Tablouri unidimensionale

Capitolul 4: Tablouri unidimensionale

Problemele acestui capitol necesită folosirea instrucţiunii DIM :

DIM nume_tablou(dimensiune[,dimensiune...])[,...]

Efect: Se alocă memorie pentru elementele tabloului nume_tablou.

Ex.:

DIM A(49,49)

DIM B(10)

Pentru a dimensiona tablouri cu elementele de tip şir de caractere, utilizăm următoarele definiţii:

-în BASIC-ul implementat pe calculatoarele SPECTRUM:

DIM nume_tablou$(dimensiune,lungime_maximă)

cu specificaţia că lungime_maximă este numărul de caractere alocat fiecărui element;

- în QBASIC-

DIM nume_tablou(dimensiune) AS STRING *nr_caractere

unde nr_caractere va fi numărul de caractere ale unui element

Specifică acestui capitol este definirea tablourilor unidimensionale:

DIM nume_tablou(dimensiune)

Ex.: DIM A(5)

Prezentăm structura generală a problemelor din acest capitol:

1. Scrieţi un program care să calculeze suma elementelor unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

2. Scrieţi un program care să calculeze suma inverselor elementelor unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

3. Scrieţi un program care să calculeze produsul pătratelor elementelor unui tablou unidimesional de n numere reale.

Ex.:

4. Scrieţi un program care să calculeze suma elementelor mai mari sau egale cu zero ale unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

5. Scrieţi un program care să calculeze suma elementelor mai mari decât zero ale unui tablou unidimesional de n numere reale.

Ex.:

6. Scrieţi un program care să calculeze produsul elementelor negative ale unui tablou unidimesional de n numere reale.

Ex.:

7. Scrieţi un program care să numere câte elemente pozitive, negative şi nule are un tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

8. Scrieţi un program care să calculeze media aritmetică a n numere reale.

Ex.:

9. Scrieţi un program care să calculeze suma elementelor pozitive şi produsul elementelor negative ale unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

10. Scrieţi un program care să numere câte elemente pare şi câte elemente impare are un tablou unidimensional de n numere naturale.

Ex.:

11. Scrieţi un program care să determine maximul unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

12. Scrieţi un program care să determine minimul unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

13. Scrieţi un program care să calculeze suma dintre inversul minimului şi inversul maximului unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

14. Scrieţi un program care să ordoneze descrescător un tablou unidimensional de n numere reale, tabloul având cel puţin două elemente.

Ex.:

15. Scrieţi un program care să ordoneze crescător un tablou unidimensional de n numere reale, tabloul având cel puţin două elemente.

Ex.:

16. Scrieţi un program care să adune elementele corespunzătoare a două tablouri unidimensionale de n numere reale obţinând astfel un nou tablou.

Ex.:

17. Scrieţi un program care să adune un element al unui tablou unidimensional cu inversul elementului corespunzător din alt tablou unidimensional, având acelaşi număr de elemente ca şi tabloul iniţial, obţinând astfel un al treilea tablou unidimensional.

Ex.:

18. Scrieţi un program care dintr-un tablou unidimensional de n numere reale să obţină două tablouri unidimensionale care să aibă ca elemente respectiv elementele pozitive şi elementele negative ale tabloului iniţial.

Ex.:

19. Scrieţi un program care dintr-un tablou unidimensional care are un număr par de elemente să obţină un tablou unidimensional ale cărui elemente să fie media aritmetică a două elemente consecutive ale tabloului iniţial.

Ex.:

20. Scrieţi un program care să calculeze suma elementelor unui tablou unidimensional de n numere reale cuprinse între două numere reale A şi B ştiind că A<B. Aceste numere pot fi egale cu A sau B.

Ex.:

21. Scrieţi un program care să determine maximul elementelor de rang par şi minimul elementelor de rang impar ale unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

22. Scrieţi un program care să înlocuiască fiecare element negativ al unui tablou unidimensional de n numere reale cu maximul elementelor strict pozitive ale tabloului considerat.

Ex.:

23. Să se inverseze elementele egal depărtate de extremităţile unui tablou unidimensional de n numere reale.

Ex.:

24. Scrieţi un program care să înlocuiască fiecare element al unui tablou unidimensional de n numere reale cu media aritmetică a celorlalte n-1 elemente.

Ex.:, , , , ,

25. Scrieţi un program care dintr-un tablou unidimensional dat de n numere reale să afişeze un nou tablou unidimensional care să aibă ca elemente numai elementele de rang impar care împărţite la 17 să dea restul 9.

Ex.:

26. Scrieţi un program care dintr-un tablou unidimensional dat de n numere reale să obţină un nou tablou unidimensional care să aibă pe ultimele locuri elementele nule ale tabloului considerat (în caz că ele există).

Ex.: 0, 91, 3, 0, 4, 17, 091 ,3,4 ,17 ,0 ,0 , 0

27. Scrieţi un program care să numere câte din elementele unui tablou unidimensional de n numere naturale sunt divizibile cu 2,3,5,7.

Ex.: 9, 1, 0, 75, 19, 6, 8 D=3 (div. cu 2: 0, 6, 8)

T=4 (div. cu 3: 0, 9, 75, 6)

C=2 (div. cu 5: 0, 75)

S=1 (div. cu 7 : 0)

28. Scrieţi un program care să calculeze valoarea unui polinom pentru un număr real dat.

Ex.:

29. Scrieţi un program care să calculeze valoarea unei funcţii algebrice raţionale pentru un număr real dat.

Ex.:

30. Scrieţi un program care să dubleze termenii de rang par şi să tripleze termenii de rang impar ai unui tablou unidimensional de n numere reale.

31. Scrieţi un program care să verifice dacă un polinom dat este divizibil cu binomul X-a, aÎR.

Ex.:

32. Scrieţi un program care să citească şi apoi să afişeze numele şi prenumele unor elevi.

33. Scrieţi un program care să citească şi apoi să ordoneze alfabetic numele şi prenumele unor elevi.

34. Scrieţi un program care să efectueze reuniunea, intersecţia şi diferenţa a două mulţimi.

35. Se consideră un tablou unidimensional de n numere naturale nenule. Scrieţi un program care să afişeze toţi divizorii fiecărui element al tabloului considerat şi de câte ori se cuprinde divizorul respectiv în elementul pe care îl divide.

36. Ştim că pentru orice număr natural nenul m există în mod unic două numere naturale a şi b astfel încât

Se cere să determinaţi numerele a şi b pentru fiecare element al unui tablou unidimensional de n numere naturale nenule şi să le afişaţi.

Ex.: 10, 13, 27, 160, 169 A=(1, 0, 0, 5, 0)

B=(2, 6, 13, 2, 84)

Home \| BAC/Teze \| Biblioteca \| Jobs \| Referate \| Horoscop \| Muzica \| Dex \| Games \| Barbie					Search!

Index \| Forum \| E-mail
Aceasta pagina de informatica se adreseaza incepatorilor in general, celor care doresc sa se documenteze pe o anumita tema, dar si profesorilor de Informatica interesati, care pot gasi aici prezentari multimedia, in conformitate cu programa MEN, recomandate pentru lectii si predare la clasa.




Meniu rapid Portalul e-scoala \| CAMPUS ASLS \| Forum discutii \| Premii de excelenta \| Europa