaj exact fiecaruia dintre ei.


Din punctul de vedere al subiectului abordat īn aceasta lucrare, este important sa aruncam o privire asupra fenomenului de parasuicid, care se petrece mai des decāt suntem tentati sa credem. Parasuicidul cuprinde situatiile īn care subiectul sfideaza moartea, desi are o deplina luciditate a constiintei: cazul refuzului unor interventii chirurgicale absolut necesare supravietuirii, a refuzului de tratamente si medicamente, continuarea consumului de drog sau alcool cānd e evidenta degradarea fizica si psihica. Conduita suicidara īn mediul militar este reprezentata īn 40% din cazuri de manifestari parasuicidare ca reactie la inadaptare. Aceasta forma de manifestare a actului ia forma apelului la ajutor sau de santaj. Acest comportament sugereaza pasivitate si neputinta de a modifica īn alt mod reactiile celor din jur, insa denota si lipsa deprinderilor de a face fata frustrarilor. Ca dovada, īntālnim īn multe decizii ale Spitalelor Militare diagnosticul de personalitate imatura. Sunt cazuri care se evidentiaza īn acest mod doar la contactul cu un mediu rigid si suprasolicitant.


De aceea, psihologia militara moderna trebuie sa aiba īn vedere aceste aspecte si sa ia masuri pentru ameliorarea situatiei īn cazurile īn care tinerii realizeaza o adaptare deficitara la mediul militar.

 

***

 

BIBLIOGRAFIE:

 

1. ARMAsU, Viorel- Gestul suicidar
2. BOIsTEANU, Petru- Alcoolism si comportament
3. DURKHEIM, Emile- Despre sinucidere
4. IONESCU, George- Tulburarile de personalitate
5. SANDINA, Ilie- Posibile surse de stres ocupational la studentii militari
6. TURCU, Mihai- Comportamente perturbate
7. TURCU, Mihai- Investitia ca protectie sociala.
 

 



 

* U.M. 02570 Suceava

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania