Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

SELECTIE PSIHOLOGICA, CONSILIERE SI ORIENTARE PROFESIONALA
TEORIILE CONSILIERII SI ORIENTARII PROFESIONALE. APLICATII ĪN SCOALA MILITARA DE MAISTRI A FORTELOR NAVALE "Amiral ION MURGESCU
"
Psiholog Anca - Elena Stīlpeanu, capitan psiholog Catalin Bursuc, psiholog Dorel Ilie - Serban*

 


Pentru ca activitatea de consiliere sa atinga standarde īnalte de calitate, este nevoie ca ea sa se sprijine pe un suport teoretic riguros elaborat. Consilierul1, ca practician opteaza pentru una din teoriile existente sau pentru un grup de teorii, astfel īncāt actiunea lui sa-si atinga scopurile si sa realizeze integrarea individului īn activitate si sa optimizeze parcursul carierei pentru beneficiarii acestui serviciu.
Teoriile consilierii profesionale īncearca sa raspunda la cāteva īntrebari fundamentale:
- Ce factori determina o persoana sa-si aleaga o meserie sau alta? Daca exista asemenea factori, ei sunt interni sau externi persoanei?
- Sunt de preferat planificarile resurselor umane si ale carierei īn particular, īn detrimentul libertatii de optiune a persoanei referitor la cariera sa? Acest gen de planificare nu genereaza o clasa noua de constrāngeri īn cāmpul complex al muncii?
- Exista o zestre nativa a individului īn domeniul profesional, sau totul tine de sansa, si interventia consilierului īn acest caz devine caduca?
Īn general teoriile si abordarile conceptuale referitoare la activitatea de consiliere si orientare scolara si profesionala vizeaza2 :
- factori care influenteaza alegerea scolar - profesionala;
- structura personalitatii care are maturitatea de a decide adecvat cu privire la cariera;
- modificarea motivelor alegerii, ca urmare a acumularii experientei si īnvatarii sociale;
- tipuri de relatii si comportamente ale consilierilor fata de persoana;
- mecanismele dinamicii carierei.
Un raspuns fara echivoc este dificil de acordat acestor probleme care ridica tot atātea īntrebari, mai ales din perspectiva factorilor pe care īi vom enumera:
- specialistii vorbesc despre un paradox al educatiei vocationale - atunci cānd individul trebuie sa-si aleaga profesia nu dispune de suficient discernamānt pentru a alege īn totala cunostinta de cauza, iar cānd discernamāntul este complet, este prea tārziu īntrucāt individul se afla īn curs de specializare sau īntr-o alta profesie;
- aflat pe un parcurs profesional, individul poate intra īntr-o zona a obisnuintelor, determinate cultural, care vor genera o inertie la modificari, cunoscuta sub denumirea de cultura a carierei;
- sunt dese cazurile cānd oamenii se descopera īntr-o profesie oarecare despre care spun ca este potrivita sau nu, dar altii au ales pentru ei debutul īn acea profesie, īn primul rānd familia, apoi īntāmplarea sau oficiile de plasare3 .
Pentru a realiza dezvoltarea īn cariera si integrarea individului īn diverse ocupatii, pot fi identificate mai multe teorii.

1. Teoriile trasaturilor si factorilor de personalitate

Se apreciaza ca orientarea profesionala poate modifica fundamental societatea, sustināndu-se ca daca oamenii nu sunt asezati conform aptitudinilor, se vor īnregistra tensiuni datorita acestei situatii.
Fondatorii acestor teorii sunt considerati Parsons (1909), Kitson (1925) si Hull (1928). Apare o orientare ce pune accent major pe testele privind dezvoltarea vocationala care culmineaza cu doua instrumente clasice privind factorii cheie: interesele profesionale - Strong - Campbell Interest Survey/ Kuder Ocupational Interest si aptitudinile speciale - Guilford - Zimmerman Aptitude Survey.
Ideea principala a teoriilor se refera la determinismul factorilor de personalitate (aptitudini, interese) asupra carierei individului. Acesti factori sunt decisivi atāt īn alegerea primei profesii cāt si īn evolutia pe parcursul traseului profesional.
Īn cadrul acestor teorii trebuie inclusa4 si teoria personalista elaborata de cercetatoarea americana Anne Roe. Prima a fost elaborata de psihologul Gardner Murphy, conform careia exista o relatie īntre mediul familial si orientarea spre valorile de munca ale copiilor, apoi spre cariera pentru adolescenti, parintii polarizānd valoric alegerea profesiei. A doua teorie apartine lui Abraham Maslow (teoria nevoilor). Alegerea carierei este determinata de o serie de variabile socio - culturale si comportamentale precum: coeziunea familiei, clasa si mobilitatea sociala a parintilor, acordarea independentei copiilor de catre parinti.
Anne Roe si M. Siegelman au elaborat un instrument de masurare - chestionarul de relatie parinte - copil (Parent - Child Relations Questionnaire) pe baza caruia au adunat date prin care doreau sa demonstreze rolul familiei īn alegerea profesiei adolescentilor si rolul īn care actioneaza factorii genetici.
Factorii dobānditi datorita influentei familiei, cei rezultati genetic si factorii nevoii de stima si autorealizare asimilati de la parinti genereaza un pattern inconstient, fiind un model cultural dobāndit al vietii profesionale care actioneaza īncepānd cu alegerea profesiei.
Anne Roe a apreciat ca lucratorii din sfera serviciilor sunt hiperprotectori cu copiii si dezvolta īn familie o atmosfera afectuoasa, comparativ cu lucratorii din domeniul stiintelor exacte care sunt reci si ostili fata de copii. Conform teoriei, atitudinea afectiva din familie pregateste copiii pentru a alege viitoarea profesie.
Conceptia Annei Roe, pe lānga aceea a lui Gardner Murphy si Abraham Maslow, īsi gaseste suport īn teoria psihanalizei si teoriile dinamicii personalitatii sociale (Lewin si discipolii).

2. Teoriile psihanalitice asupra carierei

Freud afirma ca lumea muncii īnsoteste cele doua sisteme: inconstientul si preconstientul5. Fara a explica aceasta corelatie, teoria psihanalista aprecia ca menire fundamentala a stiintei umane, capacitatea de a munci si a iubi.
A. Bril a apreciat ca alegerea unei profesii nu este rodul īntāmplarii, ci are la baza o motivatie inconstienta, alimentata de satisfacerea unei pulsiuni. Alegerea carierei este, pentru individ, strāns legata de fenomene de sublimare si manie nevrotica.
Factorii legati de abilitati si interese sunt considerati ca nesemnificativi īn īndrumarea indivizilor spre o cariera sau alta.
Hendrik (1943) a considerat ca satisfacerea instinctului de putere se realizeaza prin munca, īn sensul de stapānire a mediului īnconjurator. Instinctul de putere are fundament biologic si combina procese neuronale cu cele intelectuale solicitānd procese de integrare ale individului īn sarcinile care i se atribuie. Placerea muncii este o gratificare a instinctului de putere, iar satisfactia īn munca este o functie a eu-lui.
R. Foser (1953) a stabilit ca jocul de rol este o tehnica de interventie psihologica, care se apropie de psihanaliza, cu conditia sa identifice anumite motivatii inconstiente legate de cariera unui individ.
Studierea interactiunii parinte - copil marcheaza dezvoltarea individului, inclusiv aspectele legate de munca. Malning (1967) si Neff (1968) discutau despre rolul pe care l-a avut familia īn orientarea profesionala a indivizilor aflati īntr-o profesie si despre rolul competitiei paternale, ca factor īn alegerea carierei.
Aspectele problematice ale comportamentului, inclusiv cele legate de munca, sunt generate de procese inconstiente; odata ce ele devin constiente, simptomele dispar.
Interventia psihanalitica īsi propune transferul din inconstient īn constient. Aceasta interventie va elimina starea de nehotarāre, lipsa de energie si limitarea libertatii proprii6 .
Īn opinia lui Jean-Luc Placet, desi majoritatea ocupatiilor devin mai stresante (de exemplu, cele specifice managementului), ele nu presupun neaparat consiliere de tip psihanalitic, aceasta fiind, de fapt, o forma de tratament pentru cazurile patologice legate de afectiuni psihice7 .

3. Teoriile nevoilor psihologice si ale valorilor personalitatii īn cariera.
Aceasta conceptie este construita pe suportul teoriilor elaborate de Murray (1938) si Maslow (1954) cunoscut sub denumirea de teoriile nevoilor.
Darley si Hogenah (1955) au īncercat sa surprinda relatia īntre interesele profesionale, preferintele ocupationale, selectie, pe de-o parte, si caracteristicile de personalitate pe de alta parte. Ei au stabilit ca un pattern profesional variaza de la un individ la altul īn functie de relatia dintre potentialul de personalitate si cerintele functiei.
Stern, Masling, Henderson s.a. au elaborat doua scale de masurare a motivatiilor inconstiente, īn care au aplicat teoria Murray la activitatea scolara. Scalele identificau motivele care īi determina pe elevi sa dezvolte succes scolar īn perspectiva viitoarei cariere.
Happok a extins tipul de determinare a nevoilor psihologice la abordarea dezvoltarii īn cariera a individului. El considera ca daca individul se adapteaza la cerintele muncii, atunci ar trebui ca si locul de munca sa fie adaptat la individ.
Īn cadrul acestor conceptii a fost studiata relatia dintre cerintele ocupatiilor si nevoilor psihologice. Blum identifica relatia directa dintre nevoia de securitate si alegerea ocupatiei care sa satisfaca aceasta nevoie. Diploye si Anderson au stabilit o legatura directa īntre ocupatii stereotipe si nevoile indivizilor de a ocupa astfel de posturi.
Hall si Nougain au extins cercetarile privind nevoile psihologice pāna la relatia acestora cu organizatia care le influenteaza cariera. Ei au constatat ca oamenii īsi modifica nevoile individuale īn functie de organizatiile din care fac parte.
Wolf (1970) a propus o teorie care īmbina teoria nevoilor lui Maslow cu teoria motivatiei īn munca elaborata de Herzberg, Mausner si Sorgderman (1959).
Urmarind implicarea valorilor īn cariera, Martin Katz (1963) a stabilit ca exista o strānsa conexiune īntre fortele psihologice si fortele sociale. Fortele psihologice, īnclinatiile pentru anumite activitati pentru care se aloca energii psihice considerabile si fortele sociale, valorile profesiei, sunt implicate īn decizia alegerii unui loc de munca.

4. Teoriile sistemelor sociale

Conform acestor teorii, mediul socio-cultural marcheaza fundamental si chiar determina cariera individului, controlānd optiunile profesionale ale acestuia. Sistemul este dezvoltat de C. Miller īn cadrul teoriilor situationale sau teoriilor sociologice asupra carierei.
Aceasta abordare este centrata pe doua idei principale:
- principiile determinismului cultural si aculturatiei, fundamentata de antropologia culturala;
- teoriile care stabilesc pentru evolutia carierei actiunea unor accidente istorice si sociale.
Autorii acestor teorii sunt considerati C. Miller, W. H. Form (1951), T. Caplow (1954), M. Harmany (1964), W. H. Sewell si R. M. Hauser (1975), care au īncercat sa probeze influenta grupurilor si claselor sociale asupra carierei si determinismului social si organizational asupra persoanei.
Miller si Farm au facut distinctie īntre 6 perioade din viata unui individ, cānd modelele socio-culturale determina factori de contingenta.
Factorii de contingenta apar īn a patra perioada si sunt decisivi īn dezvoltarea vocationala. Principalii factori de contingenta considerati sunt: ocupatia tatalui, inteligenta, statutul educational al familiei, conditiile materiale ale familiei.
Factorii culturali provin din modelul transmis de familie, de grupurile de apartenenta si de referinta, de clasa sociala a individului si de sistemul de valori transmis.
Sociologia educatiei si īnvatamāntului se ocupa de probleme de inegalitate a sanselor īn īnvatamānt si pe piata muncii, datorita factorilor de contingenta si a celor socioculturali.
Teoriile culturale asupra vocatiei si dezvoltarii profesionale considera ca exista libertate totala īn alegerea carierei de catre individ, dar confruntarea tānarului īn lumea muncii este inevitabila, fiind prezenta īnca din perioada de informare a acestuia asupra nevoilor societatii. Aceasta abordare īsi gaseste utilitatea, avānd īn vedere cresterea nivelului cultural al societatii reflectat īn optiunile profesionale ale individului.

5. Teoriile dezvoltarii conceptului de sine

Teoriile au fost initiate de C. Buchler (1933) īn cadrul Laboratorului de Psihologie de la Leipzig, la care se adauga teoria nondirectivista bazata pe tehnicile terapeutice ale lui Carl Rogers. Aceste teorii au dat nastere unor curente, cum ar fi cel de consiliere psihologica centrata pe client sau cel de consiliere pedagogica nondirectiva.
Cercetatorii cei mai importanti care s-au ocupat de aceste teorii sunt considerati E. Gingsberg si colaboratorii sai (1951), J. Samler (1953), R. Happock (1957), C. H. Miller (1974), care īnglobeaza īn teorii ideile lui G. W. Allport, D. E. Super, E. H. Erikson si P. Lazarsfeld.
Conceptul de sine este inspirat din psihanaliza, care īmparte personalitatea īn trei compartimente: Id (cerinte biologice fundamentale), Superego (imperative sociale obtinute mai ales din mediul familial) si Ego (are functia de a optimiza comportarea, maximizānd gratificatia obtinuta de la diversi stimuli, minimizānd īn acelasi timp sanctiunea sociala)8 .
Sinele este un Eu (Ego) apersonal. Sinele face parte din sistemul originar al persoanei, intrānd adesea īn conflict cu Eul. Eul este rational, estompeaza natura instinctiva a Id-ului prin control asupra cerintelor instinctuale, prin decizii īn legatura cu permisiunea de satisfacere a acestora, obligānd individul sa se conformeze la reguli morale.
Toate instantele enumerate si interactiunea dintre ele sunt implicate īn dinamica dezvoltarii personalitatii īn ansamblu.
E.D. Super este cel care a propus teoria dezvoltarii de sine, aplicata īn comportamentele specifice alegerii profesionale. Optiunile individului sunt influentate de imaginea de sine si de informatiile despre lumea profesiilor. Optiunea pentru o anumita ocupatie nu este doar un moment al deciziei, ci si un proces si o succesiune de alegeri intermediare facute īn diferite momente ale vietii si aflate īn legatura cu diferite etape de crestere si dezvoltare, de īnvatare si exersare a abilitatilor, aptitudinilor si deprinderilor īn diverse situatii de viata si munca9 .
Orientarea profesionala este pentru Super procesul prin care o persoana este sprijinita pentru a se dezvolta si a accepta o imagine completa si adecvata despre sine si despre rolul sau īn lumea muncii si este ajutata sa-si testeze acest rol īn fata realitatii, īn vederea obtinerii satisfactiei de sine si īn beneficiul societatii10 .
Din analiza teoriei rezulta ca, serviciile consilierii si orientarii trebuie sa aiba un caracter continuu pe parcursul evolutiei individului mai ales īn etape anterioare marilor decizii: alegerea scolii, a ocupatiei, a locului de munca, īn momentul recalificarii si pensionarii11 .
Gingsberg si colaboratorii (Gingsberg, Gingsburg, Axelrad si Herma, 1975) sustineau ca procesul alegerii carierei este marcat de patru factori:
- ambianta si viata fiecarei persoane, primul si cel mai influent factor īn alegerea carierei;
- tipul si nivelul de educatie si formare profesionala; orice profesie si orice moment al carierei impun o suma specifica de competente;
- caracteristicile personalitatii si afectivitatii individului; acestea conditioneaza raportarea la anumite situatii;
- tipurile de valori la care persoana adera; valorile sociale filtreaza celelalte valori ale individului.
John Holland a realizat un model hexagonal al dezvoltarii ierarhice. El a fondat o teorie a carierei bazata pe identificarea unor pattern-uri existente īntre personalitate si tipurile de profesie. Holland a identificat 6 tipuri de personalitate carora le corespund 6 tipuri de orientari vocationale (RIASEC).
Fiecarui tip de personalitate īi apartine un tip de profesie īn urma raspunsurilor subiectilor la inventarul de interese profesionale si la bateria de aptitudini generale (GATB - General Aptitude Test Battery).

6. Teoriile planificarii carierei (managementul carierei profesionale)

Conform acestor teorii, dezvoltate prin practicile managementului resurselor umane, cariera membrilor organizatiei este prevazuta prin planuri. Planificarea carierei īncepe de la angajare prin repartizarea indivizilor pe sarcini prestabilite, prin utilizarea competentelor si stimularea acestora prin promovare.
Competentele profesionale sunt si ele organizate ierarhic, unele fiind mai importante decāt altele, īn functie de cerintele si valorile organizatiei.
J. Drevilon considera ca vocatia poate fi reprezentata ca o organizatie monarhica a personajelor īn care rolurile se structureaza si se subordoneaza, fapt ce stabilizeaza si polarizeaza personalitatea. Vocatia este rezultat al educatiei si mediului socio-cultural.
Planificarea resurselor de munca devine o activitate diferita de planificare a unei cariere individuale. Planificarea resurselor de munca reprezinta o activitate strategica de selectie a personalului, de perfectionare, de promovare sau concediere a personalului existent.
Sintetizānd aspectele de baza ale diferitelor teorii īn domeniu, se remarca elemente comune:
- importanta informatiilor īn procesul luarii deciziilor cu privire la cariera;
- oscilatii īntre stilul rational si cel intuitiv / afectiv īn alegerea profesiei;
- plurideterminarea factoriala a maturizarii profesionale si a procesului luarii deciziei cu privire la cariera;
- importanta succesului sau esecului profesional asupra evolutiei īn cariera.

Aplicatiile teoriilor īn scoala Militara de Maistri a Fortelor Navale “Amiral ION MURGESCU”

Īn institutia militara, planificarea resurselor umane este o operatiune complexa si centralizata, care se realizeaza de catre compartimente specializate si vizeaza masuri de promovare a profesiei īn rāndul potentialilor candidati, selectie, specializare, perfectionare, avansare si trecere īn rezerva īnsotita de masuri de reconversie si alte masuri de protectie sociala12 . Planificarea carierei individuale este un proces subsumat primului si urmareste promovarea individului īn baza unor reguli stabilite prin cadru normativ riguros13 .
Evolutia īn cariera se bazeaza pe elemente ce tin exclusiv de individ: performanta īn functiile anterioare, competenta asupra functiei urmatoare, potential de dezvoltare īn cariera.
Promovarea pe treptele superioare ale ierarhiei este conditionata de trecerea unor puncte obligatorii, ce tin, exclusiv, de nivelul de pregatire si tipurile de functii īndeplinite anterior.
Promovarea este conditionata de elemente concrete si masurabile:
- frecventarea unui curs - asigura competente necesare īndeplinirii atributiilor noii functii;
- īndeplinirea stagiului minim obligatoriu - aceasta se realizeaza pe o functie corespunzatoare gradului obtinut la acea data;
- obtinerea a cel putin calificativului Foarte Bun pe o perioada determinata - īn mod uzual, perioada se refera la ultimii doi ani, īnsa exista si prevederi specifice pentru anumite functii;
- propunerea sefului direct - mentionata īn aprecierea anuala de serviciu.
Masurile de consiliere īn scoala Militara de Maistri a Fortelor Navale “Amiral ION MURGESCU”, sunt proiectate īn conformitate cu urmatoarele principii:
- evolutia īn cariera este un proces institutionalizat si cu norme de natura predictibila. Orice debutant īn profesie īsi poate construi o multitudine de scenarii de evolutie si poate anticipa punctele obligatorii si conditiile stabilite pentru fiecare dintre acestea. Rolul persoanelor cu atributii de consiliere, este de a orienta persoana catre acele functii care īi pun īn valoare la maxim aptitudinile, abilitatile, experienta si pregatirea anterioara. Acest principiu se materializeaza prin urmatoarele masuri:
- pentru personalul scolii, consemnarea īn aprecierea de serviciu a domeniului de activitate cu care este compatibil si īn care se poate afirma ca specialist;
- pentru elevii scolii, consemnarea īn fisa de cunoastere si īn prima apreciere de serviciu a aptitudinilor specifice si modul de raspuns la solicitarile vietii la bordul navelor militare;
- pentru absolventii cursurilor, consemnarea īn caracterizarea īntocmita la sfārsitul cursului, a potentialului de lider īn vederea ocuparii functiilor de conducere a structurilor mici.
- atributiile si activitatile corespunzatoare fiecarei functii sunt revizuite si completate periodic sau ori de cāte ori situatia o impune. Astfel, se realizeaza un proces de īmbogatire a muncii (job enrichment), fapt ce are valente motivationale si, totodata, realizeaza o adaptare permanenta individ - functie;
- īn cadrul continuturilor programelor analitice si a temelor de instruire este subliniata importanta, rolul si locul maistrului de marina, fapt ce duce la cresterea aprecierii pentru profesie;
- la nivelul politicilor de personal se realizeaza rotatia indivizilor īn diverse functii (job rotation). Se realizeaza, īn acest mod, o specializare continua a indivizilor, cresterea aprecierii acestora pentru profesie si pentru continuturile activitatilor. Conform Ghidului carierei militare (adoptat prin H.G. 582/2001), perioada de ocupare a unei functii īn structurile Armatei este, pentru marea majoritate a functiilor, de 4 ani.
Dupa cum se observa, īn Ministerul Apararii Nationale, se aplica īn domeniul personalului, teoriile manageriale, care se refera la organizatie, īn principal, si la atingerea obiectivelor institutionale. Evolutia personalului īn cariera este un obiectiv institutional care asigura organizatiei, īn zonele de vārf ale ierarhiei, persoanele cu maximum de aptitudini si competente raportate la cerintele functiei. Echilibrul dintre necesitatile individului si ale institutiei se realizeaza printr-o serie de masuri de protectie sociala: Legea 80/1995 - privind statutul cadrelor militare; O.G. 7/1998 privind unele masuri de protectie sociala a personalului militar si civil, care se aplica īn perioada restructurarii Ministerului Apararii Nationale; Ordinul Ministrului Apararii Nationale nr. M 48/1998 - norme metodologice de aplicare a O.G. 7/1998; Ordinul comun al Ministerului Apararii Nationale si M.M.S.S./A.N.O.F.M. Īn vederea aplicarii unor servicii de preconcendiere si masuri active de protectie sociala pentru personalul disponibilizat; Ordinul comun al Ministerului Apararii Nationale si M.E.C. nr. M 80/2001 privind unele masuri de protectie sociala a personalului militar disponibilizat ca urmare a restructurarii armatei.

 

 

***

 

Bibliografie
Acte normative


1. X X X, Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
2. X X X, Legea nr.45 / 1994 (Legea Apararii Nationale a Romāniei), īn Monitorul Oficial al Romāniei, anul VI, nr. 172, partea I, 1994.
3. X X X, H.G.582/2001 - Ghidul carierei militare.
4. X X X, Conceptia de pregatire a personalului militar si civil, īn scopul preluarii unor functii īn structurile N.A.T.O., īn Buletinul Directiei Management Resurse Umane din Armata Romāniei, Bucuresti, 2002.
5. X X X, Ordonanta de Guvern nr.7, 1998.
6. X X X, O.G. 90/2001 Ghidul carierei militare.
7. X X X, Ordinul Ministrului Apararii Nationale M -33 / 2003 - Principii si norme de definire a functiilor personalului profesionalizat din Armata Romāniei.
8. X X X, Consiliere si orientare, Ghid metodologic, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, 2001.
Lucrari de specialitate
9. Aradavoaice, Gheorghe, Comandantul - profil psihoprofesional, Ed. Academiei de Īnalte Studii Militare, Bucuresti, 1994.
10. Barbu, Victor, Cariera militara, īn Buletinul D.M.R.U. nr. 8/2001.
11. Boboc, Ion, Consiliere profesionala, Ed. Ecologica, Bucuresti, 2001.
12. Freud, Sigmund, Introducere īn psihanaliza, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1992.
13. Golu, Pantelimon, Psihologie sociala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974.
14. Holban, Ion, Orientare scolara, Ed. Junimea, Iasi, 1973.
15. Iosif, Gheorghe, Managementul resurselor umane - psihologia personalului, Ed. Victor, Bucuresti, 2001.
16. Jigau, Mihai, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucuresti, 2001.
17. Jurcan, Dan, Atractivitatea profesiei militare si optiunea profesionala a elevilor de liceu, īn Buletinul D.M.R.U. din Armata Romāniei, nr.6 / 1999.
18. Marc, D.; Pintilie, D.; Pintilie, Mariana, Consiliere si orientare scolara - Ghidul profesorului diriginte, Ed. Facil, Cluj-Napoca, 2000.
19. Moldovan - Scholz, Maria, Iosif, Gheorghe, Psihologia muncii, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., 1996.
20. Rotaru, Adriana, Consiliere si orientare, Ed. Arves, Craiova, 2002.
21. suteu, Titus; Ozunu, Dumitru, Alegerea profesiunii, Ed. Politica, Bucuresti, 1977.
22. suteu, Titus; Ionescu, Adriana, Calea afirmarii īn viata-probleme de orientare profesionala, Ed. Politica, Bucuresti, 1983.
23. X X X, Reproiectarea sistemului de recrutare, selectie, formare si utilizare a subofiterilor, Studiu al D.M.R.U. din M.Ap.N., Bucuresti, 2002.
24. X X X, Dictionar de psihologie sociala, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.
25. X X X, Managementul organizatiilor militare, īn Buletinul Īnvatamāntului Militar, Bucuresti, 1966, an. III, nr. 3-4.
 

 


 

 

* scoala Militara de Maistri a Fortelor Navale (U.M. 02068 Constanta)
1. Termenul de consilier, desemneaza aici persoanele care prin atributii desfasoara activitati de consiliere (comandantii si sefii aflati la toate nivelurile ierarhice, precum si personalul specializat īn domeniul psihologic).
2. Mihai Jigau, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucuresti, 2001, p. 35.
3. Ion Boboc, Consiliere profesionala, Ed. Ecologica, Bucuresti, 2001, p. 32.
4. Ion Boboc, op. cit., p. 33.
5. ibidem, p. 34.
6. Sigmund Freud, Introducere īn psihanaliza, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1992, p. 232.
7. Ion Boboc, op. cit., p. 36.
8. Sigmund Freud, op. cit., p. 21.
9. Mihai Jigau, op. cit., p. 36.
10. Ion Boboc, op. cit., p. 39.
11. Mihai Jigau, op. cit., p. 39.
12. X X X, Ordonanta de Guvern nr.7, 1998.
13. X X X, Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare; X X X, H.G.582/2001 - Ghidul carierei militare.
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania