Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

SELECTIE PSIHOLOGICA, CONSILIERE SI ORIENTARE PROFESIONALA
STUDIU COMPARATIV SI PERSPECTIVE ĪN SELECTIA PSIHOLOGICA A TINERILOR LA RECRUTARE SI A RECRUTILOR ĪN VEDEREA ĪNCORPORARII

Maior psiholog drd. Gheorghe Chitu, maior psiholog Leonard Volosin,
psiholog Ana-Maria Alecsoaie, psiholog principal drd. Cristina Verza*,
psiholog principal Velescu Marcela
**

 

 
Rezumat
Acest studiu comparativ urmareste sa surprinda anumite aspecte privitoare la metodologiile de selectie pentru recrutare - īncorporare ale anilor 1990, 1992, 1993 si 1998. S-a īncercat evidentierea avantajelor si limitelor specifice fiecareia, precizāndu-se modalitatile posibile de adaptare a unei baterii de probe care sa raspunda cerintelor impuse de restructurarea sistemului militar, si īn acelasi timp sa asigure o selectie cāt mai riguroasa.
(cuvinte cheie: sistem de selectie, studiu comparativ, valoare diagnostica si prognostica, metodologii, avantaje si limite)

Analiza sistemului de selectie la recrutare/ īncorporare

Analiza sistemului de selectie a tinerilor la recrutare si a recrutilor la īncorporare a pornit de la necesitatea de a surprinde, īn metodologiile elaborate de-a lungul anilor, atāt calitatile psihodiagnostice ale probelor utilizate cāt si limitele lor, cu scopul de a crea un examen psihologic obiectiv si cu o valoare prognostica ridicata.
Examenul psihologic efectuat īn centrele militare judetene si de sector urmareste sa realizeze o selectie riguroasa si o repartitie cāt mai exacta a tinerilor pe arme si unitati militare pentru satisfacerea stagiului militar, conform unui potential psihoaptitudinal real privind gradul de eficienta si adaptare la rigorile si exigentele mediului militar.
Īn lucrarea de fata nu avem pretentia de a trata o problematica atāt de complexa īntr-un mod exhaustiv deoarece nu am avut la dispozitie toate actele normative specifice pentru reglementarea activitatii de selectie psihologica īn vederea asigurarii corespunzatoare a resurselor umane prevazute īn planul de recrutare/ īncorporare.
Deoarece primele metodologii utilizate īn selectia psihologica din perioada 1985 - 1989 au fost arhivate, īn studiul realizat ne-am axat pe subiecti care au fost examinati cu metodologiile din anii 1990. 1992, 1993, 1998.
Scurta prezentare a metodologiilor

Metodologia din 1990 se realiza īn doua etape:

Recrutare:
Chestionarul privind antecedentele personale patologice (A.P.P.) - care urmareste surprinderea unor aspecte noconsemnate īn fisa de cunoastere a tinerilor si atentionarea medicilor asupra afectiunilor acestora;
Testul de triaj psihiatric (T.P.) - care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care īn contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice.
Testul de inteligenta Raven (R) - realizat īn patru variante echivalente ca grad de dificultate (R1, R2,R3, R4), care permite evaluarea performantelor intelectuale ale tinerilor recruti, datele fiind utilizate atāt la examenul psihiatric cāt, mai ales, īn clasificarea subiectilor
Teste de evaluare aptitudinala (A1, A2, A3) - necesare repartizarii recrutilor pentru specialitatile militare cu un grad īnalt de tehnicitate (A1 - test de reprezentare spatiala; A2 - test de atentie concentrata; A3 - test de intuitie tehnica).

Īncorporare:
Testul de personalitate (S.I.D.) - care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.
Chestionarul de personalitate (C.S.) - urmarind sa identifice tipurile de personalitate introvertite si extravertite.

Metodologia din 1992
se realiza īn doua etape:

Recrutare:
Testul de nivel mental NM - 92 (B53) - proba nonverbala cu 65 de itemi ce permite ierarhizarea nivelului intelectual pentru īntreg contigentul
Testul de triaj psihiatric (T.P.C.) - care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care īn contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice.

Īncorporare:
Testul de structura de personalitate SPC - 92 (E.P.Q..) - care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate īn acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt - extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.
Testul de structura de personalitate SPUS - 92 (S.I.D.) - care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.


Metodologia din 1993 se realiza īn doua etape:

Recrutare:
Chestionarul privind antecedentele personale patologice (A.P.P.) - care urmareste surprinderea unor aspecte noconsemnate īn fisa de cunoastere a tinerilor si atentionarea medicilor asupra afectiunilor acestora;
Testul de triaj psihiatric (T.P.) - care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care īn contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice;
Testul de nivel mental N.M. - S1/ S2 - proba neverbala ce permite evaluarea performantelor intelectuale ale tinerilor recruti si este realizat īn doua variante echivalente (S1, S2), fiecare varianta avānd 35 itemi;

Īncorporare:
Testul de personalitate (S.I.D.) - care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.
Chestionarul de personalitate E.P.Q. - care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate īn acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt - extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.

Metodologia din 1998
se realiza īn doua etape:

Recrutare:
Testul de nivel mental R1/R2 - reprezinta o adaptare a matricelor progresive standard, realizata īn doua variante echivalente cu 60 de itemi structurati īn cinci serii ce permite ierarhizarea nivelului intelectual pentru īntreg contigentul.
Scala de antecedente personale (A.P.) - care ofera informatii despre mediul psihosocial īn care tānarul s-a dezvoltat si pune īn evidenta elemente care au marcat nefavorabil persoana, fiind responsabile de o serie de comportamente inadecvate, manifestate īn prezent sau posibile īn viitor (tatuaje, taieturi, arsuri, consum de subsante sau droguri, consum de alcool,casa de copii, adoptie, scoala de reeducare, boala psihica, lovitura la cap, somnambulism, agitatie nocturna, exmatriculare, repetentie, suicid, fuga de acasa).
Chestionarul de personalitate E.P.Q. - care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate īn acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt - extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.
Īncorporare:
Scala de antecedente personale (A.P.) - se reia;
Chestionarul de anxietate Cattel - C - care surprinde anxietatea voalata, manifesta si pe cea globala; Penru Cattel anxietatea este rezultatul combinarii a 5 factori primari: constiinta de sine, forta eului, tendinta paranoida, tendinta spre culpabilitate, tensiunea ergica.
Chestionarul de personalitate SP - 100 - chestionar multifazic care analizeaza zece dimensiuni relevante atāt pentru personalitatea normala, echilibrata cāt si pentru cea dizarmonica; cuprinde 10 scale: V - validare/minciuna, Pt - psihastenie, D - depresie, Il - imaturitate/labilitate, Sch - schizoidie, Pa - paranoidie, Hz - isterie, Pd - psihopatie, Fr - rezistenta la frustare, M - motivatie pentru armata.

Esantionul

Lotul supus cercetarii (345) este alcatuit din grupe de subiecti ce au fost examinati psihologic la recrutare si īncorporare cu metodologii diferite (cele mentionate anterior) avānd īnsa ca grup de referinta categoria de subiecti a anilor 1977/1978 ce au fost examinati la recrutare cu metodologia din 1993 dar care, din diferite motive, nu au fost īncorporati, iar ulterior, la un interval de cāteva luni, examinati cu metodologia din 1998 īn doua etape: recrutare/ īncorporare.
Am luat spre analiza doar subiecti absolventi de scoala generala (9,2%), scoala profesionala (29,8%) liceu (54,7%) si postliceala (9,3%) cu calificare īn profesii diferite sau necalificati.
Din fiecare contingent s-a analizat doar un procent de aproximativ 10% (1990 - 80 subiecti, 1992 - 94 subiecti, 1993 - 78 subiecti, 1998 - 93).

Analiza statistica si rezultatul cercetarii

S-au facut corelatii īntre toate probele de nivel mental din cele patru metodologii analizate folosindu-se matricea coeficientilor de corelatie a lui Pearson si īntre toate probele de personalitate.

La probele de nivel mental au rezultat urmatoarele corelatii:
Astfel, īntre notele brute ale probelor S1/S2 (93) si R1/ R4 (90) a rezultat o corelatie pozitiva īnalt semnificativa (r =.603**) la un prag de semnificatie de p = 0,01 precum si īntre grupul valoric al celor doua probe (r =.417**) ceea ce demonstreaza ca ambele probe sunt puternic saturate īn factorul g si au o valoare diagnostica si prognostica ridicata.
O corelatie negativa (r =.-461**) īnalt semnificativa la un p = 0,01 a rezultat īntre notele brute S1/ S2 si grupul valoric de la R1/ R4, explicatia fiind numarul diferit de itemi la cele doua probe (S1/S2 - 35 itemi, R1/R4 - 40 itemi).
Īntre grupurile valorice de la probele S1/S2 (93) si B53 (92) a rezultat o corelatie negativa (r =.-673**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01. Acesta se explica prin faptul ca forma prescurtata S1/S2 realizeaza o īncadrare mai buna a subiectilor atāt pe clase cāt si pe grupe valorice. La S1/ S2 - grupul valoric 1 care cuprinde 48,1% dintre subiecti este īmpartit pe 3 clase (3,4,5) spre deosebire de B53 unde īn grupul valoric 1 intra numai cei cuprinsi īn stanina 3, procentajul fiind mai mic ca la S1/ S2.
Aceeasi situatie rezulta si din corelatia negativa (r = -.632 **) īnalt semnificativa la un p= 0,01 īntre grupurile valorice de la B53 (92) si R1/R2 (98), unde, la B53 ponderea grupului valoric 1 cuprinde o singura clasa (3) fiind astfel redusa numeric fata de ponderea grupului valoric 1 de la R1/R2 care cuprinde un procent de 51,4% iar subiectii sunt īncadrati mai fidel īn trei clase (4,5,6).
O corelatie pozitiva (r =.566**) īnalt semnificativa la un prag de p = 0,01 a rezultat īntre grupurile valorice recrutare de la metodologiile din 1993 si 1998. Explicatia ar fi ca aceste metodologii cuprind sisteme de decizie clare īn ceea ce priveste grupul valoric. Metodologia din 1998 este chiar foarte precisa īn ceea ce priveste īncadrarea subiectului īn grupuri valorice pentru ca permite diferentierea subiectilor cu grup valoric 0 nivel mental si grupul valoric 2 de la structura de personalitate pe antecedente personale sau E.P.Q.. Aceasta metodologie face o departajare fidela chiar fata si de cea din 1993 deoarece se tine cont mai mult de antecedentele personale (A.P.) īn raport cu valoarea obiectiva data de E.P.Q.

La probele de personalitate au rezultat urmatoarele corelatii:
Astfel, īntre notele brute de la T.P. (90) si T.P.C. (92) a rezultat o corelatie pozitiva (r=.768**) īnalt semnificativa la un p=0,01. Explicatia ar fi ca cele doua probe stabilesc foarte bine īncadrarea īn clase spre deosebire de T.P.C. (92).
O coreclatie pozitiva (r=.573**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01 īntre notele brute de la E.P.Q (93) -recrutare si E.P.Q. (98) - recrutare/ īncorporare. Explicatia ar fi ca cele doua probe au fost aplicate la acelasi contingent de subiecti (situatia celor din promotia anilor 77/ 78).
De asemenea, o corelatie pozitiva (r=.682**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat īntre testul de anxietate Cattel si scalele Fr (frustrare), Pa (paranoia), Psh (psihastenia) si D (depresia) din S.P.-100. Explicatia rezulta din semnificatia psihologica a scalelor celor doua teste. Ambele teste au o ridicata valoare diagnostica. Īn cazul celor doua teste putem extrapola interpretarea afirmānd ca, īn cazul īn care, gradul de anxietate (Cattel) are grupul valoric 0,scalele Fr (frustrare) si M (motivatie) - grup 2, Pa (paranoia), Psh (psihastenia), D (depresia) - cu accentuari (S.P.-100) iar gradul de adaptare īn grupul 2, subiectul simuleaza. Īn acest caz, se impune interviul cu subiectul pentru edificarea situatiei reale.
O corelatie pozitiva (r=.582**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat si īntre scala S (stabilitate emotionala) de la SID si Il (stabilitate emotionala) de la SP - 100. explicatia consta īn aspectele psihologice comune pe care le surprind cele doua scale.
Īntre E.P.Q. (98) si TPC (90,92,93) a rezultat o corelatie pozitiva (r=.682**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01, explicatia fiind data tot de aspectele psihologice care le surprind ambele probe.
O corelatie pozitiva (r=.477**) īnalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat īntre grupurile ponderale ale scalei I (integrare) de la S.P.-100 si scalele Sch (schizofrenia), Pa (paranoia) de la SID, ceea ce īnseamna ca grupul valoric 0 de la integrare S.P.100 se regaseste īn grupul valoric (0-1) de la Sch si Pa din SID.

Concluzii si propuneri

Analiza statistica a cercetarii evidentiaza valoarea diagnostica si prognostica ridicata a celor mai multe probe din metodologiile analizate.
Experienta practica a demonstrat de-a lungul anilor cīteva aspecte din metodologiile utilizate care ar impune o analiza mai profunda.
- reformularea īntrebarii nr.2 din AP (Ai consumat vreodata droguri sau substante asemanatoare care te-au facut sa te simti bine?), pentru ca la substante cei mai multi introduc alcoolul,energizantele, tutunul (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
- reformularea īntrebarii nr.3 din AP (Simti nevoia sa consumi des alcool?), deoarece nu se poate diferentia clar dependenta de a consuma alcool de disfunctia tiroidei (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
- introducerea īn scala de AP si a unei īntrebari care sa vizeze tulburarile sau deviatiile sexuale īntrucāt au fost depistati homosexuali;
- introducerea īn scala de AP si a īntrebarii nr.80 din SP-130 (Ai fost anchetat, cercetat, judecat?), īntrucāt īn fisele de cunoastere nu īntotdeauna subiectii declara acest aspect, iar la interviu reies si asemenea probleme;
- īn urma aplicarii probelor nu putem identifica potentialul suicidar si tentativa de suicid cu scop de santaj; de aceea se impune sa existe pe foaia de raspuns de la recrutare/īncorporare o rubrica speciala īn care subiectul sa declare sub semnatura daca a avut o simpla ideatie, o tentativa autentica sau o tentativa de suicid cu scop de santaj, ramānānd la latitudinea psihologului sa decida īncadrarea īn una din situatii (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
- realizarea interviului cu toti subiectii pentru a se stabili gradul de loialitate al individului la scala de validare - V si scala minciuna L, facāndu-se diferenta astfel īntre simulare, disimulare si comportament social indus de religie, educatie, experienta,etc.
- o noua reetalonare a probei B53 pe o populatie eterogena care face obiectul selectiei la recrutare pentru a se realiza o mai clara īncadrare a subiectilor īn grupele valorice;
- la analfabeti se impune sa se aplice Scala NM din SP130, iar īn cazul īn care raspunsurile semnificative sunt peste 5, sa fie examinati direct cu Ravenul clasic pentru a se stabili din prima examinare nivelul mental;
- sa se introduca Chestionarul Fredman de maturizare emotionala īn metodologia de recrutare/ īncorporare ce permite īncadrarea pe 9 nivele si semnalizeaza decompensarile si conduitele dezadaptative, sau introducerea scalei de echilibru emotional de la SP - 130 īn cazul īn care scalele de frustrare si motivatie de la SP - 100 sunt incluse īn grupul ponderal 2. Avantaje: timp scurt de aplicare, calcul rapid, surprinde echilibrul/dezechilibrul emotional;
- referitor la Chestionarele TP (90), TPC (92), TP (93), experienta practica a demonstrat ca au fost multi subiecti īncadrati īn grupul valoric 2 pentru ca la scala de antecedente personale se acorda grupul 2 atāt la cei care aveau un singur raspuns semnificativ cāt si la cei cu mai multe raspunsuri semnificative, neluāndu-se īn consideratie gravitatea lor;
- la TPC (92) se lasa la latitudinea psihologului īncadrarea īn stanine a notelor brute pentru un singur raspus semnificativ la scalele N si P (1 rasp.semnif. stanina 1,2,3) si 1-2 raspunsuri semnificative la scala C (staninele 1,2,3,4,5), la grupul valoric 1 spre deosebire de TP (90) si TP (93) care stabilesc foarte clar numarul de note brute si īncadrarea īn stanine;
- īn situatia īn care subiectul simuleaza, sa se introduca suplimentar posibilitatea aplicarii chestionarului SID care coreleaza cu SP - 100 cu amendamentul de a se folosi forma din 1992;
- de asemenea, se impune ca, pe lānga testele de nivel, sa se introduca īn metodologie si teste de aptitudini speciale care sa surprinda inteligenta practica a subiectului sau abilitatile specifice grupei de arme īn care subiectul urmeaza sa fie īncorporat.

 

 


 

 

* Secžia de Psihologie a S.M.G. (U.M. 02515 PH)
** C.M.S. 3 (U.M. 02409 Bucureŗti)

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania