Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PSIHOLOGIA ORGANIZAȚIEI MILITARE. MOTIVAȚIA.

PERCEPTIA REFORMEI STRUCTURALE ÎN INSTITUTIA MILITARA
Psihosociolog Cristina TUDOSE*

 


REZUMAT

În îndeplinirea scopului fundamental al Fortelor Armate ale României - garantarea suveranitatii, independentei si unitatii statului român, a integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale - un rol important revine reformei actualului sistem militar.


Reformele de acest fel au repercusiuni de ordin social: disponibilizari, redimensionari de ordin salarial, status profesional etc., care nu sunt primite de toti cu acelasi entuziasm. Este de asteptat sa existe o anumita perceptie, diferita de la o persoana la alta, la aceasta schimbare. Acest aspect face obiectul cercetarii de fata.


În acest scop, s-a aplicat o serie de chestionare (pe o populatie reprezentata de cadrele unei unitati militare) ale caror întrebari vizau surprinderea parerilor subiectilor în privinta necesitatii înfaptuirii reformei, a consecintelor pe care aceasta le are asupra sistemului militar, a imaginii formata asupra Armatei Române vis- à- vis de integrarea N.A.T.O., legislatia existenta, noutatile aduse în domeniu etc., în vederea formarii unei imagini privind starea de fapt în unitatea militara, a anticiparii unor reactii la schimbare.


Ipoteza de la care s-a pornit în aceasta cercetare este reprezentata de ideea ca urmarile reformei sunt compatibile cu asteptarile cadrelor implicate în acest proces, ipoteza în buna parte confirmata.
Printre concluziile desprinse în urma aplicarii chestionarelor, prezentam urmatoarele:
- în privinta gradului de încredere acordat înfaptuirii unei reforme reale în domeniu, predomina atitudinea optimista, cu toate ca legislatia actuala referitoare la armata nu a fost îmbunatatita decât într-o masura potrivita;
- se acorda multe sanse reusitei reformei sub aspectul reducerii efectivelor în favoarea cresterii gradului de specializare profesionala;
- vis-à-vis de noutatea adusa de reforma: corelatia grad- functie, ea este considerata ca fiind necesara, dar aplicata într-o masura potrivita;
- un alt aspect al reformei: acceptarea femeilor în cadrul institutiei militare dupa o perioada relativ îndelungata de pauza, a fost investigat prin întrebari referitoare la activitatea acelora care sunt deja în sistem si care a fost cotata drept buna;
- în ceea ce priveste posibilitatea trecerii în rezerva sau pentru pensionare, OG nr. 7/1998 reprezinta o varianta ce trebuie luata în calcul;
- vis-à-vis de integrarea în structura N.A.T.O., imaginea actuala a Armatei Române este perceputa ca fiind îmbunatatita mai mult ca forma, nu si ca fond, dar aceasta aderare este socotita totusi ca fiind o conditie necesara pentru îmbunatatirea sistemului militar;
- siguranta si prestigiul acestui domeniu sunt înca motive serioase pentru ramânerea în sistem;
- înca este recomandata alegerea profesiei militare, iar calitatile apreciate ca fiind indispensabile unui cadru militar sunt: competenta profesionala, stapânirea de sine, inteligenta, responsabilitatea si integritatea;
- predomina ideea ca stagiul militar este de preferat a fi obligatoriu de efectuat.


CUVINTE CHEIE: REFORMA, IMAGINE, CONSECINTE, ATITUDINE

INTRODUCERE

Începutul acestui secol marcheaza importante modificari în mediul de securitate mondial, care include amenintari nonmilitare si riscuri diverse ce se pot manifesta în paralel cu atacul armat.


În îndeplinirea scopului fundamental al Fortelor Armate ale României - garantarea suveranitatii, independentei si unitatii statului român, a integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale - un rol important revine reformei actualului sistem militar.


Reforma este o conceptie, dar si un program concret, etapizat în timp, de modificare a organismului militar românesc în componentele sale esentiale: structura, învatamânt, instructie, mod de actiune, mentalitati etc.
Reformele de acest fel au repercusiuni de ordin social: disponibilizari, redimensionari de ordin salarial, status profesional etc., care nu sunt primite de toti cu acelasi entuziasm.


Este de asteptat sa existe o anumita perceptie, diferita de la o persoana la alta, la aceasta schimbare. Acest aspect face obiectul cercetarii de fata (si mai putin aspectele de ordin "tehnic").


IMAGINEA SOCIALA A ARMATEI

Imaginea sociala a armatei nu poate fi conceputa ca un tot unitar si stabil. Populatia nu are o singura imagine despre armata, ci o multitudine. Coexista astfel mai multe imagini ale cetatenilor si organizatiilor, în functie de vârsta, sex, religie, apartenenta/neapartenenta la organizatii politice, nivel de cultura si instructie scolara etc.
Se pune astfel problema orientarii în acest conglomerat eterogen. De aceea este important sa identificam imaginea dominanta pe baza aprecierilor pozitive/negative exprimate la adresa armatei si a atitudinilor transformate în actiuni, în conditiile unor relatii normale cu organizatia militara.


În acest context, deosebit de relevante sunt imaginile cetatenilor care au întretinut sau întretin raporturi functionale cu armata: cadre în rezerva, militari în termen, veterani de razboi etc.


Imaginile sociale despre armata ale organizatiilor si cetatenilor care sunt sau pot fi afectati de organizatia militara, capata relevanta prin consecintele pe care le au asupra celor implicati si prin atitudinea pe care o manifesta cei ce beneficiaza sau suporta privatiuni de pe urma acestor implicari.


Deosebit de importante ramân, însa, si imaginile despre armata care se constituie si functioneaza în interiorul organizatiei militare.


Imaginea de sine a armatei este rezultatul a numeroase perceptii realizate în interiorul organismului militar.
Ea are caracter stratificat si se cristalizeaza în functie de statutul si rolul militarilor si grupurilor de militari în structurile armatei, de nivelurile ierarhice în care functioneaza purtatorii de imagine, de apropierea sau departarea lor de structurile de decizie, de locul si rolul pe care îl au în cadrul fluxurilor de informare, de respectul si loialitatea fata de institutia militara, de cunoasterea, acceptarea si interiorizarea normelor, valorilor si culturii militare, de concordanta dintre aspiratii, asteptari si posibilitatile de satisfacere a lor, de perceptia protectiei sociale în interiorul armatei, de climatul organizational, de influenta potentialului educativ al institutiei militare asupra membrilor ei etc..
Analiza tipurilor de imagine ce se formeaza la diferite niveluri permite orientarea activitatii structurilor de relatii publice spre ceea ce este semnificativ si relevant în sfera de manifestare a imaginilor sociale.
Imaginile relevante formeaza un domeniu pe care organizatia militara trebuie sa-l cunoasca, sa-l evalueze si sa-l interpreteze corect. De acest lucru depinde adaptarea armatei la mediul social, o cale de adaptare fiind si reforma sistemului militar.
Reforma militara – definire, obiective, caracteristici

Reforma armatei face parte integranta din procesul de restructurare a societatii românesti declansat dupa evenimentele din 1989 si promovat de toate guvernele ce s-au succedat în aceasta perioada.
Reforma este o conceptie, dar si un program concret, etapizat în timp, de modificare a organismului militar românesc în componentele sale esentiale:
- structura;
- învatamânt;
- instructie;
- înzestrare;
- mod de actiune;
- mentalitati etc.
Obiectivul general al reformei este realizarea unei armate de mici dimensiuni în masura sa serveasca eficient interesele de securitate militara ale tarii si sa participe la eforturile general-europene si transeuropene de întarire a securitatii si pacii pe continent.
Înfaptuirea obiectivului general al reformei presupune însa atingerea unor obiective partiale:
- un nou cadru legislativ, specific domeniului apararii;
- separarea atributelor politice de cele militare la nivelul conducerii centrale a armatei si asigurarea controlului democratic al societatii civile asupra armatei;
- modernizarea structurii organizatorice si înzestrarii armatei;
- simplificarea modalitatilor de conducere a trupelor;
- perfectionarea sistemului de trecere a armatei de la starea de pace la starea de razboi;
- realizarea unui sistem viabil de perfectionare a pregatirii cadrelor militare active si în rezerva;
- restructurarea si modernizarea învatamântului militar;
- modernizarea instruirii gradatilor si soldatilor activi si în rezerva;
- realizarea unui nou sistem educational, care sa includa si convingerile religioase, bazat pe profunde sentimente patriotice, devotament si spirit de sacrificiu pentru apararea tarii;
- asigurarea unor conditii de viata si munca decente;
- restructurarea si amplificarea relatiilor de colaborare cu celelalte armate.


Din aceste puncte de vedere se poate afirma ca reforma actuala este fara precedent în istoria armatei noastre.


Au fost facuti pasi importanti în sensul unei reforme adevarate a dreptului militar românesc, reforma strâns legata de cea a armatei în general.


Astfel, în 1995 a fost elaborata Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, lege care aduce elemente de noutate: demisia – ca forma democratica de iesire din sistemul militar, limita de vârsta în grad pâna la care cadrele militare pot fi mentinute în activitate etc..


Dar aceasta lege a constituit doar baza unei reforme viabile legislative cu implicatii asupra carierei cadrelor militare si nu numai. Ea a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2001, pentru ca prin Hotarârea Guvernului nr. 582/2001 sa se aprobe "Ghidul carierei militare".


Înainte de aplicarea acestuia, prin ordin al ministrului apararii nationale, s-au aprobat "Instructiunile privind evolutia în cariera a cadrelor militare". Aceste instructiuni au constituit un exercitiu util pentru a valida/corecta, eventual, prevederile ghidului.


Restructurarea personalului si modernizarea sistemului de gestiune a acestuia se deruleaza potrivit "Conceptiei privind managementul resurselor umane în Armata României" adoptata la începutul anului 1998.
Masurile conceptiei sunt incluse în ciclurile anuale ale planului de pregatire în vederea aderarii la N.A.T.O. O parte dintre obiectivele prioritare ale acestui plan revin spre rezolvare Directiei Management Resurse Umane (D. M. R. U.) a Ministerului Apararii Nationale.

CONSECINTELE (IMPACTUL SOCIAL) RESTRUCTURARII ORGANISMULUI MILITAR. MASURI DE PROTECTIE SOCIALA.

Unul dintre obiectivele principale ale restructurarii îl constituie pastrarea în activitate a unui corp profesionist de cadre, cu precizarea ca nu s-au luat în calcul acele functii din structura de pace a armatei care nu sunt încadrate sau vor deveni disponibile prin pensionari, demisii, treceri în rezerva pe motive imputabile celor în cauza etc. Altfel spus, cazurile de "forta majora" sunt greu de prognozat.


Nu s-a avut în vedere ca, prin reorganizare, sa fie trecute în rezerva cadre care nu se încadreaza în situatiile mentionate mai sus. Reforma îsi are costurile ei. Situatia cea mai sensibila, cu implicatii sociale deosebite, este generata de reorganizarea si, uneori, redislocarea unitatilor militare care aduce dupa sine mutari de cadre militare.


Aceste mutari ridica probleme îndeosebi în legatura cu asigurarea locuintei, a locului de munca pentru sotii, uneori chiar a scolarizarii copiilor.


Din aceste motive s-a luat în calcul înca din conceptie ca numarul de cadre în aceasta situatie sa fie minim, sau cel putin un cadru sa nu suporte toate consecintele negative ale schimbarii garnizoanei.


Pentru atenuarea efectelor negative generate de restructurarea armatei s-au luat unele masuri, dintre care:
- acordarea, potrivit reglementarilor în vigoare, a unor compensatii banesti pe durata limitata cadrelor carora, prin reorganizare, le diminueaza salarizarea;
- aplicarea corecta a sistemului de salarizare pe baza coeficientilor de ierarhizare a functiilor;
- limitarea pe cât posibil a mutarilor de personal ca urmare a restructurarii;
- continuarea realizarii apartamentelor de serviciu, în special în garnizoanele cu deficit mare de locuinte;
- protocolul încheiat cu Ministerul Muncii în legatura cu unele masuri active de reconversie profesionala a cadrelor disponibilizate etc..

ARIA SI METODOLOGIA CERCETARII

Cercetarea s-a realizat pe o populatie (N=50 subiecti) reprezentata doar de cadre militare din u. m. 02480 (Colegiul Militar "stefan cel Mare" Câmpulung Moldovenesc) si din Centrul Zonal de Selectie si Orientare Câmpulung Moldovenesc.


Motivul excluderii personalului civil din cele doua institutii din aceasta cercetare este reprezentat de faptul ca angajatul civil provine dintr- un mediu socio–profesional în care poate reveni mai usor decât un cadru militar a carui viata a fost în totalitate (sau aproape) legata de armata. Deci urmarile reformei îl afecteaza dar într-o mai mica masura decât pe un cadru militar.


Cercetarea a fost completa si s-a desfasurat în perioada cuprinsa intre lunile aprilie – iunie 2004.


Ipoteza de la care s-a pornit în aceasta cercetare este reprezentata de ideea ca urmarile reformei sunt compatibile cu asteptarile cadrelor implicate în acest proces, ipoteza în buna parte confirmata.


Ca tehnica principala de investigare a populatiei cercetarii a fost utilizata ancheta indirecta pe baza de chestionar autoadministrat.


Acesta cuprinde o succesiune de întrebari atât cu raspuns semiînchis (ce lasa subiectului posibilitatea de a-si exprima propria opinie), cât si cu raspuns închis (precodificate – pentru o mai usoara prelucrare ulterioara).


Întrebarile chestionarului au vizat surprinderea parerilor subiectilor în privinta necesitatii înfaptuirii reformei, a consecintelor pe care aceasta le are asupra sistemului militar, a imaginii formata asupra Armatei României vis-à-vis de integrarea N.A.T.O., legislatia existenta, noutatile aduse în domeniu etc.


Datele obtinute ca urmare a aplicarii chestionarelor au fost supuse unei analize cantitative. Au rezultat o serie de tabele de frecvente, histograme. Au fost realizate si corelatii prin confruntarea tabelelor obtinute din prelucrarea datelor.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Au fost analizate si interpretate datele obtinute prin prelucrarea raspunsurilor la fiecare întrebare, în ordinea prezentarii lor în chestionar.


Astfel au putut fi desprinse urmatoarele concluzii:
• ponderea subiectilor chestionati o detin cei de sex masculin (98%), din categoria de vârsta 31 – 40 ani (56%). În privinta nivelului de studii, majoritatea au studii postliceale (56%). Toti subiectii au o vechime în domeniu de peste 4 ani.
• aproximativ jumatate din numarul subiectilor a apreciat ca "prestigiul profesiei" ar fi principalul motiv ce ar sta la baza alegerii carierei militare. Locul secund ar fi ocupat de "siguranta locului de munca" (34%).
• în ceea ce priveste influentele exercitate asupra subiectilor în momentul alegerii profesiei militare, ponderea o detin subiectii care considera ca orientarea lor a fost din proprie initiativa (varianta "nimeni" obtinând 52%).
• în legatura cu obligativitatea efectuarii stagiului militar, parerile subiectilor sunt împartite, predominând însa ideea ca acest stagiu este de preferat a fi obligatoriu de efectuat (54%). Deloc de neglijat este si procentul celor care considera ca efectuarea stagiului nu ar trebui sa fie obligatorie.
• majoritatea subiectilor (88%) considera ca legislatia actuala referitoare la armata a fost îmbunatatita doar în mica (46%) si potrivita (42%) masura.
• O. G. nr. 7/1998 reprezinta o varianta ce trebuie luata în calcul, în ceea ce priveste posibilitatea trecerii în rezerva sau pentru pensionare, pentru mai mult de jumatate din numarul subiectilor (60%).
• gradul de încredere acordat înfaptuirii unei reforme reale în domeniu variaza în rândul subiectilor pe un interval ce merge de la 22% "putine" sanse la 38% "multe" sanse.
• în ceea ce priveste acceptarea femeilor în armata în cadrul institutiei militare dupa o perioada relativ îndelungata de pauza, activitatea acestora este cotata drept "medie" (30%) si "buna" (56%).
• trebuie sa se aplice si sa se tina cont de corelatia grad – functie dar "într-o masura potrivita" (42%).
• doua treimi din numarul subiectilor considera ca este "absolut necesara" reducerea efectivelor armatei în favoarea cresterii gradului de specializare profesionala. Majoritatea acestora acorda si "multe" sanse reusitei reformei sub acest aspect.
• un procent însemnat de subiecti (40%) apreciaza ca salariul obtinut nu este suficient si drept urmare ar fi tentati sa treaca în viata civila. Un alt motiv important ar fi "satisfactia profesionala redusa" (32%). Exista însa si subiecti (16%) care nu ar parasi sistemul decât obligati de situatie. Aceasta ultima categorie de subiecti a pus pe prim plan în alegerea profesiei tocmai siguranta si prestigiul acestui domeniu.
• vis-à-vis de integrarea în structura N.A.T.O., imaginea actuala a Armatei Române este perceputa ca fiind îmbunatatita doar ca forma, nu si ca fond(52%), dar aceasta aderare este socotita totusi de majoritatea subiectilor (94%) ca fiind o conditie necesara pentru îmbunatatirea sistemului militar).
• indiferent de categoria de vârsta, "activitatile în familie" sunt în topul (60%) preferintelor subiectilor în ceea ce priveste activitatea desfasurata în afara domeniului de profesie.
• în rândul profesiilor existente în societatea româneasca, cariera de ofiter/subofiter se situeaza pe locul al treilea (18%) în privinta prestigiului, dar în ceea ce priveste venitul se situeaza printre ultimele locuri, cu doar 2%. Cu toate acestea, marea majoritate a subiectilor (72%) ar recomanda în continuare alegerea profesiei militare. Iar ca recomandare pentru aceasta profesie, principalele calitati apreciate ca fiind indispensabile unui cadru militar sunt: "competenta profesionala" (48%), "stapânirea de sine" (22%), "inteligenta" (12%), "responsabilitatea" (10%) si "integritatea" (6%).


În urma acestor concluzii se poate afirma ca ipoteza de la care a pornit cercetarea a fost în buna parte confirmata, iar aspectele neconcordante cu aceasta se încearca a fi supuse atentiei prin urmatoarele propuneri:
- dat fiind faptul ca în prezent legislatia referitoare la armata se afla înca sub influenta a numeroase modificari, printre care si cea referitoare la înlocuirea stagiului militar obligatoriu cu cel pe baza de voluntariat, ar fi util ca în vederea adoptarii noii legi sa se tina cont si de motivele ce stau la baza exprimarii punctelor de vedere pro si contra acestui aspect.
În cercetarea de fata, la întrebarea ce solicita parerile privind obligativitatea efectuarii stagiului militar, varianta "nu stiu/nu pot aprecia" nu a prins nici un procent, ceea ce denota cunoasterea deplina din partea subiectilor a tot ceea ce tine de acest stagiu.
De aceea ar trebui realizate sondaje de opinie la nivel national, întâi în rândul celor avizati, adica al celor ce- si desfasoara activitatea în domeniul militar. Apoi aceste sondaje sa fie completate cu opiniile celor mai putin avizati.
- imaginea Armatei Române vis-à-vis de integrarea în N.A.T.O. ar trebui îmbunatatita în primul rând ca fond si nu doar ca forma.
- chiar daca femeile au fost excluse o perioada din rândurile acestei institutii, încrederea acordata activitatilor sustinute de acestea si sanselor de reusita în cariera, ar trebui privita cu mai mult optimism.

Structura populatiei investigate a fost urmatoarea:
 

Criteriu

Categorie

Nr. subiecți

Grad

ofițeri

22

44%

subofițeri

26

52%

maiștri militari

2

4%

Vechime în domeniu

sub 1 an

0

0

1 – 3 ani

0

0

4 – 10 ani

8

16%

11 – 15 ani

16

32%

peste 15 ani

26

52%

Nivel de

studii

postliceale

28

56%

universitare

17

34%

postuniversitare

5

10%

Vârstă

22 – 30 ani

5

10%

31 – 40 ani

28

56%

41 – 50 ani

16

32%

peste 50 ani

1

2%

Sex

M

49

98%

F

1

2%



BIBLIOGRAFIE


1. Barbu, V. – "Evolutia în cariera militara" în "Observatorul militar", nr. 21/2001
2. Balan, N. – "Optiuni în managementul resurselor umane" în "Spirit militar modern", nr. 7/2000
3. Bârloiu, V. – "Ghidul carierei militare" în "Observatorul militar", nr. 29/2001
4. Bodoasca, T. – "Reforma si valoare" în "Observatorul militar", nr. 34/2001
5. Buciu, Gr. – "Reforma si valoare", Ed. Imago, Sibiu, 2000
6. Chiciudean, I. – "Restructurarea în grafic" în "Panoramic militar", nr. 2/2000
7. Corneanu, C. – "Imaginea sociala a armatei" în "Spirit militar modern", nr. 2/1997
8. Enache, V. – "Prezent si viitor", Ed. stiintifica, Bucuresti, 2001
9. Goga, C. – "Restructurarea fortelor terestre" în "Observatorul militar", nr. 3/2001
10. Mircea, D. – "Obiectivele reformei" în "Spirit militar modern", nr. 6/1998
11. Muresan, M. – "Reforma încotro?" în "Observatorul militar", nr. 11/2001
12. Petrescu, V. – "O sansa pentru noul mileniu" în "Observatorul militar", nr. 5/2001
13. Stamate, S. – "Doua viziuni asupra securitatii europene" în "Revista Fortelor Terestre", nr. 5/2001
14. Vlad, D. – "La început de mileniu" în "Observatorul militar", nr. 27/2001
 

 


 

* Centrul Zonal de Selectie si Orientare Campulung Moldovenesc

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania