< Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Ploscaru Cosmin | ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

RAZBOIUL ANTIOTOMAN DE SUB CONDUCEREA LUI MIHAI VITEAZUL.

UNIREA POLITICA A TARILOR ROMÂNE
1593-1601

 
Angajarea tarilor Române în razboiul antiotoman de la sfîrsitul sec. al XVI-lea a fost determinata de factori interni si externi.

Criza Imperiului Otoman în ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat si în tarile Române prin agravarea dominatiei otomane au încetat, iar aceasta a avut drept urmare înasprirea suzeranitatii asupra tarilor Române. A fost instaurat un regim politic controlat de Poarta, care încalca stipulatiile ahidnamelor (capitulatiilor), menite sa reglementeze relatiile româno-otomane.

În lupta antiotoman domnul tarii Românesti miza pe o sustinere a popoarelor balcanice: a negusto- rilor si clerului din Balcani, a conspiratiei grecesti antiotomane etc.

Rolul hotarîtor în concentrarea fortelor antiotomane trebuia sa-l joace unirea eforturilor tarilor Române. Actiunile antiotomane ale românilor s-au desfasurat într-un cadru politic extern favorabil, determinat de constituirea unei coalitii europene antiotomane- Liga Crestina, initiata de Imperiul Hasburgic si Statul Papal, la care au mai aderat Spania si ducatele din nordul Italiei- Toscana, Mantova, Ferara, nu însa Polonia si Anglia, care au ocupat o pozitie rezervata fata de coalitie.

Acestia au fost factorii ce au servit drept premisa a razboiului antiotoman si a unirii politice a tarilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul.

Razboiul antiotoman. Mihai Viteazul devine domn al tarii Românesti în octombrie 1593, fiind sprijinit de marele vizir Sinan Pasa, de puternica familie a Buzestilor (din Oltenia, unde Mihai fusese ban) si de Cantacuzinii aflati la Constantinopol.

În anul cînd noul domn al tarii Românesti urca pe tron, Liga Crestina depunea eforturi pentru a atragere tarile Române în coalitie, deoarece asezarea si asezarea strategica si potentialul lor militar puteau fi decesive într-o confruntare cu otomanii. La 13 noiembrie 1594 la Bucuresti si Iasi se declanseaza insurectia antiotomana prin actiunea asasinarii garnizoanei otomane si a camatarilor levantini.

În iunie 1595 Sigismund semneaza un tratat similar cu Aron Voda. Dar suspectînd pe domnul moldovean de infedilitate, sigismund îl înlocuieste cu stefan Razvan, care recunoaste de asemenea suzeranitatea ardeleana. Sigismund devine suzeranul Tarii Românesti si al Moldovei.

În vara anului 1595 a avut loc prima confruntare serioasa dintre oastea tarii Românesti si cea osmana, condusa de Sinan-Pasa.Turcii dispuneau de un efectiv de 50.000-80.000 de oameni, oastea lui Mihai- de 16.000-18.000 de oameni si 12 tunuri carora li se alaturase un detasament ardelean, condus de Albert Kiraly. Mihai,retras într-o pozitie mai favorabila obtine la Calugareni, la 13 august 1595, o remarcabila victorie punînd pe fuga oastea otomana. Pierderile otomane erau mari,dar superioritatea numerica a turcilor il face pe Mihai sa se retraga. Sinan-Pasa ocupa Bucurestiul si Targoviste,ridica fortificatii si incepe sa oragnizeze teritoriul potrivit sistemului de pasalac. În octombrie 1595 oastea transilvaneana, cea moldoveneasca si cea muntenesca fac jonctiune,atacand împreuna pe otomani.

Ultimii sunt urmariti, atacati la Giurgiu si cu mari pierderi se retrag în panica peste Dunare.
Campania din 1594-1595 a dus la înlaturarea suzeranitatii Otomane prin actiunile unite ale fortelor muntene,transilvanene si moldovene.

Între timp, coalitia se destrama: cancelarul polon Ian Zamoyski îl detroneaza pe stefan Razvan, înlocuindu-l cu Ieremia Movila (1595-1606). Ca urmare,Mihai, la propunerea vizirului încheie pace cu Poarta, care îl recunoaste domn (ianuarie 1597).

Profitînd de ragaz, Mihai întareste ordinea în tara. În noiembrie-decembrie 1595 el adopta un AsEZaMINT prin care interzicea dreptul de stamutare a taranilor dependenti, numiti rumâni. Aceasta masura era menita sa statorniceasca populatia satelor si sa asigure veniturile vistieriei statului.

În 1598, la Tîrgoviste, Mihai Viteazul încheie un un tratat de alianta cu Imperiului Habsburgic prin care împaratul Rudolf al II-lea îi recunoaste lui Mihai domnia erieditara si îi acorda ajutor financiar pentru a naimi lefegii si a opri pe otomani la Dunare. Noul tratat a anulat clauzele tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory din 20 mai 1595. Alianta cu Imperiul Habsburgic a redeschis ostilatiile cu turcii. O campanie întreprinsa de oastea lui Mihai peste Dunare (care ajunge pîna în Balcani), îi face pe turci sa revina la relatii de pace. Ca urmare a luptelor împotriva otomanilor din 1594-1599 tara Româneascan si-a redobîndit independenta.

Unirea politica a tarilor Române.

Evenimentele politice si militare din 1594-1599 l-au convins pe Mihai Viteazul ca înlaturarea suzeranitatii otomane este posibila numai prin unirea eforturilor celer trei tarii românesti. Colaborarea s-a destramat atît în urma instaurarii în Moldova a domnului Ierimia Movila, cît si a renuntarii lui Sigismund Bathory la tronul Transilvaniei. Dupa o scurta revenire la tron, el renunta din nou în favoare varului sau, cardinalul polonez Andrei Bathory. Ultimul încheie pace cu turcii si vara anului 1599 îi cere lui Mihai sa renunte la tronul tarii Românesti.

Domnul muntean trimite soli la împaratul Rudolf al II-lea, cerându-i încuviintarea de a-l înlatura pe Andrei Bathory din Transilvania.

Oastea munteana trece Carpatii în doua coloane, care fac jonctiune lînga Sibiu la 16 octombrie 1599, iar la 18 octombrie, an conuscuta batalie de la selimbar, Andrei Bathory este înfrînt. Fiind prins de secui, el este decapitat. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul intra în capitala principatului-Alba Iulia.

Mihai Viteazul, care se intitula domn al tarii Românesti si Ardealului, ia masuri pentru a-si consolida domnia. El întroduce doi boieri munteni în Consiliul principelui, asaza în cetati pîrcalabi proprii, face donatii de domenii boierilor munteni, încercînd sa-si creeze o baza sociala proprie. Totodata scuteste de biruri preotii români si duce o politica ecleziastica de dialog cu catolicismul. Scopul preconizat era elimenarea bisericii calvine si unitariene si întroducerea bisericii ortodoxe alaturi de catolicism si luteranism în sistemul religiilor recepte. Aceasta masura însemna o deschidere spre recunoasterea românilor ca element politic.

Domnul a întarit vechile privilegii ale secuilor si a obligat Dieta sa acorde drept de pasunat satelor românesti.

Consolidându-si domnia în Transilvania, Mihai întreprinde un nou efort pentru a readuce Moldova în tabara antiotomana, cu atît mai mult cu cît domnulei, Ieremia Movila, ajutat de poloni, avea intentia de a-l instala domn în Tara Româneasca pe fratele sau Simion Movila, fiind sustinut de o parte din boierii munteni.

În mai 1600 oastea munteana (17000 de oameni), divizata în trei coloane, patrunde pe teritoriul Moldovei. Intrarea în Suceava si Neamt se facea fara lupta. Într-un act din 6 iulie 1600 Mihai Viteazul se intituleza Domn al tarii Românesti, al Ardealului si toata Moldovei. Frontul antiotoman este refacut. Domnul ia masuri pentru a atrage boierii si populatia Moldovei de partea sa. Orasenii si satenii care au avut de suferit în urma campaniei erau scutiti de dari pe 6 ani. Urcarea lui Mihai pe tronul Moldovei a fost consfintita de un sinod bisericesc în frunte cu mitropolitul Dionisie Rally.

Vestea despre framîntarile politice din Transilvania îl face pe domn sa paraseasca Moldova (aug.1600), unde lasa loctiitor pe Marcu Voda (fiul lui Petru Cercel, fostul domn al tarii Românesti).

Dar în scurt timp domnia tarii Moldovei este reluata de Ieremia Movila, ajutat de poloni.
Nobilimea maghiara, ostila unei supramatii române, s-a alaturat generalului austriac Basta (care nutrea planuri ambitioase în privinta principatului) si l-a învins pe Mihai la Miraslau la 18 septembrie 1600.

Intentiile nobilimii ardelene de a-l readuce la domnie pe Sigismund Bathory îl fac pe împaratul Rudolf sa-l primeasca pe Mihai aflat la Viena, apoi la Praga, si sa apeleze la serviciile lui în redobîndirea Transilvaniei. Lui Mihai i se promit subventii pentru reorganizarea ostii si se trimite porunca lui Basta sa colaboreze pentru izgonirea lui Sigismund din principat. La 3 august 1601 la Guruslau (lînga Zalau) ostirele lui Mihai si Basta îl înfrîng pe Sigismund. O rascoala în tara Româneasca duce la izgonirea lui Simion Movila din scaunul muntenesc. Mihai Viteazul putea sa readuca sub ascultarea sa Transilvania si Tara Româneasca. Însa habsburgii, care îsî aveau scopurile lor în Tarile Române, pun la cale asasinarea lui Mihai prin intermediul generalului Basta, la 19 august 1601pe Campia TURZII. Astfel se incheie viata unui mare comandant de obsti si a unui unificator de tara.
 

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc.