Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Stratulat Alexandru Neculai  ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

Mihail Sadoveanu

Baltagul
(caracterizarea Vitoriei Lipan)

 



Creator al romanului istoric românesc (,, Frații Jderi “ , ,, Nicoară Potcoavă ” , ,, Neamul Șoimareștilor “) și al romanului mitic (,, Creanga de aur “ ), Mihail Sadoveanu a dăruit literaturii romane o operă vastă, alcătuită din nuvele, povestiri și romane, dintre care numeroase sunt capodopere.

Romanul ,, Baltagul “, apărut în 1930, se înscrie în tematica generală a operei lui Mihail Sadoveanu, căreia îi constituie o sinteză genială.

Romanul este scris ca o replică la balada ,, Miorița “ , căreia îi dă o continuare epică, iar tema principală o constituie căutarea și pedepsirea ucigașilor unui oier, fapt esențial pentru echilibrul lumii, tulburat de crimă.

Tema secundară este descrierea monografică a unei lumi arhaice, cea a satului moldovenesc de munte de la confluența secolelor XIX și XX, în care încep să pătrundă, timid, dar neliniștitor, elementele civilizației moderne.

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului și unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura noastră.

Ea este caracterizată încă din expozițiune care o prezintă stând singură pe prispă, torcând și amintindu-și de legenda pe care o spunea Nechifor Lipan, soțul ei, la nunți și cumetrii. Efortul ei de a evoca glasul și chipul soțului o caracterizează indirect, dovedind dragoste pentru tovarașul ei de viață :

,, În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul, dar îi auzise glasul. Întocmai așa spunea el povestea “

Descrierea devine procedeu de caracterizare directă realizată de către narator. Portetrul fizic în care elementul central îl constituie ochii, sugerează o frumusețe deosebită, deși discretă : ,, Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe. “,, Acei ochi aprigi și încă tineri...”

Gesturile sunt o modalitate de caracterizare indirectă : precizia și îndemânarea cu care toarce dovedesc hărnicie, în timp ce atitudinea ei absentă sugerează îngrijorare : ,, Fusul se învârtea harnic dar singur ;”

Faptele eroinei arată indirect un mod de a trăi tradițional, în conformitate cu normele nescrise ale lumii străvechi căreia îi aparține : Credința în vise îi tulbură liniștea. Soțul îi apare în vis ,, călare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape.“

Vitoria este caracterizată indirect și prin relațiile sociale, mai ales prin raporturile dintre ea și copii. În ipostază de mamă se dovedește iubitoare și severă în același timp. Pe Gheorghiță îl primește cu bucurie, semn de dragoste maternă, iar gesturile îi dovedesc afecțiunea. Vitoria îl primi cu bucurie și îl sărută pe amăndoi obrajii.”

Semn al dragostei de mamă este și masa bună pe care i-a pregătit-o :,, Veni iar către el, cu pita proaspătă și cu un hârzob de păstravi afumați “ , dar și felul cum îl privește : ,, Vitoria îl admira din cealaltă parte a măsuței.”

Monologul devine procedeu de caracterizare directă, relevând durerea din sufletul Vitoriei: ,, ea era plină de gânduri ; de patimă și de durere.

Supărarea ei, când înțelege că nu găsește sprijin în Gheorghiță, se dezvăluie doar indirect, prin gesturi: ,, Oftă cu năduf și începu să strângă masa cu mișcări smucite. “
Monologul interior, procedeu al portretizării indirecte, sugerează greutatea de a lua o hotărâre care iese din normal și tradițional. Vitoria este forțată de împrejurări să-și asume un rol care este potrivit pentru un bărbat.

Profund credincioasă, așa cum o dovedește apelul la post și rugăciune, Vitoria știe că, înainte de a lua o hotărâre trebuie să se pregătească sufletește și trupește.

Examenul de conștiință din ceasurile de singurătate ale postului îi revelează Vitoriei forța iubirii față de soț, neatinsă de trecerea anilor, o altă ipostază a femeii fiind aceea de soție. Monologul interior este și aici mijloc de caracterizare indirectă: ,, Abia acum înțelegea că dragostea ei se păstrase ca-n tinerețe.”

Capacitatea intuitivă a mamei se vede în momentul în care simte supărarea fiului când hotărăște să plece la Piatra Neamț. Ea dovedește profunda cunoaștere a oamenilor. În aceste sens, Gheorghiță o caracterizează direct prin monolog interior ,, Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare ; ... cunoaște gândul omului...”

Gheorghiță o caracterizează direct pe Vitoria, îi simte supărarea, dar nu intuiește cauzele profunde: ,, Se uită numai cu supărare, și i-au crescut țepi de aricioaică.’’

Autocaracterizarea este o modalitate de caracterizare directă când Vitoria își mărturisește slabiciunea, nevoia de ajutor din partea lui Gheorghiță care este bărbat:

,, - Eu te citesc pe tine, măcar că nu știu carte... Înșelege că jucăriile au stat . De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău.”

Faptele Vitoriei dovedesc înțelepciune, prudență și chibzuință. Știind că vor avea un drum lung și plin de primejdii, îi face lui Gheorghiță un baltag, cu care să se apere, pe Minodora o duce la mânăstire pentru a o ști în siguranță.

Gesturile ei singure o caracterizează indirect arătând o cunoaștere perfectă a obiceiurilor de botez și de nuntă.

Prudența și înțelepciunea o fac pe eroina să ascundă motivul călătoriei sale: ,, Arată veselă față și limbă ascuțită. “

Spirit profund tradițional , Vitoria știe să interpreteze semnele naturii ca și visurile: ,, ... A înălțat nasul și a simțit în nări ca o mireasmă...”

Un mijloc de caracterizare indirectă devine descrierea înmormântării care arată durerea și dragostea profundă pentru soț aducându-i un ultim omagiu prin organizarea unei ceremonii fastuoasa, cu trei preoți, pomană cu mâncare bună și vin bun.

Pentru a scoate la lumină adevărul, Vitoria își aruncă toată priceperea, inteligența și cunoașterea firii omenești într-o luptă psihologică condusă cu multă abilitate detaliată cu ajutorul dialogului. Astfel ea reușește să-l facă pe Bogza să se demaște. Folosește tot timpul vorbe cu dublu sens, cuvintele ei devenind astfel cel mai important mijloc de caracterizare indirectă.

De la insinuări ea trece la afirmații hotărâte ca și cum ar fi fost martoră la eveniment. Ea nu dezvăluie totul dintr-o dată ci gradat încercând să atragă atenția autorităților prezente la praznic.

Notarea reacțiilor mesenilor devine mijloc de caracterizare indirectă pentru personajul feminin confirmând abilitatea cu care conducea confruntarea pe plan psiholog: ,, Masa tăcuse. Interesant, domnul subprefect Balmez își puse coatele pe ștergar și-și întoarse urechea stângă, cu care auzea mai subțire, privind în același timp cu coada ochiului.”

Reacțiile lui Calistrat Bogza, dezvăluite prin intermediul monologului interior devin procedeu de caracterizare indirectă pentru Vitoria ,, Bogza îi face o succintă caracterizare directă, recunoscându-i stăruința și inteligența sclipitoare, fiind uimit atât de faptul că l-a găsit pe soțul ei, cât și de reconstituirea crimei.

Monologul final scoate în evidență respectul pentru tradiție al protagonistei: hotărârea nestrămutată vizibilă prin refuzul constant de a-i permite fetei sale să se căsătorească cu băiatul,, dăscăliței lui Topor.” De asemenea, Vitoria plănuiește cu grijă parastasurile dovedind energia și putere de muncă, sugerate indirect de drumurile lungi pe care și le hotărăște, până la Prut și la apa Jijiei.

Vitoria este caracterizată indirect și prin nume, care sugerează că va fi victorioasă biruind toate greutățile și împlinindu-și destinul.

Cu un destin mitic al măicuței bătrâne din ,, Miorița “, Vitoria rămâne unul dintre cele mai frumoase chipuri feminine din literatura noastră, simbol al iubirii mândre și dârze, care depășește toate adversitățile destinului.
 



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania