Meteo | Prognoza meteo, despre meteorologie, analize pentru Romania si pe mapamond!

^Temperaturi in perioada urmatoare

Weather Map

^Precipitatii in perioada urmatoare

Clima Romaniei

Clima este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45^o, precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental. Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice, evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele tropicale (sahariene)cea ce confera climei un caracter de tranzitie. De asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina variatii importante in durata mentinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de precipitatii abundente si perioade importante cu regim anticilonic specific manifestarii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers cu modificarile aferente in starea timpului.

Extinderea teritoriului tarii pe aproape 5° de latitudine mpune diferentieri mai mari intre sudul si nordul tarii in ceea ce priveste temperatura decat extinderea pe circa 10° de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul tarii se ridica la circa 11° , in nordul tarii la altitudini comparabile valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3°C. Intre extremitatea vestica si cea estica a teritoriului national diferenta termica se reduce la un grad (10°C in vest, 9°C in est) in schimb diferentierile in privinta precipitatiilor sunt mai importante (circa 600 mm pe an in vest si sub 400 mm pe an in est).

Relieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip Oceanic si adriatic.

Dealurile si podisurile atenueaza la randul lor extremele climatice ca potential hidrotermic.Campiile si luncile mari din sudul tarii sunt culoare deschise pentru curentii atmosferici, unde totusi se manifesta o influenta carpatica de ameliorare a exceselor climatice.

Prezenta lantului montan si a dealurilor si podisurilor in centrul tarii determina insa aparitia a cel putin patru etaje climatice care difera profund de clima zonala. Primul etaj intre 300-1400 m are o clima calda pana la racoroasa (9°C-4°C) si mai umeda (600-700 pana la 1000-1100 mm); al doilea etaj, intre 1400-1800 m, are o clima rece si umeda (4°C-2°C si 1000-1400 mm); al treilea etaj, o clima foarte rece si umeda (2°C-0°C si 1000-1400 mm); al patrulea etaj are deasemenea o clima foarte rece si umeda (0°C si -2,7°C, 1200-1400mm). Etajarea pe verticala este evidenta pentru toate elementele si fenomenele meteorologice (figurile 4....).

La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale (fig.1), sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor (fig. 2) tot ca valori multianuale sunt intre 385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana.

Indicele de ariditate (R) ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala (P/ETP) defineste urmatoarele tipuri de zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 R 0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - sub-umede (0,50 R 0,65) si umede R 0,65. Din acest punct de vedere, teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20 (fig. 3).

In concluzie, clima Romaniei este de tip temperat-continental, cu 4 anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

In teritoriul cu risc ridicat la desertificare si seceta clima este calda si uscata, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C, suma temperaturilor medii 0°C intre 4000-4300°C, iar a celor 10°C intre 1600-1800°C. Suma precipitatiilor medii anuale este intre 350-550 mm, a celor din perioada aprilie-octombrie intre 200-350 mm, in timp ce rezervele de apa ale solului pe adancimea de 0-100 cm a solului la 31 martie intre 950-1500 mc/ha, in echivalent de precipitatii 95-150 mm.

Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile circulatiei generale a atmosferei (diferite sisteme barice care o traverseaza), cat si de particularitatile suprafetei active. Se pune in evidenta rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina, prin orientarea si altitudinea lor, anumite particularitati regionale ale vantului.

La statiile meteorologice din Romania, observatiile asupra directiei si vitezei vantului in perioada 1961-2000 (perioada luata in calcul pentru analiza regimului vantului) au fost efectuate cu girueta Vild la inaltimea de 10 m, aceasta putand masura viteze maxime de pana la 40 m/s.

Viteza medie anuala

Este direct influentata de orografie si de stratificarea termica a aerului, care o pot intensifica sau atenua. In zona montana sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe inaltimile carpatice (2000-2500 m) pana la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versantii adapostiti vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar in depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. In interiorul arcului carpatic, vitezele medii anuale oscileaza intre 2-3 m/s, iar la exteriorul Carpatilor, in Moldova, acestea sunt de 4-5 m/s, mediile anuale cele mai mari remarcandu-se in partea de est a tarii, in Campia Siretului inferior (5-6 m/s), pe litoralul Marii Negre (6-7 m/s), in Dobrogea si Baragan (4-5 m/s). Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarca in depresiunile intracarpatice inchise.


Vitezele maxime ale vantului
Cele mai mari valori, de peste 40 m/s, se inregistreaza in toate zonele montane inalte, in Podisul Modovenesc, nord-estul Baraganului si in muntii Dobrogei, ca urmare a circulatiei intense din nord si nord-est, pe litoralul Marii Negre, ca urmare a rugozitatii reduse, precum si in partea central-sudica a Campiei Romane, intre valea Jiului si Vedea. Zonele cu viteze maxime ale vantului cuprinse intre 30-40 m/s inconjoara toate arealele cu viteze de peste 40 m/s, ele ocupand partile joase ale Podisului Moldovei, nord-estul Campiei Romane, Dobrogea de nord si zonele pericarpatice. Partea vestica si de est a Campiei Romane, centrul si sudul Dobrogei si cea mai mare parte a Deltei Dunarii se caracterizeaza prin viteze maxime anuale ale vantului cuprinse intre 20 si 30 m/s. Aceleasi viteze se inregistreaza si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului. Cele mai scazute valori ale vitezelor maxime anuale, sub 20 m/s, se inregistreaza insular (pe zone foarte restranse) in Podisul Mehedinti, Depresiunea Petrosani si defileul Jiului, zone situate la adapostul masivelor muntoase. La o examinare mai atenta a distributiei acestor valori pot fi scoase in evidenta si anumite legitati. Astfel, vitezele maxime absolute sunt sensibil mai mari pe directiile dominante specifice fiecarei statii in parte. De asemenea, se observa cresterea vitezelor maxime absolute in raport cu altitudinea reliefului, in conditiile in care statiile sunt amplasate in loc uri degajate. Tot ca o regula se inscrie si cresterea vitezelor maxime absolute in cazul unor vanturi l°Cale. Astfel, vantul ,,Cosava" a depasit la Oravita 40 m/s pe directiile est si est-sud-est. De asemenea, la Boita, curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge si depasi frecvent 40 m/s din sectorul sudic.Trebuie subliniat faptul ca, in cadrul fiecarei zone mentionate, pe varfuri si pe culmile degajate valorile maxime anuale ale vitezei vantului pot fi mult mai mari decat cele specifice zonei respective, in timp ce, in partile joase, adapostite, acestea se pot reduce substantial.
Durata de stralucire a Soarelui
si repartitia sa teritoraiala se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei mijlocii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule de gheata, lasa sa treaca o parte din razele solare luminosa). Pe teritoriul Romaniei cele mai mari valori anuale, de peste 2300 ore de insorire, se inregistreaza in zona litoralului Marii Negre (in partea sud-estica a Deltei Dunarii, in regiunea Sf. Gheorghe sumele medii anuale ajung pana la aproape 2400 ore), ca urmare a predominarii in aceasta parte a tarii a timpului senin, mai ales in semestrul cald al anului (aprilie-septembrie)Regiunile de campie ale tarii se deosebesc intre ele printr-o durata caracteristica a stralucirii Soarelui determinata de conditiile specifice de circulatie a maselor de aer: 2000-2150 ore in Campia de Vest si 2100-2200 ore in Campia Romana.In regiunile mai inalte - zona deluroasa si cea de munte, unde ceata si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anul de ore de stralucire a Soarelui se reduce treptat de la peste 2000-2100 ore in Podisul Getic pana la mai putin de 1600 ore la altitudini mai mari de 2200 m.

Arad

Bucuresti Otopeni

Constanta

Timisoara

Bacau

Bucuresti Baneasa

Cluj-Napoca

Tg-Mures

Botosani

Buzau

Iasi

Tulcea

Precipitatii

Cantitatile de precipitatii maxime in 24 ore prezinta, in distributia lor pe teritoriul Romaniei, diferentieri semnificative, ca urmare a influentei directe pe care o exercita sistemele barice asupra diferitelor sectoare ale teritoriului tarii si a configuratiei majore a reliefului.

Specific acestui parametru este faptul ca ploile exceptionale au caracter neregional, reprezentand de cele mai multe ori intensitati pluviale mari cu durata mica, dar si cantitati semnificative cu intensitati moderate cumulate pe parcursul intregii zile si afectand in acelasi timp suprafete mici, deci arii de actiune restransa.

Distributia cantitatilor maxime in 24 ore pe teritoriul Romaniei pune in evidenta cateva aspecte. Astfel, partea centrala si nordica a Campiei si Dealurilor Banato-Crisane, care se afla sub influenta climatului temperat-oceanic tot timpul anului, primeste in regim mediu multianual cele mai multe precipitatii. Maximele diurne se produc, in general, la sfarsitul primaverii si vara (Baia Mare 121,4 mm si Oradea 85,8 mm in iunie). Podisul Transilvaniei aflat sub aceeasi influenta climatica temperat-°Ceanica prezinta valori mai ridicate in aria precarpatica estica, cazute cu deosebire in timpul verii (Bistrita 75,9 mm in iulie). Depresiunile din sudul si estul Podisului Transilvaniei, sub influenta circulatiei foehnale, primesc cele mai mari cantitati diurne de precipitatii in lunile de vara (Sibiu 82,0 mm in august, Fagaras 92,7 mm in iunie).

In sud-vestul tarii, in Campia si Dealurile Banatului, sub influenta maselor de aer submediteraneene, cele mai abundente precipitatii maxime in 24 ore cad in timpul verii (Timisoara 100,0 mm in iunie) sau la inceputul toamnei (Lugoj 90,2 mm, Caransebes 127,0 mm in septembrie).

Sectorul montan al Carpatilor Romanesti prezinta nuantari in distributia acestor precipitatii, generate mai putin de sistemele barice dominante si mai mult de altitudine si de transformarile suferite de masele de aer vestice dominante si formatiunile ciclonice in contact cu inaltimile carpatice. Pe culmile muntoase, cantitatea ridicata de precipitatii este consecinta intensificarii activitatii fronturilor de aer la trecerea lor peste munti si a convectiei termice intense din sezonul cald al anului (Vladeasa 88,2 mm in iunie, Vf. Omu 115,0 mm in iulie si Rarau 110,6 mm in iunie).In Muntii Banatului, unde se resimte din plin influenta maselor de aer mai umed de origine mediteraneana, precipitatiile maxime absolute cazute in 24 ore au fost mai mari, masurandu-se cantitati care depasesc frecvent 100 mm (Semenic 122,6 mm in august, Cuntu 204,2 mm in iunie).

La nivelul depresiunilor intracarpatice, cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore oscileaza in functie de pozitia acestora, interioara sau exterioara, fata de lantul carpatic, de apropierea, masivitatea, inaltimea si orientarea ramei montane inconjuratoare situata in calea maselor de aer umed (Brasov 88,7 mm si Petrosani 107,4 mm in iunie, Miercurea Ciuc 76,0 mm si Sighetu Marmatiei 104,7 mm in iulie etc.).

Urmarind alte unitati fizico-geografice pe harta alaturata se confirma aceeasi neuniformitate spatio-temporala a parametrului analizat. Astfel, in Podisul Sucevei valorile parametrului au depasit in sezonul cald al anului 80-100 mm (Botosani 81,2 mm, Falticeni 93,1 mm), crescand cantitativ spre sud, spre Podisul Barladului si Campia Siretului Inferior (Iasi 146,7 mm, Husi 123,6 mm, Galati 126,2 mm).Partea continentala a Dobrogei in lunile iulie si august primeste cantitati maxime diurne apropiate de 100 mm (Adamclisi 115,2 mm), ceea ce reprezinta de cele mai multe ori dublarea mediei lunare multianuale. In semestrul rece al anului se remarca, de asemenea, un interval propice producerii maximelor in 24 ore de precipitatii (Harsova 77,1 mm si Adamclisi 90,2 mm in ianuarie).

Deasupra Deltei Dunarii si a complexului lagunar Razim, unde incalzirea este puternica in timpul verii si la inceputul toamnei, convectia termica este foarte activa. Cantitatea maxima absoluta pe tara cazuta in 24 ore a fost inregistrata la C. A. Rosetti cu valoarea de 530,6 mm la 30 august 1924. Aceasta, impreuna cu cantitatea cazuta in ziua precedenta, insumeaza 690,6 mm, reprezentand cea mai mare cantitate de precipitatii cumulate in secventa temporala scurta din Romania. Si in zona de litoral a Dobrogei maximele diurne sunt apreciabile (Constanta Far 111,6 mm, Constanta Coasta 112,3 mm in august), ca urmare a ciclogenezei de coasta marina.

In Campia Romana, cantitatile maxime diurne masurate au atins 80-150 mm, semnalandu-se cu deosebire in lunile de vara (Calarasi 149,4 mm, Alexandria 144,2 mm, Drobeta-Turnu Severin 171,7 mm). De altfel, pe intreg teritoriul tarii cantitatile exceptionale de precipitatii se remarca vara: Ciuperceni 348,9 mm, Surdila Gaiseanca 265,9 mm, Fundata 306,0 mm, Carlibaba 280,4 mm, Priboioasa 270,0 mm, Deva 262,0 mm etc.

Principala caracteristica a ploilor torentiale este intensitatea. La ploile semnificative acesta depaseste valoarea de 6 mm/min in regiunile cele mai joase, scazand pe masura cresterii altitudinii pana la valori mai mici de 3 mm/min, in regiunile inalte.

Din analiza acesteia se constata ca in Romania, cele mai mari valori medii ale acestor intensitati maxime pluviale se produc in regiunile joase de campie cu grad mare de continentalism sau la limita inferioara a barajului orografic al Carpatilor, unde impactul este mai mare. Cele mai mici valori se reduc la 3-4 mm/min si chiar sub 3 mm/min, in cuprinsul unor areale restranse situate in regiunea muntoasa inalta in Podisul Sucevei, vestul Podisului Somesan si mai ales in Delta Dunarii si pe litoralul de nord, unde sunt caracteristice miscari descendente ale aerului.

Prin harti, grafice si tabele prezentam in continuare atat distributia pe teritoriu, cat si evolutia in timp a principalilor parametri climatici ai Romaniei

Home \| BAC/Teze \| Biblioteca \| Jobs \| Referate \| Horoscop \| Muzica \| Dex \| Games \| Barbie					Search!

Index \| Forum \| E-mail
Aceasta sectiune este dedicata prognozei meteo si meteorologiei din Romania. Pe langa o descriere a caracteristicilor climei Romaniei, puteti consulta in timp real temperaturile din principalele orase ale tarii precum si o prognoza pentru urmatoarele zile.




+ Click: Grupuri \| Newsletter \| Portal \| Referate online \| Forum discutii \| Premii de excelenta \| Europa