Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Dragos Sergiu | ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

Despre lupi

Inteligent, inventiv si adaptabil, lupul este probabil specia cea mai rãspānditã dintre mamiferele care trãiesc īn prezent. Pe vremuri, lupul era prezent īn īntreaga emisferã nordicã, adaptāndu-se cu succes la cele mai diferite conditii de trai. Pentru a se descurca īn aceste conditii divese, lupul a fost nevoit sã īnvete sã vāneze cele mai diferite vietãti, fie insecte, rozãtoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat. Este un vānãtor foarte talentat, īnsã modul lui de trai are un impediment major: este concurent direct al omului, si pe majoritatea zonei lui de rãspāndire a pierdut īn aceastã luptã inegalã.

Lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea sud-esticã a Statelor Unite, azi este foarte rar; exemplarele care trãiau īn sãlbãticie poate chiar au dispãrut complet. Lupul este rãspāndit īn Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinavã, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centralã si Siberia, dar densitatea lor este īn general redusã pe aceste arii. Lupul are mai multe subspecii distincte, cum este lupul polar, lupul de pãdure nord-american, lupul de stepã din deserturile Asiei Centrale si lupul comun, care trãieste si astãzi īn muntii si pãdurile est-europene si ale peninsulei scandinave. Lupul de pustiu este mai zvelt si mai deschis la culoare decāt lupul european si nord-american, iar lupii polari din tundrele nordice sunt mai mari, avānd blana albã si mai groasã. O haitã de lupi este de fapt o familie mai mare, care rareori numãrã peste 20 exemplare. Majoritatea haitelor sunt formate dintr-un numãr sase-opt indivizi dezvoltati, conducãtorii lor fiind perechea dominantã - masculul si femela alfa, dupã cum le denumesc specialistii īn domeniu. Īn mod normal īn haitã numai acestia pot avea urmasi. Īn haitele mai mici, restul exemplarelor dezvoltate sunt puii din anul anterior ai perechii dominante, care īncã nu posedã teritoriu propriu. Lupii sunt animale deosebit de sociale, dar comportamentul īn societatea lor este influentat nu numai de instinctul de cooperare, ci si de pozitia ocupatã īn ierarhia interioarã. Īn vārful ierarhiei este perechea alfa - masculul este putin mai dominant -, iar restul indivizilor se conformeazã īntotdeauna vointei lor. Dacã piere unul din perechea alfa, locul acestuia este luat de un alt individ din haitã. Īn aceste situatii are loc o competitie pentru ocuparea pozitiei de lider, dar o luptã adevãratã are loc rar deoarece ar īnsemna rãnirea unor indivizi importanti īn vānãtoare. Din aceastã cauzã luptele sunt strict simbolice. Īntr-o oarecare mãsurã fiecare individ īsi cunoaste propria pozitie īn ierarhia haitei.
Ori de cāte ori se reīntīruneste haita, are loc repetarea ritualelor de prestigiu, partial pentru confirmarea pozitiilor si partial pentru verificarea validitãtii acestora. Uneori are loc o reorganizare, adicã un exemplar dominant se trezeste īntr-o pozitie inferioarã. Aceste exemplare retrogradate īsi aleg adesea calea independentei.

Teritoriul
Lupii tineri de la baza scãrii ierarhice nu au mult de pierdut. Cu timpul pãrãsesc haita si īncearcã sã-si gãseascã o pereche si sã-si īntemeieze propria haitã. Acesti "lupi singuratici" sunt uneori nevoiti sã facã cãlãtorii foarte lungi.
Lupul singuratic este foarte atent. Īncearcã sã ocoleascã teritoriile haitelor strãine si sã nu facã gãlãgie, deoarece o poate pãti usor dacã īntālneste o altã haitã. Cu toate cã īn interiorul haitei luptele sāngeroase sunt foarte rare, īn lupta pentru eliminarea intrusilor, haita atacã necrutãtor. Dacã lupul singuratic reuseste sã evite contactul cu propria specie, poate ajunge usor pe un teritoriu populat de oameni, unde eventual omoarã o oaie si va fi pānã la urmã īmpuscat. Toamna si iarna, haita duce o viatã nomadã pe un teritoriu mai mare decāt zona de resedintã. Pe teritoriile unde existã animale de pradã din belsug, habitatele sunt mai mici si bine demarcate (circa 100 km²). Dacã prada este rarã, atunci acest teritoriu este de cel putin zece ori mai mare. Lupii de tundre, din teritoriile nordice, care vāneazã reni, urmãresc migrarea animalelor de pradã pe parcursul anului. De multe ori turmele de reni strãbat īmpreunã cu haitele de lupi teritorii imense. Īn Alska s-a urmãrit o astfel de haitã care a parcurs 1100 km īn sase sãptãmāni, cutreierānd circa 13000 km².

Marcarea prin secretii mirositoare
Bineīnteles, haita nu poate declara un astfel de teritoriu imens proprietate privatã, dar zonele de resedintã mici, se considerã teritorii proprii. Membrii haitei marcheazã teritoriul prin secretii mirositoare - exact cum procedeazã cāinii la primul stālp electric īntālnit. Aceste semne avertizeazã lupii din vecinãtate cã pãtrunderea īn teritoriul marcat "este interzisã".
Marcarea prin mirosuri este principalul mijloc de comunicare īntre lupi. Un alt mijloc de comunicare este urletul. Luptele dintre haite nu au un final fericit, de aceea fiecare haitã īsi semnaleazã cu precautie prezenta de la distantã prin urlet. La īnceput urlã numai unul, apoi īncep si tovarãsii lui, parcã urletul ar fi o plãcere. Lupii din haitã, care se aventureazã singuri prin pãdure, urlã pentru a tine legãtura cu ceilalti. Cānd o haitã īncepe sã urle, de obicei toate haitele din zonã īncep sã urle īntre ele, realizānd un concert īnfiorãtor. Dacã o haitã este micã, īnseamnã cã este vulnerabilã, este deci mai bine pentru ea sã se retragã īn liniste. Din considerente similare, nici lupii singuratici nu urlã niciodatã. Tãcerea poate avea si un alt motiv; de exemplu atunci cānd o haitã vrea sã ocupe un teritoriu vecin, rãmāne īn liniste pentru a putea surprinde haita vecinã.

Reproducerea
La sfārsitul primãverii comportamentul lupilor din haitã se schimbã. Migrarea pe īntreg teritoriul habitatului este īnlocuitã cu vānãtoarea scurtã, avānd punctul de plecare tabãra.
Alegerea acestui loc este privilegiul femelei gestante. Aceasta este de obicei femela cu rangul cel mai īnalt, perechea mascului conducãtor din haitã (la lupi perechea rãmāne de obicei īmpreunã pānã la moarte). Dupã o perioadã de gestatie de sapte sãptãmāni se nasc patru-sapte pui neputinciosi, orbi. Īn urmãtoarele trei sãptãmāni, femela nu iese aproape deloc din vizuinã. Perechea ei face rost de hrana necesarã, ajutat de ceilati indivizi din haitã, care participã atāt la hrãnirea femelei cāt si a puilor. Acestia acceptã si īngrijirea puilor, cānd lupoaica este la vānãtoare. Dupã douã-trei luni, puii ies deja īmpreunã cu haita. Nu mai au nevoie de vizuinã, dar rãmān cu pãrintii īncã multi ani. Īn acest timp īnvatã cum, unde si ce sã vāneze, iar īn final pãrãsesc haita si īncearcã sã īntemeieze o haitã proprie.

Vānãtoarea
Lupul nu este pretentios; mãnāncã orice poate prinde si imobiliza. Vara, meniul lui este compus dintr-o sumedenie de ciudãtenii - pãsãri, broscute, gāndaci si uneori chiar licheni si fructe. Mãnāncã si lesuri, fapt ce a contribuit la formarea imaginii lor proaste īn ochii oamenilor, deoarece īn trecut, asemãnãtor cu hoitarii, māncau carnea de pe cadavrele omenesti. Aceste surse de hranã sunt īntotdeauna binevenite la lupi, dar dacã tot este nevoie sã vāneze, acestia aleg īntotdeauna prada cea mai mare pe care o pot captura, astfel fãcānd cāt mai rentabilã energia consumatã īn vānãtoare. Pentru lupul singuratic, prada cea mai convenabilã este puiul sau cãprioara tānãrã sau un miel, dar dacã o haitã īntreagã vāneazã, atunci cu cāt prada este mai mare cu atāt cāstigul haitei este mai mare.
Lupii care vāneazã īn haitã pot captura un elan matur de 500 kg sau chiar mai mult, de zece ori mai mare decāt un lup bine dezvoltat. Pentru capturarea unei astfel de prãzi este nevoie de multã fortã, dārzenie si o conlucrare foarte bunã īn echipã.
Īn timpul vānãtorii, lupii se ghideazã mai ales dupã miros. Cānd haita miroase ceva, lupii se opresc, īsi īntorc capul īn directia din care simt mirosul, si-si miscã entuziasmati coada, savurānd mirosul prãzsii. Cum procedeazã dupã aceasta, depinde de conditiile teritoriale. Īntr-un spatiu deschis haita atacã instantaneu. Īn pãduri au sanse mai bune de a se apropia cāt mai mult de pradã, cu atāt mai mult dacã urmãresc mirosul acesteia, avānd vāntul din fatã.
Dacã prada este singuraticã, sansele sunt bune pentru a o prinde, dar īn majoritatea cazurilor aceasta simte pericolul si se apãrã. Dacã are dimensiuni mari, atunci se opreste pe loc si dã din copite, iar lupii se retrag probabil pentru a cãuta o pradã mai micã, mai usor de capturat. Dacã prada o ia la fugã, lupii se lanseazã īn urmãrirea ei, dar dacã distanta nu scade repede, renuntã pentru a nu consuma prea multã energie.

Selectia naturalã
Animalele dezvoltate, puternice si sãnãtoase nu au motiv sã se teamã de lupi, īnsã cele tinere, bãtrāne, schiope sau bolnave sunt alese ca tintã, fiind usor de capturat. Acest lucru iese īn evidentã atunci cānd haita atacã o turmã de reni sau de boi moscati: tintesc exemplarele care rãmān īn urmã si captureazã īntotdeauna exemplarele cele mai slabe. Din acest considerent turma care este atacatã periodic de lupi este mai sãnãtoasã īn ansamblu decāt cea care se bucurã de o protectie totalã. Lupii, īndatã ce au fosrt detectati, īncearcã sã sperie turma pentru a o fugãri, ca sã izoleze individul cel mai slab de retul turmei. Dacã nu reusesc, turma īsi strānge rāndurile si īmpreunã se apãrã cu coarnele si copitele, lupii fiind neputinciosi īn aceste conditii.

Lucrul īn echipã
Cooperarea poate spori serios sansele lupilor. Douã sau trei exemplare din haitã se ascund, īn timp ce restul fugãresc turma cãtre ele. Cānd fugãritii īsi dau seama cã au cãzut īn capcanã, cei puternici pot abandona īnspãimāntati pe cei slabi. Unul dintre lupi prinde prada iar restul lupilor īi sar īn ajutor si īn īngrãmãdeala de copite si picioare tintuiesc victima la pãmānt. Din pradã au parte si cei de la baza ierarhiei, dar se mãnāncã īn ordinea strict ierarhicã si dacã mai rãmāne atunci o īngroapã sau pur si simplu o lasã acolo. Apoi se spalã īntr-un pārāu apropiat, dorm putin si se īntorc pentru a continua ospãtul. Pentru femelele care alãpteazã si pentru pui aduc hranã īn fãlci sau īn stomac.
Un lup poate consuma pānã la 10 kg de carne deodatã. Oasele sunt curãtate si de cele mai mici fāsii de carne, iar animalele cele mai mici sunt mãncate īn īntregime. Deoarece 90% din hãituiri se lasã cu esec, lupii pot rãbda de foame mai multe zile la rānd. Succesele īn vānãtoare trebuie folosite cu eficientã maximã pentru a putea supravietui.
 



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania