< Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Marcu Alina-Elena | ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

Conceptul modern de poezie
cu aplicare la poezia româneasca

Nascut într-o perioada de efervescenta, atât din punct de vedere politic, cât si din punct de vedere socio-cultural, modernismul apare, oarecum, ca reactie împotriva curentelor literare (si chiar sociale) anterioare. Asezat pe o patura ajunsa la saturatie, acest concept se voia ceva nou, neexperimentat pâna atunci. Ca toate marile curente si concepte, modernismul pleaca din occident, din tarile europene ceva mai dezvoltate din punct de vedere socio-cultural (cel mai adesea din Franta), trimitând, rând pe rând, toate acele mici sau mari momente, ca pe niste sulite ce împung inovator corpusul romantic sau clasic.

În teritoriul românesc, modernismul debuteaza prin simbolism când, în 1916, George Bacovia îsi publica primul volum, Plumb. Poetica noului sosit pe scena literara a provocat furoare si o mare deceptie, ca sa spunem asa, marilor critici ai vremii. Noua orientare s-a dovedit a nu fi pe placul publicului, întrucât solicita o mare cantitate de atentie si disponibilitate în a recepta textul, atât prin impunerea versului alb, cât si prin tematica simbolistica oarecum curioasa, dar si inovatoare. Acum, ca nicicând altcândva, se oferea un limbaj nou, o perspectiva noua, de neînteles pentru publicul larg.

Alaturi de simbolism începe, la un moment dat, sa se infiltreze avangarda, o latura modernista dusa uneori pâna la extrem. Poeti si scriitori precum Tristan Tzara, Geo Bogza sau Urmuz au revolutionat în diferite feluri ideea de a scrie literatura. Blazonul acestora era imaginea, limbajul (uneori agresiv de-a dreptul). Se pare ca aceste idei au placut la un moment dat, caci Macedonski nota, în revista Literatorul, ca poezia viitorului va fi doar poezie si imagine, aducând astfel în discutie conceptul de instrumentalism poetic.

O noua revelatie poetica o aduce si Ion Pillat, desi pentru nu foarte mult timp, si cel mai curios lucru, în privinta acestui poet, este ca el nu poate fi revendicat de catre nici o miscare sau ideologie socio-culturala, întrucât acesta a publicat mare parte din opera sa în mai toate publicatiile vremii. Acest lucru pe de o parte. Pe de alta parte, opera lui Ion Pillat evolueaza de-a lungul timpului, trecând prin mai multe etape de creatie, astfel încât, de la simbolism pâna la traditionalism, ea cerceteaza fiecare latura. Surpriza cea mare pe care poetul o aduce, caci Pillat aduce într-adevar o surpriza majora, sunt Poemele într-un vers. Acestea au fost primite cu oarecare entuziasm, de unii, cu dispret de altii, însa poetul a avertizat, în prefata volumului, ca pentru studierea acestor poeme este nevoie de atentie, subtilitate si o gama larga de interpretari, întrucât din fiecare poem se pot dezvolta infinite alte poeme de dimensiuni uriase.

Recunoscut este si faptul ca, reprezentativ în dezvoltarea noii orientari de factura modernista, un rol extrem de important îl va juca poetul, dramaturgul si filosoful Lucian Blaga. Poezia acestui poet nu va fi gustata de toata lumea. Poate si pentru ca versurile acestuia implica foarte multa filosofie, deseori mult pesimism si peste tot simboluri. La poetul Lucian Blaga, fiecare ramura poetica este simbolizata. El îsi creaza propriul sau univers, propria sa „geografie mitologica”, propria sa simbolistica animala sau vegetala. si primul pas în interpretarea acestui poem nu poate fi altul decât analiza poemului programatic Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. E adevarat acest lucru caci, orice poezie ulterioara am citi, este practic imposibil sa nu gasim acel ceva pe care poetul sa nu-l fi schitat în prima sa poezie.

Nu stiu ce am putea discuta despre marele poet Tudor Arghezi. Marele sau merit este acela de a inaugura, cum s-ar zice, estetica urâtului. El a dovedit ca si urâtul poate fi... frumos. De fapt estetizat. Caci nu poate fi nimic frumos în versuri ca: „Pe tine cadavru spoit cu unsoare,/ Te blestem sa te-mputi la picioare”. Cu toate acestea, poetul stie cum sa placa. Cu însesi cuvintele sale, „Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi”. Cu cuvintele noastre însa, Tudor Arghezi a stiut sa acorde unor lucruri dizgratioase valori cu totul opuse, poleindu-le astfel si dându-le o noua valenta. Nimic în plus de discutat.

Într-un sfârsit... ermetismul lui Ion Barbu (sau Dan Barbilian). Apreciabil la acest poet (autodeclarat ermetic) este faptul ca a valorificat elementele matematice, demonstrând astfel ca si matematica poate constitui poezie. Singurul volum de poezii, Joc secund, contine doar 37 de poeme. Un numar mic, dar cu greutate mare, caci aceste poeme înglobeaza infinite simboluri si valente filosofice. Pacat ca poetul nu a mai vrut sa compuna. S-a oprit la un moment dat, considerând ca nu are puterea de a se înalta mai sus si mai sus, ca talentul sau poetic si-a epuizat toate resursele, fara speranta ca va mai da astfel de bijuterii.

Pe aproximativ aceeasi treapta cu poetii enumerati anterior se asaza si Vasile Voiculescu sau Ion Minulescu, ambii valorosi, din diferite puncte de vedere, si totodata ambii respinsi în anumite momente, datorita poeticilor lor neîntelese.

Dupa acest mic periplu este fireasca o concluzie. si aceea ar fi ca aparitia modernismului se impunea ca fiind necesara, aducând astfel noi idei, noi valori. Logica poeticii moderne îi apartine în exclusivitate, putând parea nelogica din alte puncte de vedere. De aceea, foarte potrivit în acest sens se nimeresc a fi câteva cuvinte ce apartin aceluiasi Macedonski (mentionat anterior):
„Orice saritura oricât de irationala ar fi, este permisa adevaratei poezii. Ceea ce nu i se iarta este tocmai prozaismul, adica logica.”

 

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc.