Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

Comportarea genelor. Echilibrul Hardy-Weinberg.

Experimentele desfășurate de W. Johannsen cu specii pure ale Phaseolus vulgaris au permis distincția între genotipul și efectele mediului înconjurător asupra genotipului care conduc împreună la propagarea specifică a fenotipului unui organism. Chiar dacă variațiile cauzate de mediul înconjurător pot conduce la diferențe doar fenotipice ale unei “linii pure” o selecție cu astfel de linii ar trebui sa fie neafectată. Aceste experimente au fost condiții esențiale pentru evaluarea teoretică și statistică a frecvenței alelelor în interiorul populațiilor.

 O precondiție importantă în atingerea rezultatelor de reproductibilitate este folosirea unor surse definite de material. Linii genetice pure nu sunt întotdeauna la îndemână de la început.

 Complet independente de încercările despre care am vorbit până acum sunt studiile lui danezului W. Johannsen care a studiat variabilitatea fasolei franțuzești (o varietate de Phaseolus vulgaris). Numeroase linii pure care diferă în anumite caracteristici cum este diferența de mărime, există obligatoriu în această varietate ce se autopolenizează. Aceste diferențe sunt determinate genetic și devin astfel un element al genotipului. Dar pentru un număr de motive cum ar fi, de exemplu, poziția păstăii și diferențele rezultate din aprovizionarea cu substanțe asimilate și cu alte nutrimente produc fiecărei plante să crească în proporții diferite. Distribuția aceasta este cauzată de factori externi reprezentând un element al fenotipului care este obținut prin combinarea unor caracteristici ereditare cu factorii de mediu.

 Johannsen a ales cel mai mic și cel mai mare tip de păstaie din variația fenotipică a unei linii pure produsă prin cultivarea mai multor generații pentru care nu a mai observat o schimbare a greutății medii. O selecție în interiorul liniilor pure este fără efect (vezi tabelul). Bazat pe aceste descoperiri Johannsen a legat termenii genotip și fenotip.

 Variațiile cauzate de mediu trebuiesc totuși luate în considerare când intersectăm valorile. Un exemplu va ilustra aceasta. E. M. East (1910) a intersectat o specie de grâu cu spice lungi cu una cu spice scurte. Prima generație a fost intermediară dar nu strict uniform. Cea de-a doua generație a arătat variații mai mari deoarece influența factorilor de mediu și apariția diferitelor genotipuri s-au suprapus. În aceste cazuri este imposibil să identifici genotipurile direct.

Rezultatele sunt cele obținute de W Johannsen în 1903, 1926.

Relația dintre greutatea medie a generației “mamă” și a generației “fiică” la o varietate de fasole.

greutatea boabelor “mamă”

greutatea boabelor “fică”

categorii de greutate

 

10

20

30

40

50

60

70

80

90

media

20

-

1

15

90

63

11

-

-

-

43,8

30

-

15

85

322

310

91

2

-

-

44,5

40

5

17

175

776

956

283

24

3

-

44,2

50

-

4

57

305

521

196

51

4

-

48,9

60

-

1

23

130

230

168

46

15

2

51,9

70

-

-

5

53

175

180

64

15

2

56,0

total

5

38

170

1676

2255

928

187

33

2

47,92

 

Echilibrul Hardy – Weinberg

Savanții Hardy (englez) și Weinberg (german) au putut demonstra că frecvența homozigoților și cea a heterozigoților într-o populație rămâne constantă timo de generații dacă anumite condiții sunt îndeplinite. Legea omonimă permite calculul teoretic al frecvenței pe care o are un anumit în cadrul unei populații indiferent de numărul de alele existente.

 Legile mendeliene pornesc de la doi părinți individuali împreună cu descendenții lor. Problemele despre ereditate așa cum au fost descrise până acum pot fi înțelese numai sub anumite condiții. Rații precum 3:1 pot fi cu greu descoperite în natură deoarece fiecare specie trebuie privită ca un grup de populații în care un anumit genotip apare în cantități greu de determinat. Frecvența unei alele poate fi foarte mică și combinațiile genetice la care aceasta va lua parte vor fi în consecință foarte rare.

 Cei doi savanți au demonstrat independent în 1908 respectiv 1909 faptul că frecvența homozigoților și cea a heterozigoților rămâne constantă timp de generații cu condiția ca:

š       populația să fie foarte numeroasă

š       indivizii să se poată împerechea fără constrângeri (în cazul în care aparțin sexelor opuse și locuiesc în același loc și în același timp, binențeles)

š       nu există selecția anumitor alele

š       nu apare migrare de gene

š       nu apar mutații.

Modelul lor matematic s-a propagat în literatură sub denumirea de echilibrul Hardy-Weinberg.

Considerații: Se dau două perechi de alele A și a și presupunând că frecvența lui A este p=0,9(=90%) cea a lui a fiind q=0,1(=10%) ceea ce conduce la p+q=1.

 Într-o populație vor exista genotipurile AA, Aa și aa. Celulele germinate produse vor conține atât A cât și a. Dacă ele se intersectează probabilistic trebuie ținut cont că celulele care îl conțin pe A au frecvența p iar cele cu a frecvența q. Corespunzător cu aceste genotipuri ele apar în următoarele generații cu următoarele frecvențe:

            AA = 0,9 x 0,9 = 0,81

            Aa = 0,9 x 0,1 = 0,09

            aA = 0,1 x 0,9 = 0,09

            aa = 0,1 x 0,1 = 0,01

sau, într-o exprimare matematică: AA=p2; Aa + aA = 2pq; aa=q2 sau

p2 + 2pq + q2 = (p+q)2 = constant

Sau, exprimat în cuvinte: în condițiile menționate mai sus, rata originală a alelelor A și a va fi menținută cu fiecare generație. Poate fi orice număr de alele pe genă într-o populație. Genomul fiecărui individ este de aceea doar o selecție aleatoare din întregul “bazin” de gene.

 Legea Hardy-Weinberg permite calcularea frecvenței heterozigoților individuali. În cazul existenței a două alele ea nu poate depăși 0,5. Dacă o alelă are o frecvență sporită, atunci relațiile genotipice se vor deplasa în favoarea creeri acestui tip de homozigot. Dar deoarece precondițiile lui Hardy-Weinberg nu sunt în general îndeplinite, populațiile de plante fiind în general foarte mici și autopolenizându-se, legea nu poate fi aplicată aici. Mendel însuși a atacat problema în studiul său clasic din 1866 și și-a pus întrebarea de ce se opresc rațiile de împărțire consecutive, în cazul în care descendenții unei noi generații se intersectează între ei. El a făcut următoarea extrapolare, presupunând că pornește de la patru plante:

generația

A(A)

Aa

a(a)

valorile relative A(A):Aa:a(a)

1

1

2

1

1 : 2 : 1

2

6

4

6

3 : 2 : 3

3

28

8

28

7 : 2 : 7

4

120

16

120

15 : 2 : 15

5

496

32

496

31 : 2 : 31

n

 

2n-1 : 2 : 2n-1

În cea de-a zecea generație 2n-1 este 1023. Sunt corespunzător 2048 de plante care derivă din această generație, 1023 cu caracter dominant, 1023 cu caracter recesiv și doar două hibride.

 

Analiza statistică a rezultatelor geneticii.

 S-a pus problema analizei și reprezentării fenomenelor de masă cum sunt frecvența alelelor în populații prin calcule statistice și probabilistice. Rezultatele experimentelor pot fi grupate în jurul unei valori medii. Pentru a descoperi dacă două seturi de valori reprezintă de fapt aceeași lege sau lucruri complet diferite se face testul de toleranțe “t-test” (constă în aplicarea difernțelor pe o un grafic, rezultatul obținut trebuind să concorde cu curba lui Gauss – vezi mai jos). Acesta dă răspuns întrebărilor privitoare la cât de mult diferă sensul a două seturi de măsurători.

Testul “chi2” își are scopul în verificarea rezultatelor experimentale cu rezultatele teoretice. Cu cât valoarea acestuia este mai mică cu atât se observă că legea este respectată altfel a apărut o deviație în procesul de transfer  a genelor (testul constă în calcularea erorii relative a măsurătorilor și impunerea ca ea să fie cuprinsă într-un anumit domeniu).

s = suma (xi – X)2 /n-1 în care X este valoarea așteptată iar xi valoarea obținută

 MENDEl, redescoperitorii săi și geneticienii secolului nostru nu au reușit niciodată să obțină valoarea exactă a rației de încrucișere 3:1. Rații precum aceasta sau cea de 1:1 sunt valori idealizate. În ciuda faptului că interpretarea mecanismului lor este plauzibilă, trebuiesc puse câteva întrebări nu doar de un matematician ci și de un genetician practician.

            Cât de mare este deviația față de valorile teoretice care ne-am fi așteptat să apară?

            Cât de multe specimene trebuiesc luate în considerare pentru a avea erori neglijabile?

            Există metode de optimizare a modului de lucru?

Răspunsurile la aceste întrebări pot fi date doar prin intermediul calculelor probabilistice. De la început trebuie spus că nu se așteaptă un răspuns cert: DA sau NU ci unul care să afirme cu ce probabilitate o presupunere este valabilă sau care este diferența semnificativă între două seturi de măsurători. Geneticianul este ajutat de câteva formule care le poate aplica și de tabele calculate la care poate face referire. Condiția necesară pentru uzul aproximărilor matematice este alegerea formulei corecte. Trebuie lămurit dacă propriile valori experimentale satisfac respectivele condiții.

Toate acestea sunt necesare în vederea observării schimbărilor în raportul de segregare, fie datorită mutațiilor (raze X, etc...) fie datorită cosangvinizării sau a ingineriei genetice.
 



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

ScoalaOnline e-mail: scoala2001@yahoo.com

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania