Marketingul serviciilor

Agroecosistemele

Fenomenul de continuitate

Desi agrosistemele sunt puternic legate de antropic, reglate si controlate de acesta, nu se poate afirma ca ele s-au separat, în întregime, de sistemele naturale.

Între sistemele naturale, tot mai putine astazi si cele antropice, continua sa existe legaturi si conexiuni sigure, de neîntrerupt. De fapt, foarte numeroase ecosisteme, considerate naturale, cum sunt numeroasele paduri din Austria, Germania, etc., pot sa fie si chiar sunt, în proportie foarte mare, de origine antropica, fiind plantate de catre oameni, dornici sa-si refaca mediul natural.

Padurile naturale din România comunica cu sistemele antropice, în permanenta. În paduri, ierneaza o serie de daunatori periculosi ai culturiilor care, în fiecare început de vara, migreaza din paduri spre culturile agricole. Un exemplu tipic îl constituie speciile de Eurigaster, daunatori foarte importanti ai grâului, care ierneaza sub forma de adulti în paduri iar restul ciclurilor biologice si le definitiveaza pe cultura cerealelor, unde provoaca si cele mai mari pagube.

Tot în paduri, sau la marginea lor salasluiesc diferite specii de buruieni care pot migra usor în culturile agricole prin intermediul semintelor. Aceleasi buruieni din ecosistemele naturale constituie gazde intermediare pentru numeroase boli si numerosi daunatori care migreaza apoi spre culturi.

Putem, deci, spune ca exista un permanent schimb de populatii între ecosistemele naturale si cele agricole, în asa fel, încât, biocenoze, comunitati întregi îsi perpetueaza existenta, traversând ambele tipuri de ecosisteme.

Material elaborat de Popa Roxana Maria